14,286 matches
-
Îmi ia opt minute să transform roca pentru glazură În praf. Am grijă să nu adaug prea multă apă caldă, picur apoi un strop minuscul de colorant galben. Iese o nuanță de lămâie mai decolorată: puțin cam prea sclifosit, un pic prea - cum să zic - ca rochia mamei premiantului clasei la ceremonia de absolvire a școlii preparatorii pentru facultate. Ne trebuie ceva mai vesel pentru o zi de naștere: galben-gălbenuș, galbenul lui Van Gogh. Impulsionată, mai adaug câțiva stropi. Culoarea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
poză a lui Chris Bunce luată de pe site-ul EMF. Mă scuz și mă Îndrept spre toaletă. În cabina din capătul Încăperii, aproape de ieșire, e cineva cu păr Închis la culoare pe care abia Îl recunosc. Mă apropii Încă un pic și știu exact cine este. —Jeremy! Jeremy Browning! Îmi Întâmpin clientul cu o căldură și o expansiune care Îi vor rămâne adânc Întipărite În suflet. —Ei bine, Jeremy, mă bucur enorm să te văd aici, spun eu entuziastă. Și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
n-ar putea să abandoneze o casă atât de frumoasă. Cupola aceea! Grădinile acelea proiectate de Capability Brown! Data viitoare când vin, hai să-i sunăm... — Hai să nu, te rog, am întrerupt-o eu, deși, în secret, eram un pic curioasă în privința castelului și locuitorilor lui. Mama refuza cu încăpățânare să accepte două lucruri importante: în primul rând, soții Swyre divorțaseră cu aproximativ patru ani în urmă - misterioasa contesă era vestită pentru aventurile ei extraconjugale - iar pe conte și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
un Potențial Soț. Spunea că nu dorește să piardă prea mult timp cu proiectul ăsta când, susținea ea, „Aș putea să-mi irosesc timpul cu alte activități, de exemplu cu un pensat“. Atitudinea lui Julie față de logodna iminentă era un pic derutantă. Era convinsă că atunci când va da peste logodnicul ideal, dacă nu va fi avut timp să-și penseze sprâncenele - în opinia ei, cea mai importantă procedură realizată de stilistele de la salonul Bergdorf Goodman - ar fi atât de răvășită, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Tata e de vină. M-a nenorocit pe viață obligându-mă să mă duc la școală cu Jaguarul, cu șofer. Asta sunt, n-am ce-i face. Nu pot să mă schimb, nu-i așa? se alintă Julie, roșind un pic. Nu, draga mea, gânguri Muffy consolator. Dacă nu-ți place să mergi pe jos, nu-ți place, și asta e. Uită-te la mine, eu am trei șoferi! Avem unul la casa din Palm Beach, unul la Aspen și unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
-s atentă, efectiv, sunt în pericol să mor de inaniție. Când Julie s-a întors la masă, i l-am arătat, discret, bine’nțeles, pe superbul PS. —Hmm. Arată drăgălaș, aș zice, făcu ea fără entuziasm. Dar, știi, pare un pic, ei bine, prea perfect. Înțelegi ce vreau să spun. Prea perfect ca să se logodească cu mine sau să facă vreo chestie tradițională de genul ăsta. — Dar poate... vreau să spun, nu poți ști niciodată, s-ar putea să... să ardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
oarecum neglijent, în blugi, un tricou rock’n’roll și niște adidași vechi. Dar arăta cool, ca majoritatea băieților din LA. Apoi, mai purta ochelarii ăia ca de profesor, pe care, uneori, și-i împingea spre șaua nasului. Era un pic bronzat, de-ai fi zis că făcuse surfing sau așa ceva pe plaja din Malibu. Părea dezarmant de deschis și sincer. Dar, bineînțeles, mie-mi plac persoanele ceva mai complicate, ca Zach, mi-am reamintit mie însămi. — Vrei să vezi ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
doar din când în când s-o salut, dar acum tata s-a recăsătorit și e fericit. —Și te-ntâlnești cu el în LA? Locuiește acolo, nu? — Are o casă în Santa Monica. Îl văd când și când. E un pic excentric, dispare când nu te aștepți. Suntem cam dezrădăcinați... spuse tulburat, cu vocea pierită. De ce pun întrebări indiscrete? De ce? Mi-am promis ca altă dată să-mi bag mai puțin nasul în viața străinilor. Iar Charlie părea atât de drăguț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
101tc "Fetele din rândul întâi - cele 101" 1. Căminul spiritual: prezentările de modă din New York. Totdeauna în rândul întâi la Oscar, Michael, Carolina și Bill (de la Renta, Kors, Herrera și Blass). 2. Vârsta: între douăzeci și maximum treizeci și un pic de ani. O FdRÎ are douăzeci și trei de ani de peste opt ani și jumătate. 3. Pedigree: bunicul a întemeiat o puternică bancă comercială/o gamă de produse cosmetice/un imperiu aviatic. Ascendența WASPy, un plus. Îmbrăcămintea WASPy, un minus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
bine îmbrăcată fată. Nu făceam decât să mă întreb cum voi putea termina vreodată articolul, dacă obiectul lui principal era în mod constant absent. Daca nu ești atent, chestia asta cu cariera îți poate ruina viața socială. Am conversat un pic cu bărbatul din stânga mea, un tip care avea o fundație nonprofit pe Wall Street. Nici măcar nu observasem că scaunul din dreapta era gol până n-am auzit o voce spunând: — Mă scuzați că am întârziat. Ce nepoliticos din partea mea. Nici o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
se întâmplă întotdeauna oamenilor simpatici? Dumnezeule, sper că asta nu însemna că Charlie va veni la petrecerea amfAR. Te simți bine? mă întrebă Lara. —Excelent, i-am răspuns. — Ești afectată de povestea cu Zach și fraiera aia de supermodel? Un pic, cred. Încearcă să nu te gândești. Ăștia doi sunt de domeniul trecutului și nici măcar nu se prind de chestia asta. Sună-mă când te întorci. —Bine. Au revoir, îmi mai spuse Lara apoi închise. Am trimis articolul prin e-mail la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de mirare c-a avut un atac de panică. Nu puteam să spun nimic, Jazz fusese atât de drăguță și mi-a împrumutat-o, dar și-a dat seama că-s dezamăgită. A încercat să mă încurajeze: —Daaaa, e un pic WASPy. Dar francezii habar n-au cât de răsuflat e să fii WASPy. Nu vor ști niciodată, pe cuvânt. Nu aveam timp de pandalii. Am alergat înapoi în camera mea și m-am încălțat cu papuceii negri, care ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
căutarea unui meditator. Era hotărâtă să înființeze grupul de lectură, mai ales după ce Muffy i-a spus p-ș că Gwendolyn Baines și Cynthia Kirk aveau de gând să pună și ele de unul. Julie trebuia să fie prima. Un pic emoționată, Julie m-a rugat să o însoțesc la întâlnirea cu „profesorul“ de la NYU, cum îl numea ea. Julie se îmbrăcase ca Sylvia Plath, într-o fustă ecosez, plisată și purta codițe împletite, așa cum avusese Gwyneth Paltrow în film. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în noaptea nunții sau un cuplu care avea o aventură și nu voi mai fi primită niciodată aici. Ușa s-a întredeschis. Lumina nu era aprinsă și nu puteam vedea înăuntru. De după ușă, o voce somnoroasă șopti: „Puteți face un pic de liniște? Vreau să dorm“. Îmi cer scuze, am murmurat. S-a-ntâmplat un mic accident. Plec chiar acum. Apoi s-a petrecut un fapt ciudat. Am auzit un chicotit. — Stai așa, vin imediat, îmi spuse vocea. Mă cuprinse un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Totuși, nu înțeleg de ce i-ai spus. M-a sunat mai devreme și nu i-am scăpat nici o vorbuliță. A ghicit. Spunea că arăt epuizată. Cinăm împreună? mă invită Charlie. Ar fi bine dacă am apuca să ne cunoaștem un pic mai bine. Până acum, de fiecare dată când ne-am întâlnit erai, oarecum, în situații extreme. Știam ce vrea să zică. Ideea îmi surâdea. Mă simțeam în siguranță și dorită în același timp, ceea ce era o senzație nouă. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
azi după-amiază și după ce ai fost atât de nepoliticoasă cu Charlie... —Of, Doamne, chiar am fost foarte nepoliticoasă? Începusem să conștientizez cât de neiertat de necioplită fusesem azi. Și încă cum! Venind de la însăși regina proastelor maniere, observația era un pic exagerată. Totuși, Julie avea dreptate. Vreau să zic, pătrunsesem prin efracție în casa lui Charlie, furasem un flecușteț prețios - deși, de vreme ce el nu știa, asta nu prea conta - am avut o ieșire în fața lui, am insultat pe toată lumea, pe Charlie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
iau În seamă pe polițist, m-am Întins peste masă și l-am apucat de umeri, Încercînd să-i calmez tremurul pe care i-l simțeam În clavicule. El mă privit În ochi, bucuros că eram acolo, și zîmbi fără pic de ironie. — Frank...? — E-n regulă. (Se ridică, Înseninîndu-se.) Apropo, ce mai face Esther? Ar fi trebuit să te-ntreb. — Face bine. Ne-am despărțit acum trei luni. — Îmi pare rău. Întotdeauna mi-a plăcut de ea. Avea o gîndire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
protecție care se mișcau printre valuri. Poliția nu glumește cu chestia asta. — Au impresia că s-a comis o crimă. — Și nu-i așa? Charles...? — A fost o scenă de teatru nocturn, un spectacol pe apă ca să mai Îmbujoreze un pic afacerea cu restaurantul. Niște turiști din Orientul Mijlociu au jucat rol de clauni și pe fundal a evoluat un cor de franțuzoaice de gașcă. Cam violent, dar foarte distractiv. — Mă bucur s-aud asta, spuse Hennessy, ridicînd din sprîncene și strîngîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vreodată s-o rănească sau s-o ia prin surprindere. Și pentru toate astea medicina a fost cel mai bun antrenament. Dar umorul acid? Recunoaște, Paula, majoritatea oamenilor mai degrabă te distrează. — Păi... cei mai mulți sînt niște ciudați, dacă stai un pic să te uiți mai bine la ei. Așa, per ansamblu, Îmi plac oamenii. Nu-i disprețuiesc. Dar tu? Ești destul de dură cu propriile tale sentimente. — SÎnt doar... realistă. Bănuiesc că Într-adevăr mă subestimez, dar asta ar trebui s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și nechibzuit. — Ai făcut un gest generos - să-l ajuți pe Sanger cu fata aceea. Totuși, avea dreptul s-o ia...? — E pacienta lui. Și era evident că avea nevoie de ajutor. Chiar și-așa. Voi doi ați transformat un pic de zburdălnicie Într-o urgență medicală. Nu dă prea bine la membrii clubului, te-ai gîndit? — Nu contează, interveni Elizabeth Shand. Ai pus capăt unei scene urîte. (Îmi culese de pe cămașă o crustă de sînge Închegat, strîmbîndu-se dezgustată la gîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-mă cu atenție, Martin! a repetat profa, cu o nerăbdare care o făcea să-și înghită vorbele înainte de a le rosti până la capăt, gata să se înece în propria ei iritare, care creș tea pe măsură ce mi se adresa. Nu ai pic de talent! Habar nu ai să scrii! Sunt înșiruite tot felul de inepții și platitudini acolo, fără cap și fără coadă. Nu știu cum de s-a nimerit să primești diploma, consider că a fost o regretabilă eroare. Ești total lipsită de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
parcă să o țină departe de mine, într-o altă lume. — Mama? am rostit eu atunci, întrebătoare, pășind cu tălpile goale și fluturându-mi mâinile ca să alung fumul din bucătăria vrăjmașă. Atunci pe mâinile întinse spre ea am simțit mulți picuri - picuri de lacrimi din ochii mamei. Mama s-a uitat la mine și privirea ei m-a îngrozit atunci, pentru că s-a uitat la mine fără surprindere, ca și cum nu i-ar fi păsat câtuși de puțin că m-am dat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să o țină departe de mine, într-o altă lume. — Mama? am rostit eu atunci, întrebătoare, pășind cu tălpile goale și fluturându-mi mâinile ca să alung fumul din bucătăria vrăjmașă. Atunci pe mâinile întinse spre ea am simțit mulți picuri - picuri de lacrimi din ochii mamei. Mama s-a uitat la mine și privirea ei m-a îngrozit atunci, pentru că s-a uitat la mine fără surprindere, ca și cum nu i-ar fi păsat câtuși de puțin că m-am dat jos
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a ieșit pe ușă exact când a venit Bobo în hol. Ne-am îmbrățișat tăcuți și m-a privit cu tristețe prin pleoapele lui pe jumătate căzute. — Nu mă mai țin picioarele, Bobo! Trebuie să mă așez unde va, altfel pic!, i-am spus, sprijinindu-mă de brațul lui. M-a măsurat din ochi și abia atunci mi-a văzut gaura din ciorap și genunchiul sângerând. M-a tras ușor de mână înspre sufragerie și m-a ajutat să mă așez
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
invers..., ce mai contează! Parc-o văd! Nu-ți amintești? Pe vremea când eram cu toții împreună și tu ascultai muzică din aia... cum îi zice... pro gresistă... S-au dus naibii toate... Acum stau cuc cu televizorul... Clara rămase un pic pe gânduri, dar încercă să și păstreze elanul și continuă: — Ia uită-te ce frumoasă e pijamaua asta nouă! Te rog frumos, fă-mi și mie un hatâr și îmbracă-te cu ea, bărbierește-te, și între timp eu fac
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]