10,741 matches
-
auxiliar sau acte de condiționare a acordării serviciilor medicale de obținere a unor foloase, în cazul în care persoanele competente nu au sesizat organele conform atribuțiilor de serviciu; 17. sesizează organele abilitate ale statului ori de câte ori consideră că aspectele dintr-o speță pot face obiectul unei infracțiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanții institutului sau de către petent; 18. aprobă conținutul rapoartelor bianuale și anuale întocmite de secretarul consiliului de etică; 19. redactează Anuarul etic, care cuprinde modul de soluționare a
REGULAMENT din 13 septembrie 2016 de organizare şi funcţionare al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275728_a_277057]
-
pot face obiectul unei infracțiuni, dacă acestea nu au fost sesizate de reprezentanții institutului sau de către petent; 18. aprobă conținutul rapoartelor bianuale și anuale întocmite de secretarul consiliului de etică; 19. redactează Anuarul etic, care cuprinde modul de soluționare a spețelor reprezentative din cursul anului precedent. Anuarul etic este pus la dispoziția angajaților, constituind în timp un manual de bune practici la nivelul institutului; 20. analizează rezultatele aplicării chestionarului de evaluare, parte a mecanismului de feedback al pacientului. C. Comisia medicamentului
REGULAMENT din 13 septembrie 2016 de organizare şi funcţionare al Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275728_a_277057]
-
declarați admiși la proba scrisă de verificare a cunoștințelor teoretice vor susține un interviu. (2) Interviul constă în: ... a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat și susținerea orală a acestuia; ... b) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei. ... (3) La aprecierea interviului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: cunoașterea limbii române, capacitatea de a comunica în limbaj juridic și de înțelegere a principiilor de drept, construirea raționamentului logico-juridic, cunoașterea
HOTĂRÂRE nr. 1.106 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276240_a_277569]
-
contravenție, potrivit art. 58 pct. 20 din același act normativ. 14. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile de lege criticate conțin norme suficient de clare și precise, care permit destinatarilor acestora să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Pe cale de consecință, Curtea constată că criticile de neconstituționalitate privind imprecizia normelor și afectarea dreptului la un proces echitabil, nu pot fi, sub niciun aspect, reținute. 15. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 558 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2), art. 32, art. 42 alin. (1) şi art. 43 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276248_a_277577]
-
instanței judecătorești și să își formuleze apărările pe care le consideră pertinente și utile cauzei. 72. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a observat că dispozițiile în cauză, aplicându-se contractelor de adeziune în curs de derulare, în speță contracte de credit, nu încalcă prevederile art. 44 din Constituție. Curtea a statuat în jurisprudența sa că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
alin. (1) și alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 12. Se arată că accesul la justiție nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiții de formă și de fond impuse de legiuitor. Astfel, în speță, prin instituirea obligativității formulării recursului prin avocat ca o condiție de admisibilitate a exercitării căii de atac, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, respingând-o ca inadmisibilă, prin Decizia nr. 285 din 10 mai 2016 , nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii. 18. Cu privire la situația de fapt concretă, Curtea reține că, în speță, prin cererea aflată pe rolul Judecătoriei Reșița, autorul excepției de neconstituționalitate a formulat o plângere împotriva unei încheieri de reexaminare, respectiv, de respingere, emise de Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Reșița referitoare la intabularea dreptului său de proprietate asupra
DECIZIE nr. 345 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276257_a_277586]
-
autorităților administrației publice locale, abrogată în prezent, respectiv deciziile nr. 159 din 20 martie 2014 , nr. 102 din 28 februarie 2013 și nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, ale căror considerente Guvernul apreciază că se mențin și în prezenta speță. 9. Avocatul Poporului apreciază, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea deciziile nr. 287 din 11 mai 2016 și nr. 354 din 24 mai 2016), că prevederile legale criticate sunt constituționale, menținându-și, astfel, opinia exprimată în precedent
DECIZIE nr. 535 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276275_a_277604]
-
privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, respectiv la ineficiența, la judecarea în fond a cauzei, a probelor care au fost excluse în cadrul procedurii plângerii în fața judecătorului de cameră preliminară - nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât, în speță, nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, fiind incidente dispozițiile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, iar nu cele ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din același cod. Or, potrivit art.
DECIZIE nr. 510 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275970_a_277299]
-
săvârșirea acestor contravenții se sancționează cu amendă de la 300 lei la 4.000 lei. În acest context se prezintă aspecte referitoare la motivele și temeiurile legale ce au stat la baza emiterii proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, în spețele de față, respectiv că nu au fost întocmite notele de recepție și constatare de diferențe pentru mărfurile aprovizionate și cuprinse în anumite facturi fiscale, precum și faptul că nu a fost întocmit registrul de casă cu operațiunile de încasări și plăți
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. 31. Din evaluarea cadrului legislativ în materia contabilității în general și, în mod special a normelor legale ce sunt incidente în speța de față, Curtea constată că prevederile criticate nu sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității și care impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile și accesibile. 32. Curtea, în jurisprudența sa
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita (a se vedea în acest sens Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
persoanelor fizice și juridice, care se adresau instanței de judecată, ca anumite cereri sau acte procedurale să nu fie semnate decât de avocat sau jurist (prevederi care au fost declarate neconstituționale abia în octombrie 2014). Astfel, în contextul concret al spețelor, în care posturi de jurist (vacante) existau numai în organigrama unității administrativ-teritoriale, prin imposibilitatea achiziționării unor astfel de servicii juridice nu se asigura garanția dreptului la apărare, mai ales că aceste posturi vacante nu erau ocupate ca urmare a prevederilor
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
al entității, iar, pe cale de excepție, prevede că în situații temeinic justificate (atunci când activitățile juridice de consultanță nu se pot asigura de personalul de specialitate juridică angajat de entitate) pot fi achiziționate servicii de această natură în condițiile legii. Aplicat speței, toate părțile cauzei susțin că angajarea cabinetelor de avocatură s-a făcut pe fondul vacanței posturilor de consilier juridic din schema de funcționare a unității administrativ-teritoriale și, ca urmare a acestei situații, entitatea a achiziționat servicii de consultantă juridică. Astfel
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
aceștia sunt nemulțumiți de conținutul normativ al prevederilor criticate, deoarece stabilesc pentru autoritățile și instituțiile publice anumite condiții pentru a putea achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, precum și faptul că aceste servicii, cum este cazul spețelor de față, pot fi achiziționate numai cu aprobarea prealabilă consiliilor locale. Pe de altă parte, construcția motivării pretinsei neconstituționalități a prevederilor criticate are la bază și elemente prin care se invocă aplicarea și interpretarea normelor criticate la situații concrete, aspecte
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
art. 476 alin. (1) fraza ultimă din Codul de procedură penală, "dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 475, punctul de vedere al completului de judecată și al părților". În speță, încheierea de sesizare este cu desăvârșire nemotivată sub aspectul expunerii punctului de vedere al completului de judecată, simpla reproducere a normei aplicabile nesatisfăcând cerința textului legal. Distinct de cele mai sus arătate, punctual, cu privire la fiecare dintre problemele de drept ridicate
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
face obiectul sesizării; problema de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. Or, în speță nu este îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate, respectiv aceea ca de lămurirea sesizării să depindă soluționarea pe fond a cauzei. În acest sens, se constată că, deși în cuprinsul dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală nu se
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Așadar, este necesar ca sesizarea să tindă la obținerea unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale determinate, iar nu la rezolvarea implicită a unor chestiuni ce țin de particularitățile fondului speței ( Decizia nr. 14 din 12 mai 2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015). Din
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
a dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Normele metodologice produce efecte doar în cazul actelor administrative individuale contestate, în litigiile pendinte în care s-a invocat motivul de nelegalitate reținut în hotărârea judecătorească de anulare a actului administrativ normativ, în speță motivul fiind necompetența Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de a emite titluri de creanță. 15. Aceste efecte nu se produc în litigiile în care un asemenea motiv nu a fost invocat în cadrul contestației reglementate de art. 205 și următoarele
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
care a fost invocată, curtea a arătat că în doctrină s-a statuat că această procedură nu poate fi utilizată pentru lămurirea unei chestiuni de fapt sau a unei chestiuni de drept care nu este determinantă pentru soluționarea cauzei. Or, în speță, lămurirea chestiunii de drept invocată este determinantă pentru soluționarea cauzei, aceasta ducând la dezlegarea raportului juridic penal dedus judecății. III. Punctul de vedere al completului Curții de Apel Oradea cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită: Asupra chestiunii
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
problema de drept nu a fost dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. În speță, se constată că sunt îndeplinite condițiile menționate anterior, respectiv există o cauză aflată în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Oradea fiind învestită cu soluționarea unei plângeri împotriva ordonanței de renunțare la urmărirea penală, hotărârea pronunțată în
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activitățile care constituie obiectul ei, situație în care Biroul permanent al Camerei Deputaților anunță organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speță, aflate în arhiva Camerei Deputaților. ... Articolul 75 La cererea a minimum 50 de deputați din cel puțin două grupuri parlamentare, Camera Deputaților va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 40-59 și ale art. 72 alin. (2)-(5
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268345_a_269674]
-
consecință, în măsura în care opțiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda astfel de indemnizații în considerarea exercitării unui mandat de ales local, Curtea reține că acesta nu are îndrituirea constituțională să stabilească o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceleiași subcategorii, în speță, cea a aleșilor locali, pe alte criterii decât cel al alegerii. Procedând în sens contrar, legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi. (2.6.) Criticile de neconstituționalitate raportate la art. 111 alin. (1) teza
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [...]", Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, și nu modul de interpretare și aplicare a normelor legale la speța dedusă judecății, care este de competența instanțelor judecătorești și nu intra în sfera contenciosului constituțional. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 urmează a fi respinsă că inadmisibilă. 17. Totodată
DECIZIE nr. 856 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (3) şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269684_a_271013]
-
vizează, în realitate, interpretarea și aplicarea legii, operațiuni care constituie atributul instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei. Calificarea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind "comerciant" presupune o analiză de la caz la caz, în funcție de particularitățile fiecărei spețe, de către instituțiile/autoritățile publice competente, în raport cu coordonatele cuprinse în legislația în materie; spre exemplu: art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 869 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a prevederilor art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269692_a_271021]