10,558 matches
-
sarcini minime, fiind necesară finanțarea unor cheltuieli la nivel general pentru instrucție și siguranță publică, punerea În valoare a terenurilor, construirea și Întreținerea drumurilor publice, iar resursa financiară o reprezentau impozitele, plătite În special de proprietarii de pământuri. Din perspectiva problematicii abordate În lucrare, este de remarcat că momentul culminant al evoluției gândirii fiziocrate poate fi considerat apariția pe scena istoriei a școlii clasice engleze care a avut menirea de a corecta erorile mercantiliștilor și ale fiziocraților și de a da
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
respectiv de gestionare a acestora, concepute În contextul deciziilor de politică fiscală, creează premisele abordării lor Într-o viziune sistemică, deși În teoria fiscală, conceptul de „sistem” a fost utilizat mai mult figurativ, fără a se Încerca o tratare a problematicii fiscale din punctul de vedere al teoriei sistemelor 69. O abordare sistemică a problematicii impozitelor implică raportarea la concepte, forme, metode și tehnici specifice teoriei și practicii fiscale, concepute Într-un ansamblu organizat, care să reunească subansambluri de natură economică
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
abordării lor Într-o viziune sistemică, deși În teoria fiscală, conceptul de „sistem” a fost utilizat mai mult figurativ, fără a se Încerca o tratare a problematicii fiscale din punctul de vedere al teoriei sistemelor 69. O abordare sistemică a problematicii impozitelor implică raportarea la concepte, forme, metode și tehnici specifice teoriei și practicii fiscale, concepute Într-un ansamblu organizat, care să reunească subansambluri de natură economică, tehnică și administrativă 68 Hoanță N., op. cit., p. 179 69 Corduneanu C., op. cit., p.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
survenite În sistemele fiscale, rezidă În aceea că, la sfârșitul secolului XX și Începutul secolului XXI, evoluția În planul impozitelor este una oscilantă, dar structura și complexitatea lor se amplifică, reflectând orientările de politică generală ale guvernelor confruntate cu o problematică diversă generată de cerințele dezvoltării socio-economice a colectivităților umane. 2.2 Fiscalitatea - expresie a impozitelor prelevate la fondurile financiare publice 2.2.1 Accepțiuni ale conceptului de fiscalitate și forme de exprimare ale dimensiunilor acesteia Prezența și problematica impozitelor și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu o problematică diversă generată de cerințele dezvoltării socio-economice a colectivităților umane. 2.2 Fiscalitatea - expresie a impozitelor prelevate la fondurile financiare publice 2.2.1 Accepțiuni ale conceptului de fiscalitate și forme de exprimare ale dimensiunilor acesteia Prezența și problematica impozitelor și implicit a fiscalității În viața umanității, generată de nevoia finanțării cheltuielilor publice, a fost și continuă să rămână un domeniu controversat, mergându-se de la a se contesta fățiș până la acceptarea lor ca pe un rău necesar, precum și implicarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
acțiuni cu un caracter public mai pregnant. Mai târziu, Însă, subordonarea Senatului față de Împărat a condus la contopirea celor două entități prin includerea resurselor tezaurului (public) În cadrul fiscului și ștergerea semnificațiilor distinctive avute inițial de către fiecare parte 110. În consecință, problematica impozitelor reprezintă, În același timp, și una a fiscalității, respectiv a structurării și funcționării sistemului fiscal, conceput și ca un cadru normativ-reglementativ al practicării impozitelor și taxelor destinate finanțării activităților ale căror costuri sunt nerecuperabile de la utilizatori și nici din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de cash-flow sunt prezentate În figura nr. 4.8. 337 Figura nr. 4.8 Reprezentarea modalităților de calcul al cash-flow-ului Impozit pe profit Cashflow brut Dividende distribuite Cashflow net Amortizări calculate Autofinanțare brută Provizioane calculate Beneficii nedistribuite Autofinanțare netă În raport cu problematica fluxurilor de trezorerie, rezultă că o abordare complexă a conceptului de cash-flow nu se poate realiza În afara elementelor de natură fiscală, cu atât mai mult cu cât se pune În discuție și problema delimitării profitului net (după impozitare) față de cash-flow
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
determinat scăderea excedentului de trezorerie al exploatării. 366 CAPITOLUL 5 ABORDĂRI PRIVIND OPTIMIZAREA PRELEVĂRILOR FISCALE ȘI MUTAȚII ÎN SFERA FISCALITĂȚII ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE 5.1 Preocupări pentru optimizarea nivelului fiscalității și corelarea acestuia cu evoluția economiei Prin conținutul său, problematica fiscalității, având ca element central proporțiile redistribuirii fiscale, implică În mod necesar preocuparea pentru dimensionarea nivelului său optim, pornind de la premisa că, În principiu, orice guvernare modernă se confruntă cu manifestarea a două direcții de abordare ce par a fi
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
anumite mijloace a unor cheltuieli cu cercetarea științifică, etc. 5.3 Mutații În sfera fiscalității și implicații ale acestora În contextul integrării europene a României 5.3.1 Implicații ale acquis-ului comunitar În domeniul impozitelor și armonizarea fiscală În Uniunea Europeană Problematica impozitelor, cu implicațiile economice și sociale pe care le generează, face parte integrantă din acquis-ul comunitar, pornindu-se de la premisa că Uniunea Europeană este cea mai mare piață internă competitivă din lume (cu peste 485 milioane de locuitori), iar sistemele de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei relații În spațiul căreia filosofia socială și filosofia istoriei constituie zonele În care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la generațiile succesive de specialiști. Cele mai generale supoziții nonempirice, ignorate de epistemologia și metodologia sociologică actuale, sunt Încorporate În teoriile sociale și lucrările empirice asupra ordinii și acțiunii sociale, În sensul că acestea adoptă o poziție a priori asupra problematicii ordinii și acțiunii sociale (J. Alexander). De exemplu, tipologiile asupra acțiunilor raționale sau nonraționale, normative sau morale, instrumentale sau substanțiale conțin referințe intrinseci sau extrinseci ale comportamentelor umane care se transmit prin tradiție de la o generație la alta de sociologi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multe remarcabile - ale cercetătorilor sociali. Faptul că se publică mai mult este o condiție necesară, nu suficientă pentru a ne convinge că liderii și-au dat seama că sociologia e aliatul lor natural În găsirea soluțiilor realiste și fiabile la problematica societății românești actuale. Din nefericire pentru noi, prea multe persoane aflate În funcții de decizie sunt convinse și azi că sociologia este o „pseudoștiință burgheză” și prea lipsită de interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de altă parte, astfel Încât să se evite instrumentalizarea raporturilor interumane. În ultimii ani, discursul ziariștilor, al politicienilor, al organizațiilor voluntare s-a profesionalizat din punct de vedere sociologic. Studiile sociologice asupra problemelor asociate cu tranziția au familiarizat opinia publică cu problematica modernă a complexității și incertitudinilor, contribuind la instituționalizarea - Încă incipientă - a unei societăți civile românești. Constantin Schifirneț: Spațiul public românesc integrează sociologia, dar - trebuie s-o spunem limpede - nu prin vocile ei cele mai autorizate. Prezența sociologiei În dezbaterile publice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o asemenea idee. - Este invocată, de asemenea, o particularitate a sociologiei În raportul universal/național. Se consideră că, dincolo de un palier universal, dar cu un conținut abstract, sociologia s-a dezvoltat sub forma unor școli predominant naționale, centrându-se pe problematica și valorile specifice națiunilor. În consecință, sociologia din România este, inevitabil, o sociologie românească. Un asemenea punct de vedere, dincolo de corectitudinea sa certă, avea și două avantaje ideologice: pe de o parte, În contextul ideologiei Partidului Comunist, era concordantă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alții mai puțin. Intră aici masiv În joc capitalul informațional și capacitățile de a prelucra informația. După cum, dacă privim viața individuală și colectivă mai larg și În procesualitatea ei, rămâne grava Întrebare: rațional pentru ce și pentru cine? De altminteri, problematica accesului la informație, oferta ei selectivă din partea surselor mediatice, blocajele și distorsiunile ce pot interveni În Însușirea și procesarea ei constituie din ce În ce mai pronunțat tema centrală nu numai pentru psihologia cognitivă și cogniția socială, ci și pentru sociologi și economiști. Importanța
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și se referă la posibilitatea existenței unor consecințe ale sistemelor macrosociale, economice și politice asupra diferitelor aspecte ale vieții cotidiene la nivel individual. Lucrarea pornește de la o succintă prezentare a două mari teorii și abordări concurente care modelează și prezintă problematica de mai sus În mod diferit: teoria lui János Kornai și cea a lui Alex Inkeles, testând apoi pe parcursul analizei cele două abordări pe marginea exemplului chinez. Paradigma „consecințelor sistemice” sau a „influenței sistemului politic asupra vieții cotidiene” (Tang și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda particularităților sistemelor socialist, respectiv capitalist, societățile complexe prezintă mult mai multe asemănări decât diferențe. Spre exemplu, Treiman susține că problematica prestigiului social al diferitelor ocupații și meserii poate fi abordată În termeni asemănători În cele două tipuri de societate, fără ca rezultatele unor astfel de investigații să prezinte mari diferențe. De asemenea, potrivit lui Connor, chiar sistemele de mobilitate socială, specifice celor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În dizertațiile care au avut o influență remarcabilă asupra disciplinei; anii următori au avut o influență marginală: s-au produs ajustări la nivelul conceptelor și măsurătorilor (Stinchcombe, 2000, 1761). Fraza lui Stinchcombe surprinde inclusiv o altă preocupare a lui Abbott: problematica celei de-a doua Școli de la Chicago, dacă este vorba despre o continuare a tradiției interbelice, bazată pe paradigme definitorii, sau ceea ce a urmat după război este o inovație radicală, o construcție, În sensul autosau heteroidentificării culturale și/sau științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
305) definește violența ca fiind ,,forme extreme de comportamente agresive condamnate de lege (omorul, violul, jaful ș.a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre generații constituie unul dintre elementele universale ale dinamicii macrosocietale. Definind raporturile dintre generații ca fiind „o structură de procese intim amestecate și indisociabile”, structură denumită psihosociologică În măsura În care ea integrează, Într-o manieră articulată, aspectele individuale și cele colective ale problematicii generaționale, Jacques Jenny scria că cea mai bună expresie a acestei structuri este vizualizarea geometrică a „diagramei lui Lexis”, pe care vor fi Înscrise utilizând scalele și reperele cele mai pertinente posibil: a) pe abscisă: axa timpilor sociali (perioade și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
participanți, Japonia - 22 de participanți. Toate țările foste socialiste au avut Înregistrați 35 de participanți, cu o reprezentare mai mare a Cehiei și Ungariei (câte șapte participanți). De pe continentul african au fost prezenți 12 cercetători și/sau univeritari preocupați de problematica ruralului. În cadrul Congresului, care s-a desfășurat sub genericul Globalisation, Risks and Resistence in Rural Economies and Societies, lucrările au fost prezentate și dezbătute În 32 de ateliere tematice: 1. Mobilisation, information, sensitisation of the local population - the role of
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
labour relations in rural areas; 32. Water and rural development: its political and social aspects. Parcurgerea tematicii atelierelor ne conduce spre ideea unei abordări multidisciplinare a ruralului În lume, cu accente mai pregnante pe dezvoltarea agrară și teritorială și pe problematica filierelor și securității alimentare. Perspectiva dominantă pare a fi, oarecum paradoxal pentru un congres de sociologie, cea economică și, de altfel, putem mărturisi, abia dacă unul din zece participanți la congresul de la Trondheim erau sociologi prin profesia de bază sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acord cu investițiile companiei străine, adoptând strategia mobilității, cei cu un capital relațional mai mare și erau Împotrivă cei cu un capital relațional mic, promotorii strategiei supraviețuirii. Observațiile la lucrarea noastră s-au concentrat asupra nevoii abordării mai extinse a problematicii capitalului instituțional și a prezenței explicite a abordării predictive, plecând de la o serie de variabile clasice În analizele sociologice (sex, vârstă, capital economic etc.). În general, lucrările de la atelierul 11 au scos În evidență mai Întâi preocupările deosebite ale institutelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
părea deloc diferită de cea de la noi (cu menționarea unor deteriorări și chiar distrugeri deliberate ale infrastructurii agrare, cantonarea Într-o agricultură de subzistență ș.a.m.d.), reprezentările fotografice comparative fiind, de pildă, de-a dreptul șocante În sugestiile lor. Problematica antreprenoriatului rural a fost abordată de Ikka Alanen, de la Universitatea Jzvaskyla, Finlanda, Jouko Nikula și Leo Granberg, Universitatea din Helsinki, În comunicarea Rural Entreprises in Russia - The Period of Stabilization. Au fost aduse În discuție mai ales mutațiile produse În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunități care ucideau ințiativa civică și individualitatea, a abordat comunitatea ca un spațiu al securității, pentru noi fiind extrem de interesante sublinierile cu privire la schimbările În plan identitar, dezvoltarea legăturilor cu orașul și activismul ONG-urilor În susținerea dezvoltării comunitare pe fondul problematicii complexe generate de legitimitate, autoritate și guvernarea locală. Abordând problemele admnistrației locale În comunicarea Adaptation Strategies of Village Administrations: Qualitative Case Studies, Inna Kopoteva, de la Universitatea din Helsinki, remarca absența programelor concrete de dezvoltare locală la nivelul administrațiilor aflate În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]