15,723 matches
-
din Cahuita sunt săraci și locuiesc în căsuțe modeste, încropându-și cu greu un trai de pe urma turiștilor. Stau în casa unei familii sărace și fac cursuri în fiecare zi, dimineață și dupa-amiază. Jose, profesorul de spaniolă, are o pasiune pentru limbile latine și este fascinat de ideea că are o româncă drept elevă. Știe mai mult decât mine despre originea limbii române și repetă încântat cuvinte pe care i le rostesc în românește, găsind echivalentul în latină și căutându-l pe cel
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
obține băutura sacră? Efectele băuturii ayahuasca sunt departe de pur halucinogene. Există o componentă halucinogenă, parțial responsabilă de așa zisul „turism ayahuasca” sau „turism mistic” în jungla Amazonului turiști din Vest veniți special pentru a explora drogul misterios al Americii Latine (Turismul mistic este, în bună parte, responsabil pentru apariția multor șarlatani șamani, fascinați de perspectiva făcutului rapid de bani prin „aburirea” unui gringo preacinstit). Efectul halucinogenic reprezintă doar un vârf din vârful aisbergului care pare a fi efectul ayahuasca pe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
suma explicându-i că mai bine plătesc totul deodată ca să nu uit mai târziu. Mă privește cu aceeași privire greu de identificat care îmi sugerează o cobră privindu-și prada și ia banii zâmbindu-mi amabil. De-a lungul Americii Latine gringo este văzut ca un rezervor inepuizabil de bani, și ideea respectivă își găsește aplicații mai mult sau mai puțin grafice în conduita localnicilor față de gringo. În Ecuador toate regulile de bază se aplică taximetriștii încearcă să jecmănească atât cât
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cazinoului e însuși Limbă (Jean Constantin), pe care Moldovan continuă să l trateze cu ceea ce înțelege el prin simpatie o condescendență rasistă care cere palme. în fine, cel mai longeviv ruletist al cazinoului, un tip care joacă sub numele de Latin Lover (Ion Rițiu), se dovedește a fi nimeni altul decît Cristian Vasile, legendar trubadur al Bucureștiului interbelic și, după cum ni se arată într-o serie de flashbackuri, prieten la cataramă cu tînărul Moldovan. Acesta din urmă e jucat de Petr
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acea tentativă a lui Militaru de răsturnare... M. M.: ...trebuiau publicate până acum. S. B.: Poate că puterea politică o fi avut niște simulări: dacă s-ar întâmpla, cum contracarăm un atac din interior? Mai ales că era modelul Americii Latine, unde se știe că din partea armatei, de multe ori, s-au dat lovituri de stat. M. M.: Dar la noi nu. Armata era sub prestare de jurământ. Nu-i glumă! S. B.: Și-n America Latină se depune jurământul. M. M.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de film, la Mircea Iorgulescu, criticul literar, avem o întrebuințare a operei lui Caragiale ca instrument antitotalitar, ca demistificare și decon- strucție a mecanismelor și strategiilor de aservire și coerciție ideologică ale regimului comunist. Dramaturgia shakespeariană și tragedia greacă și latină au fost nu odată utilizate în același mod pe scenele românești, însă opera lui Caragiale ni se adresează direct, pe românește, în sensul cel mai profund al termenului. Acest tip de utilizare implică un anumit indice de deformare al operei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
B-ul își face zgomotos intrarea în scenă pentru a crea un efect sonor care acompaniază o deformare semnificativă : B care ia locul consoanei V în cuvântul Popor și același B care înlocuiește consoana V în pronunția eronată a dictonului latin, Vox Populi, Vox Dei, ca „Box Populi, Box Dei”. Cuvântul „popor” este pre- zent în ambele ocurențe, deformarea îl afectează direct într-un caz și indirect în celălalt. În proza intitulată Boborul, apărută pe 21 noiembrie în Epoca literară, Caragiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
anticlimax deriziv. Autorul își asumă prin titlu tocmai această defor- mare, iar intenția sa depășește nivelul anecdotic pentru a reproiecta textul ca un comentariu al acestei deformări. Ceea de-a doua deformare este și ea semnificativă, Rică Venturiano utilizează dictonul latin pentru a impresiona o audiență ignorantă, însă exploziva B face contrast cu lașitatea amorezului încolțit. Revenit pe scenă după ce situația îi devine favorabilă, Rică își pune întreg aplombul în B- ul răsunător care invită la asocierea cu sportul repu- tat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
B- ul răsunător care invită la asocierea cu sportul repu- tat pentru violență, Boxul. Dacă termenul sportiv scoate ostentativ în evidență caracterul violent al retoricii atașate discursului politic - vocea poporului a devenit boxul lui - pe care o presupune deformarea apoftegmei latine, în cazul Boborului, pronunțarea defectuoasă aduce în discuție o formă de violență mai puțin transparentă. „Box populi” este cea care a ridicat cotația simbolică a polițistului Stan la bursa politică, conferind o aură revoluționară actelor sale mundane. Prin urmare, Boborul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tradictorii care ne avertizează asupra intențiilor naratorului. În primul rând, acesta asumă rolul memorialistului care fixează stilul înalt al consemnării unui eveniment istoric decisiv, preferând însă o mărturie pasageră, un memento, lui monumentum reprezentat de activitatea istoricului pro- priu-zis. Etimologia latină este comună, monumentum este „tot ce amintește de ăceva, cuivaă”, „semn amintitor”, „amin tire”. La rândul său, termenul latinesc monumentum provine din verbul moneō, monēre, monuī, monitum „a atrage atenția”, „a aminti”, „a avertiza”. Acest reglaj al discursului este esențial
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
birocratice înaintea plecării era și discutarea subsemnatului în grupa sindicală a Direcției culturale. Directorul Dumitru Trancă a adunat la un sfârșit de program pe toți cei 25 de colegi și au început discuțiile, subsemnatul fiind apreciat, deși viu, contrariu dictonului latin, numai de bine. La încheierea discuțiilor, directorul a întrebat dacă mai dorește cineva să mai spună ceva. Se ridică o mână. Aparținea unui coleg reîntors recent de la ambasada noastră la Tokio, pe care Direcția Asia nu-l mai dorea, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
au eșuat lamentabil! Din primele zile de după 11 septembrie 1973, reacția internațională nu s-a lăsat așteptată, mergând de la ruperea relațiilor diplomatice, înghețarea acestora, retragerea ambasadorilor, condamnări în forurile internaționale și proteste la toate nivelurile. În istoria frământată a Americii Latine, loviturile de stat militare și guvernele militare au fost dintotdeauna la ordinea zilei: Argentina (1976-84), Bolivia (1971-78), Brazilia (1964-85), Peru (1968-80), Uruguay (1973-85), Columbia, Ecuador, Honduras, Nicaragua, Salvador, campioana fiind Venezuela! De reținut că în Argentina, în perioada 1955-83, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nici iradiat! Militari, militari dar aveau stil! Aveam s-o remarc și în alte ocazii, chiar și printre funcționarii civili sau oamenii obișnuiți din categoria medie-înaltă, că chilienii aveau stil și se simțeau mândri că sunt "englezii (sau prusacii) Americii Latine"! Peste tot mi se vorbea politicos și ultimele lor cuvinte erau, indiferent dacă erau militari, civili, funcționari de stat sau simpli cetățeni: "a sus ordenes Senor" la dispoziția dumneavoastră, domnule! La sosirea mea la Santiago relațiile ambasadei noastre cu militarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și cu alții și ceilalți "frați întru ideologie" stăteau cu mâinile încrucișate și așteptau "informații" de la București și de la diplomații români! Rămânerea noastră la Santiago a fost o decizie de normalitate a diplomației românești rămâneam acolo pentru că eram o țară latină, pentru că doream să știm ce se întâmplă, cum evoluează lucrurile, pentru că doream să ajutăm democrația chiliană, atât cât mai rămăsese din ea. România a primit peste 1000 de refugiați din Chile, s-a luptat în forurile internaționale pentru apărarea libertăților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de refugiați din Chile, s-a luptat în forurile internaționale pentru apărarea libertăților cetățenești, a trimis la Santiago avocați pentru a apăra interesele unor patrioți chilieni! Întâlnirea cu decanul corpului diplomatic a fost de asemenea interesantă. În toate țările Americii Latine, țări catolice, prin tradiție decanul corpului diplomatic este reprezentantul Sfântului Scaun Santa Sede. Nu e cazul să calific eu diplomația Vaticanului. Era de înaltă clasă, șlefuită secole de-a rândul, avea în fiecare loc sat, oraș, fie ce-o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
albă, o minunăție! Am întrebat de preț, costau 150 de dolari, respectiv un sfert de leafă, dar i le-am luat drept răsplată pentru că m-a urmat în țara "vulcanilor și cutremurelor".) Santiago este una din capitalele "culte" ale Americii Latine, dispunând de multe muzee interesante, moderne, organizate pe criterii științifice, pe care le-am vizitat și în care am petrecut, cu plăcere și folos, ore întregi: Museo Historico Nacional, Museo de Arte Sagrado, Museo Nacional de Bellas Artes, Museo Chileno
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
După 1990, dialogul cultural internațional era la ordinea zilei, căzuse zidul Berlinului și se terminase cu "războiul rece", așa că ideile puteau zbura de ici-colo benefic. În acest context a apărut și ideea organizării la București a unei "Case a Americii Latine", instituție menită să ni le apropie pe "rudele noastre" de care eram legați genetic, istoric și cultural. Ideea s-a concretizat prin alocarea unui imobil splendid, respectiv fosta vilă a lui Emil Bodnăraș de pe Aleea Primăverii. Spațiile erau generoase, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
m-am pus serios pe treabă, căutând să aflu cât mai multe despre Brazilia și brazilieni, despre Rio și "cariocani", despre istoricul relațiilor româno-braziliene, despre Consulatul General și colaboratori, despre românii din Brazilia... Luasem și câteva lecții de portugheză, limbă latină, dar prea guturală pentru urechea mea deprinsă în Chile cu sonoritățile limbii spaniole și mă bucurasem să aflu că ce se vorbește în Brazilia e altceva, datorită influenței vecinilor hispanici, respectiv "portugues com asucar" portugheza cu zahăr, îndulcită. Mă liniștea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
România noi exportând doar 1 dolar! Trebuie menționat că aceasta era situația nu numai pe Brazilia, ci pe întreaga Americă (inclusiv SUA și Canada), zonă pe care exporturile noastre reprezentau circa 4% din total, din care exporturile pe țările Americii Latine nu depășeau 50 milioane dolari. Situația se menține și astăzi, când România a devenit membru al Uniunii Europene, Uniune Europeană care este principalul partener comercial al Braziliei. Explicațiile pentru această situație ar fi multe, unele obiective, altele subiective. După 1989
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
capitala statului cu același nume, cu o populație de 35 milioane de locuitori, cel mai dezvoltat din federația braziliană. Orașul Sao Paulo este un conglomerat de "cel mai și cea mai" nu numai din Brazilia, dar și din întreaga Americă Latină, aici aflându-și sediile cam jumătate din ce are regiunea mai valoros în materie de industrie și finanțe.Ca peste tot în Brazilia, și Sao Paulo și-a clădit bogăția în etape a fost mai întâi bumbacul, a urmat apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Consulatului acte, vize, corespondență, telefoane, probleme economice, probleme administrative etc. și "cestiuni importante la ordinea zilei": prezența "colegului" Dan Hăulică, distins critic literar și de arta, estet rafinat și ambasador al României la UNESCO, la reuniunea de la Rio a Academiilor Latine și vizita delegației Senatului României condusă de Oliviu Gherman. Pe domnul ambasador Dan Hăulică îl "citisem" în excelentele numere ale revistei "Secolul XX" (unde era redactor-șef și avea ca adjunct pe frumoasa și talentata Georgeta Horodincă, nimeni alta decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
valoros, aranjându-mi vizite la secretarul general și la mai mulți directori, ocazii în care aveam să remarc faptul că ambasadorul Dan Hăulică, membru al Comitetului Executiv al UNESCO, se bucura de mare trecere pretutindeni. Intrunirea de la Rio, organizată de Uniunea Latină și Academia Braziliană de Litere, a reunit personalități marcante ale vieții academice nu numai din America Latină, Spania, Franța, Italia, Portugalia, ci și din SUA și state de limbă anglo-saxonă din Europa. Dan Hăulică, Președinte al Congresului Uniunii Latine, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de Uniunea Latină și Academia Braziliană de Litere, a reunit personalități marcante ale vieții academice nu numai din America Latină, Spania, Franța, Italia, Portugalia, ci și din SUA și state de limbă anglo-saxonă din Europa. Dan Hăulică, Președinte al Congresului Uniunii Latine, a fost în expunerile sale magistral, fiind ascultat și aplaudat de colegii prezenți, iar presa a relatat pe larg evenimentul și participarea sa. Cu ocazia vizitei sale la Rio, am organizat o recepție în saloanele Consulatului General la care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
organizat o recepție în saloanele Consulatului General la care au fost prezenți toți participanții la Reuniune și personalități din Rio. Aveam să primesc, cam la o săptămână după încheierea Reuniunii, o scrisoare din partea lui Philippe Rossillon, Secretar General al Uniunii Latine, care-mi mulțumea "très sincèrement" pentru sprijinul acordat Reuniunii, pentru recepția oferită , menționând că "L'Union Latine vous est très reconnaissante de votre généreux appui à ces Rencontres et aux objectifs qu'elles s'étaient fixés". Vizita delegației Senatului României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mea ca atașat cultural la Roma, modificată ulterior în Santiago de Chile, nu mi-am anunțat soția decât cu două săptămâni înainte de data plecării, când toate documentele erau aprobate și "Partea spaniolă" își dăduse avizul. Bucuria soției a fost exprimată "latin", respectiv cu entuziasm și felicitări euforice, continuate cu o cascadă de telefoane la părinți, neamuri și prieteni. Au urmat probele zilnice la croitori și croitorese pentru pregătirea ținutelor impuse de o "capitală UE" și a bagajelor, abia despachetate după sosirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]