11,656 matches
-
aveam să aflu că el Însuși activează În branșă. Lucrează la vamă și are grad de căpitan. E probabil un soi de conțopist prin birourile alea În care se vămuiesc mărfuri și oameni, așa că-și permite s-o țină pe nevastă-sa acasă cu trei copii. Altminteri, astfel de vecini sunt taman ce le trebuie Steluței și lui Pepino. N-am știut până acum că Steluța sună destul de des la ușa brunetei ăsteia plinuțe ca să-i ceară câte un pahar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de urât și jegos și să-l ia la bătaie. Asta nu le Împiedică pe mamelor lor să se aibă Îndeajuns de bine pentru a purta conversații În limba Steluței, pe care vameșul oare s-o știe mai bine decât nevastă-sa. Ne era limpede de-acum că el e inițiatorul acestei alianțe, În virtutea Împrejurării că are acces aici când Steluța e mai descongestionată de vizitatori din ăștia ca noi. Să-l ia dracu’ dacă n-o ști ce căutăm noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
acestei alianțe, În virtutea Împrejurării că are acces aici când Steluța e mai descongestionată de vizitatori din ăștia ca noi. Să-l ia dracu’ dacă n-o ști ce căutăm noi pe-aici, așa cum știm și noi ce caută el, măcar că nevastă-sa e cu totul pe dinafară și nu vede nimic din ce se petrece sub ochii ei. Vameșul pendula tacticos Între cele două femei, insinuând un soii de pact tacit cu Steluța și Pepino, din care ăștia or fi tras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dupe pământ. Te doare capu’, oh... m-aș duce așa Într-un loc, undeva Într-o pădure cu liniște și verdeață unde să n-aud de nimeni și de nimica. — Să-ți ciripească păsărica, face părințelul, stârnind râsul vameșului. — Lu’ nevastă-mea Îi place, spune el. Dacă nu prea are timp să iasă din casă, se mai ține de vorbă cu Steluța și Pepino. — Cu trei copii, spun, să mai ieși decât la piață și fuga Înapoi acasă. Nici la piață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aproape Încurajator. Da’ vă reveniți voi cât de repede. Să n-aveți nici o grijă, că se rezolvă. Fără Îndoială că știa și mi se părea că i-ar da mâna să ne ajute. După ce și-a luat copiii și pe nevastă-sa și s-au dus să se culce, am spus că ar fi trebuit să-l Întrebăm cum e cu granița și cu vama, la care Pepino sări cum că ar fi fost o mare tâmpenie din partea mea. — Pe cât Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dincolo cu lei. Tot eu vă schimb ce aveți peste zece mii, vă fac rost de mărci, da’ dacă mă luați cu frecții d-astea nici nu mai discut. - Banii noștri, spun, ni i-au furat azi-noapte văr-miu și cu nevasta lui văr-tu. Neamurile noastre bune, ca să zic așa. L-au făcut la buzunare pe tovarășu’ ăsta al meu și și-au pierdut urma. D-aia ne-ai așteptat atâta, Hansi, și d-aia nu ne-ai găsit de dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i dăm acuma pe loc banii pentru azi, ori să ne facem bagajele, la el nu-i azil și nici casă de binefacere, la care văr-miu, că i-a dat două mii azi dimineață, și fii atent cum vorbești cu nevastă-mea, că te fut În gură de căzătură! Maiorul Zlate se clătina În scena ușii ca un schelet abia ținându-se În Încheieturile oaselor, gata să se risipească Între paturile din care Îl priveam lungiți. - Cui? Mie? Mi-ai dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Își trage șortul și-i arată ștremeleagul lui de neam prost pe jumătate Întărit, bălăngănindu-l ca pe un baston de cauciuc cu care stă să-l croiască pe spinare. - Și mai du-te, bă, că vreau să-mi fut nevasta, la care târâtura de maior ia sticla de pe masă și-l stropește, aruncă cu apă peste el acolo-n pat și crăune Înveselit la culme. - Aaaa!... Aaaaa! Cu ce ieșiți mâine, că nu mai e noroi În magazie? Noroi-v
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
greu de închipuit. „.. Unde, oare, a încăput în mine atâta cruzime... o cruzime, de care nu m-ași fi crezut niciodată în stare..?!”... .. După ce i-a înșfăcat pe toți milițienii la rând, în cămașă și izmene, din patul călduț, de lângă neveste, i-a executat... iar capetele cu chipiu cu tot rânjeau, înfipte în gardul postului de miliție, în flăcări până la cer. Era o imagine sinistră.. ca în iad, era ceva de neînchipuit.. care cutremura sufletul omenesc. Un tremur îl cuprinse, întrebându
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Și-acolo la vale, Este-o casă mare, Cu ferești la soare, Ușa-n drumul mare, Strașina rotată, Strânge lumea toată. Acolo că este Mahalaua noastră. Și-ți vor mai ieși Tineri și bătrâni, Tot cete de fete, Pâlcuri de neveste. Să te uiți prin ei, C-or fi și de-ai mei. Ei când te-or vedea, Bine le-o părea Și te-or întreba: Datu-le-am ceva? Bine să le spui că noi le-am trimis Lumini din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cei care vă împing "cu naturalețe în tramvai">,<care "bagă manelele" pînă vă dansează geamurile apartamentului>, <care vă înghiontesc sufletul cînd înjură de cele sfinte în fața copiilor dumneavoastră> sau care apreciază "calificat", după <o fluierătură semnificativă>, <"bă, da' bună e nevastă-ta!">. Un loc aparte îl deține și "scuipătorul cu principii" (21%). <El scuipă scurt și țintit>, <din frustrare>, <e nemulțumit că iar "a fost înșelat">, <a căzut pradă "conspirației" (șefului, nevestei, soacrei, masonilor, ungurilor sau tuturor la un loc)>. întrucît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
calificat", după <o fluierătură semnificativă>, <"bă, da' bună e nevastă-ta!">. Un loc aparte îl deține și "scuipătorul cu principii" (21%). <El scuipă scurt și țintit>, <din frustrare>, <e nemulțumit că iar "a fost înșelat">, <a căzut pradă "conspirației" (șefului, nevestei, soacrei, masonilor, ungurilor sau tuturor la un loc)>. întrucît <"adevărurile" sale sînt "terfelite">, <nu îi mai rămîne decît afișarea cu năduf a victimizării sale>. De aceea, un asemenea subiect e mereu centrat pe "celălalt" și pe <"lecția" pe care o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
femeile,și bărbații. Spre deosebire însă de alte regiuni ale țării, unde doar bărbații se chemau a fi ,,oameni", în Apuseni sensul cuvântului îi includea, depotrivă, și pe bărbați și pe femei. De altfel, cu excepția cositului și drumurilor ,,la țară", nevestele își însoțeau sau înlocuiau soții în treburile gospodăriei. În ierarhia acestor munci, n-aveau statut inferior. Dimpotrivă, aș zice! Pâinea și hrana, de fiecare zi, o pregăteau ele. Tot ele torceau, țeseau, împleteau și coseau hainele, așternuturile și decorațiunile casei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
se pedepseau, candidații pentru învățământul superior se meditau câțiva ani înaintea admiterii. Retrospectiv aș spune că și acest fenomen al meditațiilor particulare a fost o particularitate a vremii. Tolerată, după cum aveam să aflu lucrând la biografia lui Ceaușescu că el, nevasta și cel mai mic dintre copiii lor au recurs la sistemul acesta de pregătire. S-a întâmplat, acesta e cuvântul potrivit, să reușesc. O întâmplare fericită fusese decizia unor subiecte de sinteză în locul celor din anii precedenți constând din ,,chițibușuri
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în străinătate, îi făcea toate voile, și îi găsise un serviciu bun. Și acum mi-o aduc aminte " Vai, ce draguț este, îi aduce cafeaua la pat dimineața". Nu la fel de norocos era și băiatul. Din contră, el se căsătorise prost - nevasta lui era rea, egoistă și îi cerea o grămadă de lucruri, probabil inclusiv să îi aducă la pat cafeaua. Fiul ei era, clar, sub papuc, lucru care o nemulțumea pe mamă și care o și făcuse să plece mai repede
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
generația mea nu. Unul dintre prietenii mei mi-a reproșat că dacă l-ar vedea un coleg gătind alături de mine, l-ar umili atât de tare. Șocată, am remarcat că și membrii familiei lui mă vedeau deja în rolul de "nevastă", sora și cumnatul lui simțeau că îi distrug mândria de bărbat dacă îl rog să contribuie la treburile gospodărești. Din fericire, mama sa, victima constantă a violenței tatălui său, îi spunea să mă lase să învăț ce fac eu la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
instituțiilor militare. 5 Cristina Rădoi, Women's role in reconstructing peace and security, AFASES, 2011, p. 160. 6 Am fugit întotdeauna de modelul de femeie gospodină, nu am vrut să învăț să gătesc de la mama pentru că nu vroiam să devin nevastă gospodină. Treptat, am văzut că și bucătăria face parte din viață și măcăr cât să mă hrănesc pe mine trebuie să gătesc. Am avut șansa să cunosc băieți care erau pasionați de gastronomie, cel puțin afișau atitudini destul de parteneriale, ceea ce
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
că noi am stat în cazarmă. Știți foarte bine asta. S. B.: Sigur că da, doar eram acolo. Ce-ați făcut în perioada aia, pentru că eu țin minte că toți ofițerii au stat în cazarmă? La Divizion le mai veneau nevestele la gard și le aduceau diverse lucruri și mâncare. M. M.: La mine n-a venit nimeni. Mai veneau pe la câte un major. Noi aveam mâncare. Una dintre măsurile prevăzute la alarma de luptă era alocarea automată la drepturi, aveam
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Să știți că am avut și opinii împotriva unor șefi. V-am mai spus, îmi făceam meseria dar m-am liniștit. De ce? Am avut niște reacții din ăstea acum vreo câțiva ani și, în loc să lupte cu mine au luptat cu nevastă-mea, i-au desființat funcția. S. B.: Ați mai fost pe la fosta microgarnizoană, mai știți ce este acolo? M. M.: E un parc dezafectat. S-a adunat tehnică, s-a tăiat. Eu, de regulă, nu mă duc prin locuri de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
simți adierea rece dinspre munte”. Din nou, aparent, doar descripție, montaj de semne ale hotarului dintre anotimpuri. Dar esențialul este în accentul interior care marchează receptarea unor asemenea semne. Timpul, trecerea sunt simțite acum ca din perspectiva cuiva care, ca nevasta lui Lipan, percepe și alte semne decât cele obișnuite (ca în Zburătorul lui Eliade Rădulescu, sau în eminesciana Sara pe deal), de „tablou” auditiv, al înserării la sat, pe linia aceleiași „semantici” a absenței, discretă, dar sigură, căci tocmai firescul
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
căutărilor (capătul doar al acestora ar trebui să fie descoperirea trupului celui ucis și îngroparea lui, creștinește) și „anchetei” din Baltagul (aceasta, înțeleasă acum, distinct, ca limitată la iscodirile și „tacticile” menite să agraveze geloziile, neîncrederea, suspiciunile reciproce etc. între nevestele complicilor Bogza și Cuțui și, prin ele, chiar între aceștia înșiși), în fine, un întreg „război psihologic” declanșat și condus (într-o progresie rapidă, accelerată, cu o notă de crescendo ritmat dramatic, nu „teatral”) de „munteanca” rămasă văduvă, „război” culminând
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
altă lumină dacă nu ignorăm, nici nu minimalizăm, rolul aparte al acelui „gând” care o susține lăuntric pe femeia celui ucis: pentru că, dintr-o astfel de perspectivă - și nu e nici o îndoială că Sadoveanu tocmai pe ea a mizat - nevasta bărbatului mort întrevede și în drumul deschis propriei sale „anchete” aceeași făgăduință de îndrumare cerească și noi „semne”, ce-i cer acum să pășească dincolo de „rezolvarea zbuciumului în rit” (găsirea cadavrului și îngroparea rămășițelor pământești), către o treaptă supremă
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
roșcovan la față, cu privirea blândă, Îngăduitoare, purtând blugi și o cămașă cadrilată, cu mâneci scurte, descheiată la gât, și vestita pălărie din piele de cangur, tip sombrero. Din câteva cuvinte, spuse pe un ton mucalit, aflăm că-și luase nevastă româncă, cu mult mai tânără, prin intermediul unei agenții matrimoniale. John părea mulțumit de alegerea făcută, după atâta trudă cu constituirea fermei de vite, menținerea cât de cât a rentabilității producției, În condițiile unei clime capricioase. Cowboy-ul nostru Își realizase visul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și tovarășii săi de drum au hotărât să se stabilească acolo, unde pământul era roditor, poporul prietenos, iar pește și păsări se găseau din belșug. Vatonga revenind pe pământul natal, Tahiti, a strâns o ceată mare de războinici și Împreună cu nevestele lor au plecat În căutarea lui Toi, ajungând pe țărmurile insulei Ao-tea roa, unde s-au regăsit. În secolul al XIV-lea În Polininezia Centrală aveau loc certuri și războaie, moment devenit legendar când o flotă Întreagă de canoe duble
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
toate femeile din universul artistic caragialean practică amorul nelegitim, Își asumă simultan un dublu rol, cel de soție / concubină și de amantă. Veta Își află adevărata iubire În casa soțului: e angajatul acestuia, tejghetarul care-și satisface vanitatea coabitând cu nevasta jupânului. Veta e supusă, pasivă, tolerantă. Îl iubește pe Chiriac din toată inima, el e centrul lumii ei: se teme pentru integritatea lui fizică, Îi mărturisește că el Îi umple viața. Chiriac, dimpotrivă, nu e nicidecum un sentimental. Din comoditate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]