10,542 matches
-
de vatra satului de astăzi) a unei familii de iobagi români, care au fugit de pe moșia grofului din Vlaha în secolul al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul de Alba-Iulia. Sunt pomeniți iobagii Miklos și Bálint , ulterior numele apare ortografiat: Sztona 1733, Stolna 1750, Sztolna 1805, Sztoje 1850, Sztolna/ Stoiea, 1854. Denumirea Stolna este de origine slavă. Dicționarul explicativ al limbii române dă următoarea definiție cuvântului stolnă, cu etimologie necunoscută: excavație orizontală
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
mai 2006 P.S.episcop-vicar Vasile Flueraș-Someșeanul, Sf. Maslu - 22 octombrie 2006 slujba vecerniei și sfințirea clopotului noii biserici P.S.episcop-vicar Vasile Flueraș-Someșeanul - 24 octombrie 2010 slujba Vecerniei și binecuvântarea bisericii noi.. - Simion, preot ortodox - îl întâlnim în 1777; - Marian Galle - pomenit în 1805, fusese hirotonit la Arad în 1800; - Toma Stan (1842-1873), paroh în Luna de Sus; - Atanasiu Teotelecan, 1873, paroh în Panic, administrator; - Simion Teotelecan (1873-1881), paroh în Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
este numele unei vechi familii nobiliare, de origine armeană, din Moldova. Un anume Alsan din Spărieți, Putna, este ridicat boier în jurul anului 1740 de căpitanul Gheorghe , fiul Catrinei Aslănoaie, strănepoata logofătului Dimitrașcu Ciauru. În anul 1822 este pomenit de documente căminarul Constantin Aslan ce numește ca vornic de aprozi pe fiul său, Alecu, hatman de Prut și pe cel de-al doilea fiu, Costache Aslan, ca agă. (cf. Constandin Sion, în volumul său „Arhondologia Moldovei”, Iași 1892) În
Aslan () [Corola-website/Science/312984_a_314313]
-
s-au terminat cu eliminarea provizorie a politeismului din regat. Potrivit arheologului William F. Albright, Ahab a domnit aproximativ 22 de ani, între 869-850 î.Hr., iar potrivit cercetătorilor E. R. Thiele (874-853 î.Hr.) și respectiv, Gershon Galil, (873-852 î.Hr.) Ahab, pomenit în Biblie ca și toate personajele istoriei antice a evreilor, putea fi considerat și el de criticii radicali ai scripturii drept născocire dacă nu ar fi fost regăsit „Ahab israelitul” inscripționat pe stela asiriană (sau monolitul) de la Kurkh, pe lista
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
unui corp de clădire, care trebuia să adăpostească, pe lângă trapeză, și câteva chilii. După moartea fraților Răftivanu, osemintele lor au fost depuse într-o cutie ce se afla în biserică. Ele erau scoase în fața credincioșilor la fiecare slujbă și se pomenea numele lor. Unul dintre moștenitorii Răftivanilor a fost comisul Gheorghe Sterea (1853-1940), nepotul lor. El luptase în războiul pentru independență și fusese acuzat de lezmajestate. Boierul Sterea este considerat al treilea ctitor, el adăugând bisericii, în anul 1914, sticla de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
și centrale. S-a ajuns în acest fel până în anul 1964 când au fost eliberați cu toții, să nu fie an în care cineva să nu fie arestat și condamnat, ceea ce nu s-a întâmplat în sânul obștii „"de când s-a pomenit ea"”. Zvonurile despre colectivizarea agriculturii au cuprins întreaga țară, ele fiind negate de către Partidul Comunist Român prin mesaje de presă prin care critica „"metodele electorale maniste, care încercau zadarnic să sperie pe țărani cu basmul răsuflat al așa zisei înființări
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
tot ce mișcă în țara asta trebuie raportat la declarațiile lui Vadim Tudor”, amintește vechea cerere de destituire a lui Măgureanu, și explică: "„Blestemul” la adresa susținătorilor lui Măgureanu nu îl viza în principal pe dl Popovici, chiar dacă dânsul a fost pomenit explicit. Alții sunt adevăratele ținte ale acestui blestem. Cine anume? Sunt convins că cititorii revistei „22” au înțeles". În urma scandalului stârnit de această polemică și a conștientării de către noua guvernare a Convenției Democratice că nu poate evita niște costuri politice
Marius Mioc () [Corola-website/Science/310080_a_311409]
-
satului anume Albești, di pe Jijie, ce-i în ținutul Dorohoiului, să fie după hotarele vechi până unde s-au stăpânit din vechiu"”. Reiese destul de clar din acest document că satul este mult mai vechi decât anul 1602, când este pomenit pentru prima dată într-un document. O altă mențiune referitoare la satul Albești apare în Letopisețul lui Ion Neculce. Acesta amintește despre trupele poloneze conduse de Jan Sobieski care, în retragere, ard unele sate și curți boierești(în 1686). Domnul
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
și sora regelui Francisc al II-lea. Deși fără tutela casei regale nu ar fi reușit să ajungă cea mai importantă femeie din vremea ei, este foarte adevărat că fără moștenirea intelectuală pe care a lăsat-o, nu ar fi pomenită azi drept cea mai importantă femeie din Renașterea franceză. Protectoare a lui Rabelais și a lui Pierre de Ronsard, a corespondat cu Erasmus și Calvin. Teologii de la Sorbona au acuzat-o de erezie. Generozitatea ei față de cei mai străluciți artiști
Margareta de Valois () [Corola-website/Science/310287_a_311616]
-
Trădată de un păstor, Barbara va fi întemnițată, bătută cu nuiele și arsă de făclii. Însuși tatăl ei îi va pune capăt zilelor, prin decapitare. De aceea Dioscorus este ucis de un trăznet. Datortă rugilor Barbarei pentru toți cei care pomenesc patimile lui Iisus și propriul ei martiriu, ea a fost considerată în Evul Mediu una din cei Paisprezece Sfinți Ajutători. La sfârșitul secolului al XV-lea călugărul flamand Jan de Wackerzeele a îmbogățit legenda Barbarei cu o sumedenie de descrieri
Sfânta Barbara () [Corola-website/Science/309149_a_310478]
-
și străinătate, dar prin 1950 comuniștii i-au luat casă din Fălticeni și nu știu dacă nu a făcut și pușcărie până prin 1964. L-am intrebat mai multe în timpul cât stăteam împreună la expoziția lui, dar și mai tarziu. Nu pomenea nimic despre viața lui ci doar despre orașul Fălticeni."" Aurel Leon îl numește ""«poetul toamnelor despletite din fosta „Dumbrava minunată”» (Scânteia tineretului, 22 octombrie, 1974), «menestrel al nostalgiilor crepusculare» și, mai departe, «acuarela să are moliciuni de catifea și oftat
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
că poziția orașului pe munte, deasupra Văii Esdraelonului (Valea Izreel) îi permite să servească drept bastion în calea unor oști străine. De la numele orașului se trage denumirea folosită în limba ebraica pentru creștinism - „natzrut”, si pentru creștini - „notzrim”. Locul e pomenit de 12 ori în versiunile elene ale Noului Testament, sub formele Năzară, Nazaret, Nazarat, Nazarath. Formă Năzară (Ναζαρα), considerată cea mai timpurie, se află în Evanghelia după Matei (Matei 4,13) și cea după Luca (Luca 4,16) și, probabil
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
ar fi conviețuit. Urme de ocru pe oase și în numeroase locuri din peșteră, precum și un mormânt dublu al unei femei și a unui copil, sunt considerate dovadă a unor ritualuri funerare de acum 100,000 ani. Nazaretul nu e pomenit în Vechiul Testament sau în scrierile istoricului evreu Iosephus Flavius și nici în Talmud. Nu există dovezi că așezarea a fost locuită înainte de perioada celui de al Doilea Templu. În acea perioadă așezările cele mai importante din regiune au fost Yafia
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
Mitropolitul Iustin păstorește o scurtă perioadă ca mitropolit al Ardealului. La 10 ianuarie 1957 este ales mitropolit al Moldovei și Sucevei, iar peste trei zile e instalat pe scaunul cinstit odinioară de Dosoftei, Varlaam, Veniamin Costachi, pentru a nu-i pomeni decât pe aceștia, pentru că șirul celor mari de la Iași e prea mare, ca să poată fi pomenit acum în întregime. Când a fost ales mitropolit al Moldovei și Sucevei, și-a conturat programul prin cuvintele: „Cu toată silința voi desfășura o
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
mitropolit al Moldovei și Sucevei, iar peste trei zile e instalat pe scaunul cinstit odinioară de Dosoftei, Varlaam, Veniamin Costachi, pentru a nu-i pomeni decât pe aceștia, pentru că șirul celor mari de la Iași e prea mare, ca să poată fi pomenit acum în întregime. Când a fost ales mitropolit al Moldovei și Sucevei, și-a conturat programul prin cuvintele: „Cu toată silința voi desfășura o lucrare statornică de ocrotire și păstrare a Sfintelor locașuri: biserici, mânăstiri și schituri - minunate opere de
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
spectaculoasă în rândurile clerului ortodox. De la catedra institutului este ales, în 1956, direct arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului, pentru ca, nici un an mai târziu, să fie instalat în scaunul de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei. Momentul este pomenit și de mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, într-un recent interviu acordat, ziarului Evenimentul zilei. "În veacul anterior, dar nu e mult de atunci, prin anii '70, a fost ales mitropolit la Sibiu profesorul de teologie Iustin Moisescu. Nu era nici
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
care au intrat în Transilvania drept „lupi îmbrăcați în piei de oi și amețiți de făgăduielile lui Iuda”, respectiv „români ucigători de frați”. Conform unor istorici, în timpul ocupației sârbești a Banatului de Lugoj-Caransebeș din anul 1918, episcopul Cristea l-a pomenit la slujbe pe regele Petar Karagheorghevici al Serbiei și nu pe regele Ferdinand I al României. La sfârșitul primului război mondial, Cristea a participat, ca episcop al Caransebeșului, alături de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
scumpe și moaște. Dintre ele, pe cât se pare, doar o icoană a ajuns până astăzi. Piatra funerară a Zamfirei, sfărâmată în mai multe bucăți, se găsește la Prislop. Ea conținea inscripții latine și chirilice. Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniți în documente. Nu se cunoaște absolut nimic despre rolul lor în administrarea mănăstirii. Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiază la Prislop școala de învățătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoți la sate. În anul
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
a lui Dumnezeu înainte apărare, <br> Rudele sfântului cele din sat <br> Moaștele cu totul le-au ridicat <br> Și în Țara Românească le-au adus <br> La oarecare mânăstire le-au pus. <br> Însă la neamul lui pururea se pomenește <br> Fiindcă și o particică din moaștele lui se găsește. În 1948 starețul mănăstirii devine Părintele Arsenie Boca, iar după ce sălașul s-a transformat în mănăstire de maici, a rămas ca duhovnic, până în 1959, când comuniștii au risipit obștea și
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
în timpul vieții, cât și după moarte, prin moaștele sale, l-au eternizat. Deși a fost considerat un sfânt încă în timpul vieții, a fost canonizat prin tomosul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române abia după aproape 600 ani, în 1955, fiind pomenit sub numele de Sfântul Nicodim cel Sfințit de la Tismana, fiind cinstit în calendarul ortodox pe 26 decembrie.
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
din anii 1960 și a apărut în peste 100 de filme. Chan a obținut stele pe Hong Kong Avenue of Stars și pe Hollywood Walk of Fame. În 2016 a primit Premiul Onorific Oscar. Fiind un simbol cultural, Chan a fost pomenit în diverse cântece pop, desene animate și jocuri video. Un solist de operă, Chan este de asemenea și un cântăreț de Cantopop și Mandopop, lansând mai multe albume și cântând o mare parte din piesele de generic ale filmelor în
Jackie Chan () [Corola-website/Science/308955_a_310284]
-
profesor și prefect de studii și apoi rector al Academiei, s-a dovedit și un admirabil organizator și înnoitor al vechilor așezăminte, dându-le un nou suflu, un nou ritm. Încă și acum douăzeci de ani, foștii lui studenți îi pomeneau cu respect, elogii și venerație numele. Personalitate polivalentă, mereu preocupată de promovarea cât mai eficientă a binelui Bisericii, a organizat și condus asociația preoțească „Sfântul Nichita de Remesiana”, pentru ca, reuniți în cadrul ei, preoții celibi să nu se simtă marginalizați, singuratici
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
vertical pe peretele absidei altarului spre exterior și, potrivit tradiției avea o funcție socială. Se spune că de acest stâlp erau legați pentru a fi supuși rușinii publice cei găsiți vinovați de diferite delicte. Obiceiul, fără a mai fi fost pomenit în alte localități din Sălaj, poate fi pus în legătură cu un obicei asemănător - cel mai bun exemplu în acest sens fiind "Perindelele" bihorene, întâlnite la biserica de lemn din Totoreni. Menționarea acestui obicei nu face altceva decât să scoată în evidență
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
18. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05024. Satul Bozna este așezat la poalele Munților Meseș, pe șoseaua Zalău-Ciucea, la 17 km de Zalău și aparține comunei-martir Treznea. Pentru prima dată, satul Bozna este pomenit în 1619, în lucrarea lui Petri Mor „Szilagy Varmegye Monographia”, sub denumirea de Szent Peterfalva. Pentru prima dată denumirea de Bozna apare în 1733. Inscripția de datare a dispărut odată cu distrugerea părții superioare a ancadramentului intrării. Tradiția orală, dar și
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
determină internarea sa în infirmeria lagărului. Eliberat la 23 aprilie 1964, Derdena Mihai își însușește și numele de botez al tatălui său, Stere, ca, în acest fel, să se deosebească de un nepot de frate (botezat tot Mihai ca să-l pomenească onomastic pe unchiul său, despre care se zvonise că decedase încă din 1957, de tuberculoză pulmonară, în penitenciarul Jilava). Își continuă, din 1967 până în 1969, studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București, prin cursuri fără frecvență, devenind profesor
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]