10,713 matches
-
moment are loc o evaziune de CO2 din soluție și pe tavan precipita o cantitate infimă de carbonat de calciu sub forma unui inel. Picătură după picărură, inelul crește formând un tub cu diametrul picăturii și pereți de sub un mm grosime, translucizi. Sunt numite stalactite macaroane și pot ajunge la câțiva metri lungime. Dar în timp, canalul macaroanei se înfunda cu calcar sau impurități. Acum apă nu mai poate ieși prin tub, ci își creează canale prin peretele macaroanei și curge
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730. Vizitarea se poate face numai cu insoțire din partea clubului custode. Peștera Vîntului se dezvoltă într-un pachet de calcare triasice, organogene, care se extinde pe cca. 20 km2 și are o grosime de cca. 200 m. formate cu aproximativ 200 milioane de ani în urmă. Au fost identificate colonii formate îndeosebi din Rinolophus ferrum-equinum si Rinolophus hipposideros atât la hibernare, cât și pentru reproducere. Există o mare diversitate de nevertebrate înalt specializate
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
elipsă, cu axa mare de 186 m, axa mică de 150 m, avea un perimetru de 520 m si o înălțime de 55 m, oferind locuri pentru aproximativ 50.000 spectatori. Fundația pe care a fost construit avea 12 metri grosime. Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior între două dealuri, Colosseumul este o structură autonomă, în întregime construită. Planul său este eliptic, având 189 m lungime și 156 m lățime, aria sa fiind de 6 ha. Înălțimea zidului exterior este de 48 m.
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
se înscrie în morfologie prin denivelări de mari proporții, marcate de vîrfurile: Bîrnii, Milerului, Cornii, Piatra Hașii și Pleșa constituite din roci mai dure. Muntele Heniul este format din cca 10 filoane-strat (silluri) de microdiorite foarte variate ca lungime și grosime, care dau reliefului o rezistență deosebită. Sillurile, insinuate monoclinal pe suprafețele mai puțin rezistente ale bancurilor grezoase, generează abrupturi etajate pe flancuri impresionante prin sălbăticia lor. In ansamblu, Heniul reprezintă un uriaș lacolit, care domină regiunea înconjurătoare. Masivul Gogoașa corespunde
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
și urcă pe o mare parte a Munților Baiului. Fenomenul este aproape invers vara și la începutul toamnei, când ceața din depresiunea Brașov ajunge în cursul zilei peste Clăbucet și Munții Neamțului. Deosebiri uneori destul de importante în regimul temperaturilor, în grosimea și durata menținerii stratului de zăpadă, în circulația locală și intensitatea vântului sunt determinate de condițiile locale de expunere (cea mai mare parte a versanților sunt orientați fie spre sud, fie către nord), de adâncimea mare și îngustimea văilor. Pe
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
cromatică verzuie și albă etc., în alternanță sau intercalate cu marnocalcare, marnocalcare bituminoase, marne, calcare cu silicifieri, radiolarite roșii, șisturi, șisturi disodilice, șisturi marnoase, șisturi bituminoase, conglomerate, conglomerate cu elemente verzi, menilite etc. Toate acestea sînt dispuse în strate cu grosimi variabile și au o structură cutată, aproximativ paralelă, orientată pe aliniamente majore cu direcție generală nord-est - sud-vest. Prin faptul că unele areale sînt mai omogene sub raportul alcătuirii geologice (cum este cazul stratelor predominant gresoase aparținînd pînzei de Tarcău, relieful
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
abundente precipitații atmosferice cad în luna iulie, iar luna cea mai săracă în precipitații este februarie. Media multianuala a cantității de precipitații este cuprinsă între 600-700 mm Zăpadă cade de obicei la sfârșitul lunii decembrie-începutul lunii ianuarie, stratul atingând uneori grosimea de 30-40 cm. Presiunea atmosferică este în medie/an de 742 mm Hg variind între maximă de 762 mm Hg în luna decembrie și minimă de 732 mm Hg în luna iulie. Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-au format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul necesitând fertilizare și măsuri de prevenire a excesului de umiditate. În depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și solurile podzolice argioiluviale. Constatăm că
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
folosință lor se raportează nu numai la păduri și pășuni, ci și la pomi fructiferi, cereale și plante tehnice. Solurile slab dezvoltate sunt reprezentate prin cele aluviale cu carbonați din lunca văii Cernei . În ceea ce privește conținutul în argilă, acesta nu depășește grosimi de 100-120 cm, înlesnind declanșarea unor alunecări de teren, în timp ce calitativ humusul ajunge la 2-5 % în aria terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei beneficiază de o varietate a resurselor de subsol și se prezintă cu un veritabil
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
substanțe minerale utile, în special minereuri de fier, zinc, talc, marmură, dolomite și calcare. Din Masivul Poiana Ruscai fac parte șisturi cristaline mezometamorfice care sunt importante în zăcăminte de fier, găsindu-se că depozite lentiforme de siderită de lungimi și grosimi variabile, transformată în limonită în zona de oxidație. Câmpul cel mai important începe pe linia de la Hunedoara și se continuă pe linia Teliuc-Ghelari-Vadu Dobrii-Poiana lui Filimon. Zăcămintele din acest câmp sunt alcătuite, în special, de siderită legată genetic de calcare
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
și Lelese. În vest, în zona Lelese și Gojâdia se află zăcăminte de talc, de o calitate superioară. El este de culoare alb-sidefie, e moale și ușor, găsindu-se sub formă de lentile fără continuitate între ele, de lungimi și grosimi variabile. De asemenea, în zona localității Alun se află un important strat de marmură. Foarte necesare construcțiilor, nisipurile, balastul, piatra de construcție, care se găsesc în zonă, sunt extrase din dealurile Teliucului-Mic(acolo unde se află o carieră de piatră
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
După 1946 a fost suspendat dreptul monetăriilor străine de batere, Viena rămânând singurul loc unde se mai bate această monedă. De atunci monetăria vieneză a bătut circa 50 de milioane de exemplare. Diametrul talerului este de 39,5 mm, are grosimea de 2,5 mm, greutatea de 28,0668 grame, iar titlul de 833,33‰, ceea ce înseamnă că are un conținut de 23,3890 grame (adica 0,752 uncii) de argint fin. Pe avers talerul poartă efigia împărătesei, spre dreapta, cu
Talerul Maria Terezia () [Corola-website/Science/306406_a_307735]
-
Figura alăturată prezintă evoluția temperaturilor în ultimii 2000 de ani. Temperaturile figurate în grafic reprezintă mediile pe câte un interval de 10 ani. Întrucât nu există măsurători de temperatură directe în această perioadă, temperaturile au fost reconstituite pe baza măsurării grosimii inelelor de creștere ale arborilor și a grosimii ghețarilor. Datarea inelelor arborilor se poate face pe baza determinării concentrației de carbon 14, activitatea biologică în ultima mie de ani fiind prezentată în figura din dreapta. Variațiile climatice în evul mediu n-
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de ani. Temperaturile figurate în grafic reprezintă mediile pe câte un interval de 10 ani. Întrucât nu există măsurători de temperatură directe în această perioadă, temperaturile au fost reconstituite pe baza măsurării grosimii inelelor de creștere ale arborilor și a grosimii ghețarilor. Datarea inelelor arborilor se poate face pe baza determinării concentrației de carbon 14, activitatea biologică în ultima mie de ani fiind prezentată în figura din dreapta. Variațiile climatice în evul mediu n-au fost așa de mari ca în perioadele
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
anului 1982 față de iarna anului 2007. Vârsta medie a ghețurilor arctice a scăzut în perioada 1988 - 2005 de la 6 la 3 ani. Încălzirea climei în această regiune este de cca. 2,5, (în loc de 0,7 în medie pe planetă), iar grosimea medie a ghețurilor a scăzut cu 40 % în perioada 1993 - 1997 față de perioada 1958 - 1976. În 2007, observațiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei arctice, cu o scădere a suprafeței sale cu 20 % în decursul unui singur
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
variind între 500 g și 1500 g. Inima unui tigru de 18 ani cercetat în timpul necropsiei cântărea 940 g, măsura 15 cm în lungime și 13 cm în lățime, iar aorta măsura 6 cm în diametru, pe lângă cei 6 mm grosime a pereților ei. Vederea diurnă a tigrului este apropiată de cea a omului, diferită fiind acuitatea, mai scăzută la tigri. Vederea nocturnă este de șase ori mai bună decât cea a omului. Laringele este situat mai adânc decât la majoritatea
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
adult. La o masă tigrul consumă până la 40-50 kg de carne. Tigrul poate rămâne lângă cadavrul unui cerb sau mistreț câteva zile, pentru a-l termina de mâncat. Foametea o suportă ușor datorită stratului de grăsime de sub piele, a cărui grosime poate atinge 5 cm la tigrul siberian. Tigrii vânează singuri, ghidându-se de simțul văzului și al auzului și mai puțin pe miros. Utilizează două tehnici de vânătoare: furișarea către pradă și statul la pândă. Prima o folosesc mai mult
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
spre dreapta formează parâma sau lanțana. Când sunt 4 toroane, acestea se răsucesc în jurul unei inimi vegetale netorsionate. Prin răsucirea împreună spre stânga a 3 lanțane (cordoane) se obține un garlin (în ), folosit pentru remorcaje, manevra și legarea navei. După grosime și utilizare, diferitele parâme vegetale sunt: Parâma metalică este un cablu din fire de sârmă neagră sau zincată de oțel, de structuri, caracteristici și grosimi variabile, folosit pe scară largă la bordul navelor pentru confecționarea manevrelor fixe și curente, parîmelor
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
lanțane (cordoane) se obține un garlin (în ), folosit pentru remorcaje, manevra și legarea navei. După grosime și utilizare, diferitele parâme vegetale sunt: Parâma metalică este un cablu din fire de sârmă neagră sau zincată de oțel, de structuri, caracteristici și grosimi variabile, folosit pe scară largă la bordul navelor pentru confecționarea manevrelor fixe și curente, parîmelor de manevră și legare. Parâmele metalice din sârmă de oțel sunt construite prin răsucirea spre stânga a unor fire metalice din oțel zincat cu grosimea
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
grosimi variabile, folosit pe scară largă la bordul navelor pentru confecționarea manevrelor fixe și curente, parîmelor de manevră și legare. Parâmele metalice din sârmă de oțel sunt construite prin răsucirea spre stânga a unor fire metalice din oțel zincat cu grosimea de 0,2...0,4 mm, în jurul unor inimi din iută sau din sârmă formând vițele . Vițele sunt în număr de șase și sunt răsucite, la rândul lor, spre dreapta în jurul unei alte inimi (inima parâmei), care poate fi din
Parâmă () [Corola-website/Science/305943_a_307272]
-
să poată prelua un tun, tot sovietic, model Putilov-Obuhov M 1904-1930 de calibrul 121,9 mm, dar și o mitralieră coaxială ZB-53 de calibrul 7,92 mm. Ca blindaj s-a optat pentru utilizarea a 4 plăci de oțel cu grosimi de 10-20 mm, care îmbrăcau partea superioară a vehiculului, acesta neavând turelă. Prototipul a fost realizat în București la uzinele Rogifer (denumite anterior Malaxa) cu asistența inginerilor Ghiulai și Veres. Primul prototip - botezat Mareșal - a avut indicativul M-00 și
Mareșal (vânător de tancuri) () [Corola-website/Science/305948_a_307277]
-
a fost modificat nesemnificativ, fiindu-i îndepărtată turela și plafonul cutiei blindate. În interior a apărut o placă metalică suplimentară pentru susținerea tunului, iar plafonul cutiei blindate a fost înlocuit cu o cutie blindată formată din plăci de oțel cu grosimi de 10-17 mm, provenite de la tancuri de captură T-26, BT-7 și T-60. Optica era de proveniență românească - Aparatul de ochire model Septilici. În septembrie 1943 prototipul a fost trimis spre evaluare în poligonul de la Sudiți lângă Slobozia. În urma
TACAM R-2 () [Corola-website/Science/305962_a_307291]
-
casă de locuit. Lasă mult de dorit aspectul exterior al acesteia, dar timpul, cred, le va pune pe toate la locul lor. La intersecția străzii Trandafirilor cu cea a Pârcălabului putem vedea o altă fântână, clădita din lespezi de piatră, grosimea pereților căreia e de 1m. Fintinarul acelor timpuri era locuitorul satului Dumitru Ciornîi. Pe malul iazului, la câțiva metri de biserică adventiștilor de ziua a șaptea, stă ascuns sub hume un izvor de apă bună, care a potolit setea unui
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Hârtia este un material plan și subțire, având ca element esențial suprafața sa pe care se poate scrie, ale cărei dimensiuni sunt mult mai mari decât grosimea sa. Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se mențin împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor. Deși cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii
Hârtie () [Corola-website/Science/305384_a_306713]