60,569 matches
-
a imperiului Reginei Nopții (interpretată de soprana de coluratură Rodica Anghelescu, voce superbă, timbru plăcut) o mamă „îndurerată” de pierderea fiicei sale Pamina (soprana Elena Dincă, glas modulat, deosebit de cald) care i-a fost răpită din împărăția întunericului. Regna Nopții, neagră de mânie, îi dă Paminei un cuțit și-i poruncește să-l omoare pe stăpânul templului, înțeleptul Salastro (bass-bariton Ștefan Schuller). Templul este păzit cu străjnicie de un leu, un tigru, o girafă, un rinocer, o maimuță și o zebră
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
râs fericiți când „Papaghenuții” , „fioroasele” animăluțe, Regina Nopții, Tamino, Pamina, cele Trei Doamne, Copii, Sarastro și, nu în ultimul rând, Monostatos, maurul „îndrăgostitul nefericit” (Orce om din omenire, din iubire a gustat... Eu n-am parte de iubire că sunt negru și buzat) au venit în sală și le-au întins mâinile, i-au mângâiat și, ca prin faremc... au devenit prieteni, iarb întrebările lor n-au contenit nicio clipă. Și, fiindcă îmi doresc să fiu copil ca altădată, le dedic
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
seară de concediu în armonie, într-un ambient plăcut. Ca de obicei, soțul ei perora pe teme diverse, nemulțumit de toate și condamnând totul. Și tot ca de obicei, Mira își înghițea cuvintele, zâmbind și încercând să îi schimbe gândurile negre spre aspectele pozitive. Observa, tacit, cum se adună norii negri pe fruntea lui și cum copilul lor se retrăgea tot mai mult în lumea sa imaginară, căutând diverse poze cu pui de animale pe telefon. A fost de ajuns o
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]
-
de obicei, soțul ei perora pe teme diverse, nemulțumit de toate și condamnând totul. Și tot ca de obicei, Mira își înghițea cuvintele, zâmbind și încercând să îi schimbe gândurile negre spre aspectele pozitive. Observa, tacit, cum se adună norii negri pe fruntea lui și cum copilul lor se retrăgea tot mai mult în lumea sa imaginară, căutând diverse poze cu pui de animale pe telefon. A fost de ajuns o intervenție mai tăioasă a Mirei, ca soțul ei să rostească
CONTOPIRE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384038_a_385367]
-
ne poate izbăvi de tot greul și durerea vieții: cuvântul IUBIRE.″ (Sofocle) Zi de toamnă târzie cu frig și vânt dușmănos, cu frunze arămii alergând bezmetice între bordurile înalte, căutând adăpost printre picioarele trecătorilor, roțile mașinilor și ascunzișurile rigolelor. Nori negri, vineții se alungă pe cerul plumburiu, iar din fuga lor șuie se cerne o ploaie atât de măruntă încât pare volatilă și se dispersează în văzduh ca o pâclă apoasă. Un soare stingher puțin prietenos, își arată din când în
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
se caută ca niște frați, împreunându-și mâinile rebegite, ci doar scanează viermuiala dezordonată a oamenilor sau mișcarea silențioasă ori scrâșnită a pneurilor mașinilor pe asfaltul umed. Din când în când tresare la zgomotul înfundat al hurducăturilor tramvaielor pe șinele negre, lucioase de umezeala toamnei. Văzduhul miroase amar a frunze și iarbă aflate în descompunere,a burniță și vreme rea. Tânărul nostru are tenul șaten, fața rotundă, nasul acvilin, iar gura cu buze groase este răsfrântă spre bărbia semicirculară. Ochii sunt
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
văzut privirea îndreptată țintă către el, i-a admirat acei ochi căprui încărcați de viață, ușor melancolici, adumbriți de gene mătăsoase, nasul mic, fin, buzele pline, delicat conturate, obrajii rotunzi cu gropițe care îi sporesc șarmul. Părul îi este cârlionțat, negru ca abanosul cu relflexe albăstrui închis, tăiat la baza umerilor. E frumoasă ca o prințesă de Castilia, el nu știe cum o cheamă și tare este curios să afle. Ghinion curat, nici ea și nici celelalte colege astăzi nu poartă
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
fumurii, iar Ștefan nu a observat dacă ea s-a urcat lânga șofer sau pe bancheta din spate. Între timp umbrele înserării au căzut pe neașteptate fie din cerul înalt, albăstrui închis, fie și-au scos mantiile imateriale din pavajul negru ca smoala. Urmăritul schimbă vitezele cu dexteritate și cotește pe Nicolae Bălcescu, al doilea mare bulevard, Ștefan caută să fie cât mai aproape de el deoarece l-ar putea pierde așteptând mai mult în coloană, schimbarea culorii semaforului. Din fața Teatrului Național
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
proiecte, planuri,planșe, adrese, diverse solicitări! Și el trage de sine precum sclavii din antichitate la galere...pândindu-l mereu biciul termenelor și al comenzilor. Velu Popa, inginerul structurist, un tip cam de 55 de ani, astenic, cu mustață scurtă, neagră și fața smeadă de arab, îi calcă pragul biroului într-o dimineață. - Salutare,Fane ! - Respectele mele, domnule Popa! - Dar ce face tineretul de nu mai dă pe la club? - Ocupat cu proiectele... - Se vede...le-ai înșirat pretutindeni.... Iar inginerul se
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
cazează merg la restaurant, servesc cina apoi se pregătesc de discotecă. Este o seară senină,geroasă de februarie. Ștefan iese pe balcon și inspiră ca un nou născut aerul ozonat al muntelui. Totul în jur pare magnific, pământul mut, brazii negri încremeniți, aerul tare, secera lunii cenușii care își arde jeraticul, stelele înghesuite unele într-altele, împânzind cu aurul lor vastitatea cerului. Tânărul nu are prea mult timp de contemplare deoarece Ionuț îl strigă că este gata îmbrăcat de petrecere. În
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
prăvăli peste prietenul său, fiind trimis în lumea viselor. Iată, așadar pentru Ștefan sutele de ore de antrenamente dure, obositoare la sala de forță, își arată roadele. - Mulțumesc de ajutor! strigă Ștefania și plângând dispăru ca o nalucă în noaptea neagră. -Cu plăcere!! spune simplu Ștefan, abia având timp să se dezmeticească de ineditul și rapiditatea derulării evenimentelor. Ionuț Hanganu îl privește admirativ și îl bate cu palma pe spate. -Te-ai descurcat bine boss, nu știam ca știi să te bați
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
un castel de nisip albit de spuma mării. În sfârșit se aude clicul sms-ului în telefonul său mobil. El simte asta mai întâi în palma cu care strânge aparatul și apoi fluxul îi înțeapă inima. “Ori e albă, ori e neagră”. Și e albă. Accept provocarea, ne vedem în zece minute” scrie ea și deja el îi vede zâmbetul luminos ca o rază de soare primăvăratică, silueta ațâțătoare, mersul de prințesă... Se întâlnesc într-o parcare. Gâtuit de emoție și înspăimântat
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
și este teribil de încurcat și nu știe cum s-o potolească! -Te rog, Ștefania calmează-te, îmi pare rău prin ce-ai trecut...uite eu am fost și sunt alături de tine!!!...și o consolează mângâind-o ușor pe părul negru, moale. - Te-am simțit mereu...ești un om bun, de mare caracter!! Eu nu te merit....Offf...daca ai ști cât de mult m-am gândit la tine, cât am suferit!! Am crezut că te-am pierdut când nu mi-
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
boabe de nisip ... ... și curg dintr-o clepsidră ce-o vreau spartă să mă preling... ... încet ... ... încet ... în oceanul din care am fugit spre întregire. Mă înconjoară macii ... spre adormire ... Ce lung e visul ... ... ce-ncântare ! Rămân esență-n punctul negru-al al florii purpurii ... ... ad infinitum somn-trezire ... 8 feb 2016 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: PE ȚĂRMUL VIEȚII / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mara Emerraldi : Toate Drepturile
PE ŢĂRMUL VIEŢII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384053_a_385382]
-
când simțeai fiorii cum te cuprind în brațele vreunui partener sau partenere, din timpul unei nebunești partide sexuale. A sunat clopoțelul pentru ultima dată și în liceul eroilor noștri, unde elevii claselor a XII- a, îmbrăcați cu toții în tradiționalele robe negre și tocă pe cap, ascultau cuvântul de adio al directoarei liceului în fața unui numeros auditoriu format atât din cadrele didactice, elevi, părinți și prieteni, cât și de oficialități ale capitalei, în frunte cu primarul general, care avea și el un
EPILOG de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384035_a_385364]
-
LINIȘTEA TA (Më mbyti heshtja jote) Înecat în liniștea ta mă mișc turmentat murmurând. Mă întreb: “Oare de ce lumea nu se prăbușește, ca eu să mă topesc sub ruinile mâniei tale?! Sau poate legile cosmice sunt de vină că norii negri se dezlănțuie, acoperă dragostea pe care o aveam cândva” Ah cândva...! Tu continui cu inima încăpățânată eu îmi rup degetele, n-am ce să fac. Dragă, încă lumea se învârte și liniștea ta mă frământă până îmi rupe inima! VINO
ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384093_a_385422]
-
să râd, să țip, să mă cert, să am libertatea lor, a oamenilor. Îndur blestemul de a mă lăsa purtată în depărtări, dusă de val. Am rămas foc. De paie, de dor, de ducă, tăinuit, perfid, vesel, plin de mister, negru, roșu și crem, zăludă nălucă, plin de cenușă, ard și ard, nu mă tem, ard pe dinăuntru, pe dinafară copacul bătrân din răscruce, arde în mine gata să lase, mormane mari de cenușă, leșie vineție, așteptând apa din mine să
TRANSFIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384087_a_385416]
-
fiecare caracteristicele native pentru menținerea atracției, a comunicării pe toate planurile presupuse unui cuplu și a receptării semnalelor subînțelese numai de partenerul de viață. Poate că, totuși, acest flagel - agresivitatea - să fie cel mai mare neajuns răspunzător pentru multe umbre negre în domeniu? Din păcate, cuprinzând toate aspectele vieții. Agresivitatea nu se 'lipește' numai de sex, el este un factor care se vede la un om încă de la început, este problema strictă a fiecăruia dacă a ales pe cineva având acest
CARE ÎI ESTE FUNCȚIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384070_a_385399]
-
de senzațional, petrecăreți se adună, ascunși sub măști de carnaval. Să se-amuze în nocturnă. Costumați în vrăjitoare se avântă-n aventură, cu priviri scânteietoare. Precum ,,Contele Dracula". La tradițional festin, al serbării-mprumutate ce e-n noaptea de Halloween, mantii negre sunt purtate. La mâncăruri asortate se fac frigărui în sânge. De ,,viteji" sunt savurate, strigoi să poată învinge. Prinși în val de voie-bună, cu vin roșu precum sânge, ca stigoi strigă la lună. Duhuri rele să alunge. Dovleci scobiți, cu
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384112_a_385441]
-
tău și-am păstrat galbenul pentru zâmbet am pus maro pentru îndărătnicia ta fiindcă tot roșu l-am reținut numai pentru îndrăgostire am mai plutit ceva timp printre alte gânduri dar le-am văzut pe ale tale care erau când negre când colorate și-am oprit barca la poarta ta venețiană bătând cu mănunchiuri de flori de câmp și cântându-ți cântecul verii tu erai obosită și palidă dar m-ai întrebat ce culoare are iubirea mi-ai dat senzație sunet
CULORI PENTRU PORTRETUL TĂU de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384125_a_385454]
-
tare să tip ca să mă auziți? De aia îmi vine să îl trântesc de pământ, să dau cu el de toți pereții! Lili nu m-ar fi trădat în asemenea hal! Îmi este tare dor de ea, mașina de scris neagră cu o râma metalică aurie, cu banda de scris bicolora, roșu și negru, vechea mea prietena cu care știam să scriu și legată la ochi, fără nici măcar o eroare... Referință Bibliografica: Îmi e dor... / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN
ÎMI E DOR… de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384138_a_385467]
-
de pământ, să dau cu el de toți pereții! Lili nu m-ar fi trădat în asemenea hal! Îmi este tare dor de ea, mașina de scris neagră cu o râma metalică aurie, cu banda de scris bicolora, roșu și negru, vechea mea prietena cu care știam să scriu și legată la ochi, fără nici măcar o eroare... Referință Bibliografica: Îmi e dor... / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ÎMI E DOR… de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384138_a_385467]
-
duse la fereastră. Trase perdeaua de un colț, dar prin negură nu zări nimic. - Ieși nițel până la poartă să-ți spun o vorbă! Pătru deschise ușa și din prag, la licărul stelelor, zări în drum un individ într-o mantie neagră, iar pe cap cu o pălărie cu boruri largi de aceeași culoare. - Ce dorești cumetre? - întreabă din prag bărbatul. - Vino mai aproape! Elena se strecură tiptil în spatele soțului tremurând ușor. - Iubito, tu stai în casă, zise bărbatul, și se apropie
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
lumină/ Simte-a lui singurătate. Tremurând ca unde-n spume/ Între trestie le farmă,/ Și visând o-ntreagă lume,/ Tot nu poate să adoarmă...”; Pădurea: „În al umbrei întuneric/ Te asemăn unui prinț/ Ce se uit-adânc în ape/ Cu ochi negri și cuminți”; Floarea: „Și te-ai dus, dulce minune,/ Ș-a murit iubirea noastră -/ Floare-albastră! floare-albastră!../ Totuși este trist în lume!” Nu știm, dar ne imaginăm că leit-motivul florii în creația eminesciană a provenit din sensibilitatea sa, sau, poate, influențat
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
cele mari ale castelului, care învățase de mic, alături de bunicul său, meșteșugul tuturor armelor timpului și toată bruma de știință pe care i-o putuse da episcopul locului și un profesor adus tocmai de la Veneția. Părul lung, strălucitor, sănătos și negru îi încadra o față bărbătească, ușor colțuroasă, dar cu trăsături frumoase, pe care și-o lumina ori de câte ori zâmbea. O să-ți povestesc eu și altă dată, Vlad, dar acum trebuie să te pregătești de plecare. În noaptea asta se schimbă anul
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]