10,710 matches
-
creatului ducat de Niceea, care îi fusese rezervat, potrivit Partitio terrarum imperii Romaniae. Imediat după ce și-a revenit, a participat la bătălia de la Adrianopol, în care forțele conduse de țarul Ioniță Caloian al Bulgariei, compuse din valahi, bulgari, cumani și greci. Ludovic a atacat adversarii cu prea mare avânt, îndepărtându-se de baza de operații a cruciaților și epuizându-și trupele și caii, motiv pentru care împăratul Balduin I însuși a fost atras în plină câmpie și a fost înconjurat, devenind
Ludovic I de Blois () [Corola-website/Science/324350_a_325679]
-
fost precipitat de către aristocrația greacă din Tracia, care s-a revoltat împotriva latinilor în 1205 și l-a chemat în ajutor tocmai pe Ioniță Caloian, promițând acestui supunere. Împăratul Balduin I a început să supună autorității sale cetățile răsculate ale grecilor și a început să asedieze Adrianopolul. În acel moment, potrivit descrierii cronicarului cruciat Villehardouin, „"Ioniță, rege al Bulgariei, a sosit pentru a sprijini Adrianopolul cu foarte mare armată, pentru că el aducea cu sine valahi și bulgari și peste 40.000
Ioniță Caloian () [Corola-website/Science/324368_a_325697]
-
cablul de fibră optică sau o linie de transmisie optică. Tehnologia este utilă în cazul în care conexiunile fizice sunt nepractice, din cauza costurilor ridicate sau din alte considerente. Comunicațiile optice, în diferite forme, au fost folosite de mii de ani. Grecii antici își lustruiau scuturile pentru a trimite semnale în timpul luptei (sistem dezvoltat de Cleoxenus, Democleitus și Polybius. În epoca modernă, semafoare și telegrafe solare fără fir, numite heliografe, au fost dezvoltate, folosind semnale codificate, pentru a comunica cu destinatarii lor
Comunicații optice prin spațiul liber () [Corola-website/Science/326525_a_327854]
-
un stil de inspirație renascentistă italiană. În timp ce picta Biserica „Sfântul Nicolae” din Brăila, a fost admirat de fiica lui Rally, un mare bogătaș grec din Brăila, proprietar al teatrului și al hotelului cu același nume, precum și al multor prăvălii. Când grecul a aflat că fiica sa nu mai are somn din pricina unui „zugrav” de biserici, a trimis-o departe, la Messemvria. Petre Alexandrescu a continuat să picteze Biserica Sf. Nicolae. Când fresca era uscată, pictorul, sub înflăcărarea iubirii, s-a înfățișat
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
din pricina unui „zugrav” de biserici, a trimis-o departe, la Messemvria. Petre Alexandrescu a continuat să picteze Biserica Sf. Nicolae. Când fresca era uscată, pictorul, sub înflăcărarea iubirii, s-a înfățișat la părinții fetei hotărât să-i ceară mâna. Inițial, grecul Rally nu prea s-a lăsat înduplecat de insistențele tânărului spiritual. Dar, ca să fie sigur, a chemat-o pe fiica sa pentru a-i cere încuviințarea. Într-un final a fost de acord să-și dea fata după Petre Alexandrescu
Petre Alexandrescu (pictor) () [Corola-website/Science/326731_a_328060]
-
în 1906. Organizația își luase ca model pe revoluționarii italieni Carbonari. CUP a constituit o rețea națională extinsă, cu organizații locale în orașe, inclusiv în capitală, și în Europa. Membrii săi de diferite etnii - turci, albanezi, bulgari, arabi, sârbi, evrei, greci, kurzi, armeni, turcmeni - erau uniți de obiectivul comun al schimbării regiumului autocratic al sultanului. După victoria Revoluției Junilor Turci, mișcarea s-a fragmentat, dată fiind lipsa unui obiectiv comun. Revoluția Junilor Turci a jucat un rol important în transformarea Comitetului
Comitetul Unității și Progresului () [Corola-website/Science/326804_a_328133]
-
date 255 î.Hr., în timpul domniei lui Antioh al II-lea sau 246 î.Hr., conteporan cu al treilea război sirian. Diodotus I este urmat la tron de fiul său, Diodotus al II-lea, care este asasinat în 230 î.Hr. de un grec, Euthydemus, satrap de Sogdiana, întemeindu-și propia dinastie și atașând Sogdiana noului său regat. Noul rege este atacat de Imperiul Seleucid în 210 î.Hr., fiind înfrânt în prima bătălie de Antioh al III-lea, împăratul seleucid. Totuși sparge un asediu
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
puternic urbanizat, noul regat adoptă o politică expansionistă. După ce conducătorul Parției este învins de Antioh cel Mare, provinciile Traxiane și Tapuria sunt incluse în regatul batrian. Lumea elenistică a intervenit în războiul civil dintre fosta dinastia indiană, Maurya, aliata a grecilor, și dinastia indiană Sunga. În 180 î.Hr., regele bactrian, Apollodotus I invadează India, ocupând nordul acesteia, întemeind Regatul Indo-Grec care va rezista până în anul 10 d.Hr., fiind o perioadă de înflorire a budismului. În acest timp, Eucratides răstoarnă vechea
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
nepotul lui Chandragupta, trecând la budism după atrocitășile ce le-a văzut în timpul campaniei de cucerire a regatului Kalinga, a trimis emisari budiști în toată lumea elenistică, iar edictele sale religioase erau scrise în piatră și în limba greacă. Astfel mulți greci bactrieni au trecut la budism, dar și în timpul ocupației elene a nordului Indiei, a fost o perioadă culturală sincretică (greco-budismul).
Regatul Greco-Bactrian () [Corola-website/Science/326887_a_328216]
-
de către mulți, care îl consideră doar o formă a ambiției imperialiste a Turciei. Există și păreri conform cărora panturcismul este o mișcare șovină și rasistă, cu referire directă la reprezentanții de frunte ai mișcării, Junii Turci , acuzați de genocid împotriva grecilor, armenilor și asirienilor. Există critici care consideră că panturcismul este cauza directă a Genocidului Armean din 1915, în care a fost implicat Enver Pașa, prin care s-a încercat îndepărtarea minorităților neturce și nemusulmane din Imperiul Otoman, pentru crearea unui
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
unui stat panturcic pur din punct de vedere etnic Genocidul Grec este un termen utilizat în unele cercuri academice cu privire la soarta populației elene din Imperiulu Otoman în timpul și după încheierea Primului Război Mondial (1914-1923). La fel ca în cazul armenilor și asirienilor, grecii au fost ținta diferitelor tipuri de atacuri din partea Junilor Turci și autorităților kemaliste. George W. Rendel, diplomat al British Foreign Office, a lăsat mărturii cu privire la masacrele și deportările grecilor în perioada de după semnarea armistițiului de la Mudros. Se estimează sute de
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
încheierea Primului Război Mondial (1914-1923). La fel ca în cazul armenilor și asirienilor, grecii au fost ținta diferitelor tipuri de atacuri din partea Junilor Turci și autorităților kemaliste. George W. Rendel, diplomat al British Foreign Office, a lăsat mărturii cu privire la masacrele și deportările grecilor în perioada de după semnarea armistițiului de la Mudros. Se estimează sute de mii de greci otomani au murit în această perioadă din cauza persecuțiilor În paralel cu atacurile împotriva grecilor și armenilor, a avut loc și represiuni împotriva asirienilor întreprinse de regimul
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
ținta diferitelor tipuri de atacuri din partea Junilor Turci și autorităților kemaliste. George W. Rendel, diplomat al British Foreign Office, a lăsat mărturii cu privire la masacrele și deportările grecilor în perioada de după semnarea armistițiului de la Mudros. Se estimează sute de mii de greci otomani au murit în această perioadă din cauza persecuțiilor În paralel cu atacurile împotriva grecilor și armenilor, a avut loc și represiuni împotriva asirienilor întreprinse de regimul Junilor Turci. În 1922, într-un memorandum al Consiliului Național Asiro-Caldeean, se estima că
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
Silaghi (probabil fiul său), cu Dimitrie Dimitriu din București și cu Anton Simion din Cluj. La 19 aprilie 1783 Simion Zugravul data o icoană împărătească, marcând, poate, momentul final al lucrărilor la biserica de zid cu hramul "Buna Vestire", a grecilor, din Alba-Iulia. Tot acolo a fost instalat și un impresionant iconostas zugrăvit de echipa lui Simion Silaghi. Din bogata sa activitate în zona Apusenilor s-a mai păstrat pictura murală sau icoanele realizate pentru bisericile de lemn din Goiești (1791
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Balcani și Orientul Apropiat. Regatul Franței a intrat în coflict dorind să-și recâștiger rolul conducător în politica europeană, după înfrângerile suferite în timpul războaielor napoleoniene. Guvernele celor trei puteri se aflau de asemenea sub presiunea opiniei publice favorabile intervenției în favoarea grecilor, în special după învazia Peloponezului de către Ibrahim Pașa și trupele sale egiptene, responsabile de comiterea a numeroase atrocități împotriva populației elene. Cele trei puteri europene au semnat Tratatul de la Londra în 1827, prin care se urmărea să oblige guvernul otoman
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
învazia Peloponezului de către Ibrahim Pașa și trupele sale egiptene, responsabile de comiterea a numeroase atrocități împotriva populației elene. Cele trei puteri europene au semnat Tratatul de la Londra în 1827, prin care se urmărea să oblige guvernul otoman să acorde autonomie grecilor. Pentru aceasta, puterile europene urmau să-și deplaseze forțele navale în Mediterana răsăriteană. Bătălia navală a fost mai degrabă rezultatul unui accident. Comandatul flotei aliate, amiralul Edward Codrington a încercat să îl oblige pe Ibrahim să se supună somațiilor sale
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
independența acesteia. Contextul istoric bătăliei de la Navarino a fost determinat de Războiul de Independență al Greciei. Acest conflict începuse în 1821 prin revolta naționaliștilor greci - Eteria - împotriva Imperiului Otoman, care stăpânea Grecia de aproape trei sute de ani. În 1827, rebeliunea grecilor părea că va fi înăbușită. Sultanul Mahmud al II-lea a reușit să reușit să scoată conflictul din impas. El a reușit să-și convingă puternicul vicerege al Egiptului, Muhammad Ali Pașaa, (care era din punct de vedere legal supus
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
În 1827, trupele regulate elene numărau mai puțin de 5.000 de soldați, în comparație cu cei 25.000 ai otomanilor din Grecia centrală și cei 15.000 din Peloponez. Guvernul grec era practic falimentar. Cele mai importante fortificații de pe teritoriul pe care grecii îl mai stăpâneau erau de fapt sub controlul otomanilor. Înfrângerea revoluție elene părea doar o chestiune de timp. În acest moment crucial, soarta grecilor a fost salvată de decizia Marilor Puteri (Regatul Unit, Franța și Rusia) de intevenție în conflict
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
000 din Peloponez. Guvernul grec era practic falimentar. Cele mai importante fortificații de pe teritoriul pe care grecii îl mai stăpâneau erau de fapt sub controlul otomanilor. Înfrângerea revoluție elene părea doar o chestiune de timp. În acest moment crucial, soarta grecilor a fost salvată de decizia Marilor Puteri (Regatul Unit, Franța și Rusia) de intevenție în conflict. Războiul de Independență al Greciei a izbucnit după încheierea războaielor napoleoniene (1815). Puterile învingătoare erau hotărâte să se asigure că Revoluția Franceză nu avea
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
urmau să acționeze împreună, în conformitate cu hotărârile luate în timpul negocierilor și conferințelor periodice. Acest sistem a devenit cunoscut sub numele de „Sistemul Congresului”. Revoluția elenă reprezenta însă o provocare la adresa noii ordini pe care încercau să o impună Marile Puteri. Revolta grecilor reprezenta în primul rând o violare a principiilor stabilite prin revolta împotriva monarhiei „legale” și prin dorința declarată de secesiune. Aceasta era poziția a cel puțin a doi dintre arhitecții și apărătorii sistemului Congresului - secretarul pentru afaceri externe al Regatului
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
bizantine în 1453. În acest fel, Imperiul Otoman a devenit stat succesor al celui bizantin. În Imperiul Otoman, etnicii turci erau „națiunea stăpânitoare” din imperiu, deținătoarea puterii politice și militare (dar nu și a celei financiare, controlate în principal de greci și evrei). Cu toate acestea, turcii erau totuși o minoritate în imperiu, chiar și printre supușii musulmani, fiind depășiți numeric de arabi. Mai mult, deși imperiul era în mod oficial unul islamic, supușii creștini (popoarele balcanice, armenii, arabii creștini) reprezentau
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
Principatelor Române și Serbiei, care erau considerate provincii periferice. Teama guvernului otoman era aceea că secesiunea doar unei mici părți a Greciei - Peloponezul de exemplu - ar fi dus la intensificarea luptei de eliberare a altor regiuni ale imperiului locuite de greci, așa cum ar fi fost Grecia centrală, Macedonia, Tracia, Anatolia apuseană, insulele mici ale Mării Egee, Creta, Cipru, și chiar a capitalei imperiului, Constantinopol, ceea ce ar fi pus în primejdie existența imperiului. Nu în ultimul rând, grecii erau de o importanță foarte mare
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
altor regiuni ale imperiului locuite de greci, așa cum ar fi fost Grecia centrală, Macedonia, Tracia, Anatolia apuseană, insulele mici ale Mării Egee, Creta, Cipru, și chiar a capitalei imperiului, Constantinopol, ceea ce ar fi pus în primejdie existența imperiului. Nu în ultimul rând, grecii erau de o importanță foarte mare pentru imperiu, elenii având majoritatea vaselor comerciale și ocupând poziții dominante în comerț. La nivel personal, sultanul Mahmud al II-lea a considerat revolta grecilor drept o trădare monstruoasă a unei națiuni cucerite pe
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
pus în primejdie existența imperiului. Nu în ultimul rând, grecii erau de o importanță foarte mare pentru imperiu, elenii având majoritatea vaselor comerciale și ocupând poziții dominante în comerț. La nivel personal, sultanul Mahmud al II-lea a considerat revolta grecilor drept o trădare monstruoasă a unei națiuni cucerite pe care Poarta o tratase foarte bine. Sultanul și-a vărsat furia asupra liderului spiritual al grecilor, Patriarhul Constantinopolului Grigorios al V-lea, pe care îl suspecta că îi sprijină pe rebeli
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
poziții dominante în comerț. La nivel personal, sultanul Mahmud al II-lea a considerat revolta grecilor drept o trădare monstruoasă a unei națiuni cucerite pe care Poarta o tratase foarte bine. Sultanul și-a vărsat furia asupra liderului spiritual al grecilor, Patriarhul Constantinopolului Grigorios al V-lea, pe care îl suspecta că îi sprijină pe rebeli. Patriarhul a fost arestat la ieșirea din catedrala patriarhală după celebrarea slujbei de Paști în aprilie 1821 și a spânzurat în costumul patriarhal de poarte
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]