10,986 matches
-
Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un fir de telefon la sediul Cooperativei agricole de producție și un aparat de proiecție filme la căminul cultural din sat. În martie 1961 structura organizatorică cuprinde : 4 brigăzi de câmp a cîte 100 brațe fiecare {400 persoane } și o brigadă zootehnica . CAP -ul din Aruncuta, la înființare { în martie 1961 } avea 24 atelaje { car
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
nu ar putea să ducă la îndeplinire acest deziderat, spun liberalii. Ceea ce poate asigura statul este un climat bazat pe reguli formale (instituționale), iar în acest climat individul trebuie să aibă posibilitatea să-și ducă la îndeplinire propriile dorințe și proiecții asupra viitorului său, în funcție de capacitățile și resursele deținute. Cadrul formal amintit are o reprezentare în planul economic prin economia de piață. Conform viziunii liberalismului acest gen de economie este singurul capabil să ofere libertatea individului, necesară urmării interesului personal. În
Stat () [Corola-website/Science/298597_a_299926]
-
În anul 1901, firma "Urban & Smith" a filmat o peliculă de 15 secunde expunând fiecare cadru, succesiv, prin câte un "filtru roșu, verde" și "albastru". Aparatura se baza pe studiile englezului "Edward R. Turner", care își înregistrase invenția în 1899. Proiecția se baza pe același principiu ca la filmare, cadrul corespunzător unei anumite culori fiind proiectat prin filtrul respectiv. La moartea lui Turner, dificultățile avute în timpul acestor experimente a determinat firma "Urban & Smith" să-și îndrepte eforturile către "filmarea bicromă", în
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
trecerea pe pozitiv, trei pelicule alb/negru care conțin fiecare un sensibilizator de culoare ( în cazul lor amidonul ), funcție de filtrul de lumină folosit, se obținea o copie de culoare "roșie", alta "verde" și a treia "albastră". Pentru obținere filmului color, proiecția se făcea cu trei aparate cu mers sincron. Sistemul a fost greoi și greu de obținut sincronizarea perfectă. A avut mai mare vogă în prezentarea de fotografii transparente statice. În Anglia, după moarte lui Ed. Turner cercetările continuă, ajungându-se
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
aceea că partea de sus a imaginii era colorată numai în verde, iar cea de jos numai în roșu, deoarece procedeul avea limitarea fizică de a nu putea înregistra două cadre succesive cu același centru. Aceste deficiențe erau înlăturate la proiecție, prin acoperirea zonelor problematice. Ceva asemănător cu procedeul descris mai sus a fost și metoda "Colcim Color", realizată prin anul 1916. Deasemeni, tot un procedeu similar "Bicolorului", a fost pus la punct și utilizat prin anii 1928-1933, procedeul cunoscut sub
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
realizează prin 1918, un nou procedeu numit "Gaumont Chronochrome". Acesta era un "sistem triculoare" obținut prin utilizarea unui "obiectiv cu prisme", capabil să capteze simultan trei cadre prin filtrele "roșu, verde" și "albastru". Astfel, era eliminată apariția imaginii difuze la proiecție. Filmul era redat similar filmării. Chiar dacă procedeul avea avantajul de a prezenta toate culorile într-o imagine fără cusur, sistemul mecanic greoi precum și cantitatea enormă de peliculă necesară (de două ori și jumătate mai multă decât la o filmare alb-negru
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
Opticolor" (anii 1930, realiza o înregistrare "tricromă " pe un film de 35mm. Imaginile unui cadru erau dispuse în piramidă: sus în centru se afla "roșul", iar jos - dreapta "albastrul"; stânga "verdele". Calitatea proastă a imaginii, precum și problemele tehnice apărute în proiecție nu au dat nici o șansă acestui procedeu. "Horst Process" (anii 1930), era o varianta britanică a procedeului "Opticolor". "Roux Color" era un procedeu "quatrocrom" care introducea în plus o nouă culoare: "albastrul-violet". Pentru înregistrare se folosea un film de 70mm
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
care consta în înregistrarea separată a culorilor prin metode similare celor de mai sus și realizarea unui pozitiv care avea suprapuse cele două sau trei culori înregistrate, colorate în culoarea complementară ("verde": roșu-portocaliu, "roșu": verde-albăstrui etc.). Astfel, orice aparat de proiecție folosit pentru proiecția filmelor alb-negru, putea fi utilizat și pentru cele "colorate substractiv". Însă procedeul "Kodachrome" realizat prin 1915 este primul sistem substractiv care a avut succes. Acesta înregistra imaginea, prin filtrele "verde" și "roșu", pe două pelicule separate. Acestea
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
înregistrarea separată a culorilor prin metode similare celor de mai sus și realizarea unui pozitiv care avea suprapuse cele două sau trei culori înregistrate, colorate în culoarea complementară ("verde": roșu-portocaliu, "roșu": verde-albăstrui etc.). Astfel, orice aparat de proiecție folosit pentru proiecția filmelor alb-negru, putea fi utilizat și pentru cele "colorate substractiv". Însă procedeul "Kodachrome" realizat prin 1915 este primul sistem substractiv care a avut succes. Acesta înregistra imaginea, prin filtrele "verde" și "roșu", pe două pelicule separate. Acestea erau mai apoi
Film color () [Corola-website/Science/299528_a_300857]
-
a proprietății funciare a diecezei, s-au construit sau reparat o mulțime de biserici și case parohiale, s-a modernizat stațiunea climaterică Stâna de Vale (prin construirea, în 1925, a hotelului „Excelsior”, astăzi dispărut, dotat cu încălzire centrală, sală de proiecție cinematografică și popicărie, a unor cabane pentru armată, a unei grădini botanice „in nuce”, amenajată de către profesorul Alexandru Borza, a căii ferate înguste pe Valea Iadului, dată în exploatare în 1936, și în fine, în 1939, a unei frumoase biserici
Valeriu Traian Frențiu () [Corola-website/Science/299547_a_300876]
-
Sursa de lumină în proiecția cinematografică este unul din elementele cele mai importante pentru proiecția cinematografică. De el depinde calitatea imaginii proiectate pe ecran, stabilirea mărimii corecte a imaginii proiectate pentru sala respectivă și asigurarea unei culori cât mai realiste. Tema se regăsește și la
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
Sursa de lumină în proiecția cinematografică este unul din elementele cele mai importante pentru proiecția cinematografică. De el depinde calitatea imaginii proiectate pe ecran, stabilirea mărimii corecte a imaginii proiectate pentru sala respectivă și asigurarea unei culori cât mai realiste. Tema se regăsește și la proiectoarele video, legate la un aparat de redare video (video
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
culoare (către ultraviole). O metodă răspândită de realizare a emisiei de radiații luminoase este aceea de a trece un curent electric prin gaze, cu respectarea unor condițiuni. Emisia luminoasă a gazelor obținută sub acțiunea descărcărilor electrice se numește "electroluminiscență". In proiecția cinematografică obișnuit se folosește "lampa cu xenon". Constructiv este un balon alungit din cuarț umplut cu xenon în care sunt montați doi electrozi metalici (oțel special). Fiind alimentată cu curent continuu, electrodul pozitiv va fi mai gros decât cel negativ
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
care sunt montați doi electrozi metalici (oțel special). Fiind alimentată cu curent continuu, electrodul pozitiv va fi mai gros decât cel negativ. Electrodul pozitiv va avea o suprafață determinată de pata de lumină de care are nevoie sistemul lumino-optic de proiecție al tipului de aparat de proiecție care folosește lampa. De remarcat că presiunea gazului de xenon din interiorul balonului este la rece de 8 - 10 kg/cm.p., iar în timpul funcționării ajunge la 30 kgf/cm.p. Acest lucru impune
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
oțel special). Fiind alimentată cu curent continuu, electrodul pozitiv va fi mai gros decât cel negativ. Electrodul pozitiv va avea o suprafață determinată de pata de lumină de care are nevoie sistemul lumino-optic de proiecție al tipului de aparat de proiecție care folosește lampa. De remarcat că presiunea gazului de xenon din interiorul balonului este la rece de 8 - 10 kg/cm.p., iar în timpul funcționării ajunge la 30 kgf/cm.p. Acest lucru impune ca în timpul lucrului să fie luate
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
o bună ventilație atât pentru răcire, cât și pentru faptul că descărcarea electrică creează ozon în cantități nocive. De asemeni faptul că lumina radiată se apropie foarte mult de limita înaltă de ultraviolete dăunătoare epidermei, este necesară etanșarea lanternei de proiecție contra scăpărilor de lumină. Manipularea lămpii cu xenon se face numai cu o mască protectoate pe față, care să apere contra unei eventuale explozii. Punerea în funcțiune se face cu ajutorul unui "dispozitiv de amorsare", care generează un impuls de înaltă
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
generează un impuls de înaltă tensiune ( 15 - 50 KV) și frecvență ( 300 - 700 Hz ).Poziția de funcționare poate fi "orizontală, verticală, sau înclinată sub un anunit unghi" în funcție de manualul de utilizare al fabricantului și în funcție de cerința fabricantului de aparate de proiecție cinematografice. Constructiv, ele se fac pentru puteri între 75 W și75 000 W. In cinematografie sunt folosite cele până la 6ooo W. "Arcul electric" este descărcarea electrică într-un mediu gazos - aerul- însoțită de efecte luminoase și termice. Arcul electric se
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
Arcul electric se produce în aer între doi electrozi de cărbune alimentați fie la o sursă electrică de curent continuu sau alternativ. În funcție de intensitatea curentului și caracteristicile cărbunilor folosiți, arcul electric poate fi de mică, medie sau mare intensitate. În proiecția cinematografică sunt folosiți cei de mare intensitate, alimentați la curent continuu.
Sursă de lumină în proiecția cinematografică () [Corola-website/Science/299613_a_300942]
-
scris foiletoane gazetărești. a murit la scurt timp după împlinirea vârstei de 46 de ani, în dimineața lui 16 sau 17 (data variază după surse) aprilie 1975, din pricina unei boli de inimă. (Se pare că nu reușise să participe la proiecția celor două filme pentru care a scris scenarii.) Potrivit propriei dorințe, a fost incinerat. Subiectele scrierilor lui Pancu sunt în majoritate originale, două dintre puținele prelucrări publicate fiind „Albastră ca Cerneala” (cu subtitlul „după Frații Grimm” - este vorba de povestea
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
târziu, prin secolul al XVIII-lea. A fost repede asimilat de cei pasionați de arta teatrală, atât spectatori, cât și de artiști. Ba mai mult a fost cel care a inspirat creatorii de desene animate. Nu trebuie uitat că prima proiecție cinematografică a fost proiecția unor "desene animate", înaintea imaginilor prinse din viața reală.
Teatru de umbre () [Corola-website/Science/299663_a_300992]
-
XVIII-lea. A fost repede asimilat de cei pasionați de arta teatrală, atât spectatori, cât și de artiști. Ba mai mult a fost cel care a inspirat creatorii de desene animate. Nu trebuie uitat că prima proiecție cinematografică a fost proiecția unor "desene animate", înaintea imaginilor prinse din viața reală.
Teatru de umbre () [Corola-website/Science/299663_a_300992]
-
și mulți alți anonimi, vor relua reprezentațiile cinematografice. Spectacolele au fost prezentate în sălile "„Edison”, „Eforie, „Teatrul Liric”, „Circul Sidoli”". În 1906-1907, la circul Sidoli din Iași, se înființează prima sală de cinematograf din România în care se puteau face proiecții cu caracter permanent și unde au rulat primele filme românești. "Prima sală de cinematograf construită" este sala "„Volta”" din București, strada Doamnei și este inaugurată în mai 1909. Urmează în ianuarie 1909, cinema "„Bleriot”" în str. Sărindar, urmat de cinematografele
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
cu ajutorul substanțial al prof. Gh. Arion (8.000 lei). Pelicula de 40 de minute a adus critici favorabile și s-a bucurat de un mare succes. Astăzi se mai păstrează la A.N.F. doar o bobină, însumând un minut de proiecție, dar care din fericire îi surprinde pe toți actorii principali în prim-plan. Producător: Gh. Arion. Regia și montajul: Ar. Demetriade. Imaginea: Fr. Daniau. Cu: Aristide Demetriade, Andrei Popovici, Marioara Cinsky, Țacovici-Cosmin, N.Grigorescu, Petre Bulandra și Romald Bulfinsky. "Societatea
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
montajul: Ar. Demetriade. Imaginea: Fr. Daniau. Cu: Aristide Demetriade, Andrei Popovici, Marioara Cinsky, Țacovici-Cosmin, N.Grigorescu, Petre Bulandra și Romald Bulfinsky. "Societatea lui Leon Popescu" fuzionează la sfârșitul anului 1914 cu societatea "„Cipeto”" cu scopul de a importa aparate de proiecție de format mic și totodată de a închiria filmele realizate de compania Marioarei Voiculescu terților. În timpul "primului război mondial", producția de film este concentrată pe documentare și reportaje de actualități. Au fost mobilizați puținii operatori români, iar în timpul retragerii în
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
indirect et les voix du silence ("Limbajul indirect și vocile tăcerii", 1960). Deși era principial de acord cu concepțiile lui André Malraux, Merleau-Ponty consideră că noțiunea de stil este folosită de Malraux într-o accepțiune foarte subiectivă, fiind asimilată cu proiecția individualității artistului, alteori - dimpotrivă - cu optica metafizică. După el, este important să se analizeze această problematică pornind de la bază, recunoscând că stilul are în primul rând o exigență datorită primatului perceptiv, ceea ce implică luarea în considerație a dimensiunilor istorice și
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]