10,694 matches
-
și 5,40 m lățime și prezintă stilul simplu hunedorean al bisericilor de lemn: navă, pronaos cu o clopotniță scundă, în interior altarul are o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
lemn: navă, pronaos cu o clopotniță scundă, în interior altarul are o boltă semicilindrică, iar pronaosul plafon drept. Materialul de construcție a fost reprezentat de „dulapii” de stejar de 10 cm, cu încheietură în „coada rândunicii”, așezați pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
pe tălpi de stejar de 40x20 cm, deasupra unei fundații de piatră uscată. Bolta altarului și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de căpriori din stejar și brad. Șarpanta se încheie cu o dantelărie („ciocârlani”). Lăcașul de cult cuprinde elemente ale altor două biserici, cea a schitului „Afteia” din
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de căpriori din stejar și brad. Șarpanta se încheie cu o dantelărie („ciocârlani”). Lăcașul de cult cuprinde elemente ale altor două biserici, cea a schitului „Afteia” din Plăișorul Cioarei, distrusă în 1757, reclădită și distrusă din nou în 1788, dar și din biserica satului
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
poligonal. Pereții, din bârne de brad, așezate în cununi orizontale, încheiate la capete în sistemul de cheotori în coadă de rândunică, fără cuie sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o talpă groasă de stejar. În partea de sus a pereților, bârnele se prelungesc, alcătuind un fel de console pentru cosoroabele pe care se sprijină căpriorii acoperișului. Clopotnița de deasupra pronaosului, are o galerie prevăzută pe fiecare dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
Sus - 2.793. Raionul Zastavna este compus din: De mulți ani există o colonie unică de bâtlani cenușii pe versanții din apropierea satului Babin, care se află în lunca râului Nistru. Colonia constă din 99 cuiburi, care se află în 26 stejari, la o înălțime de 12-18 metri . Peștera Balamutivska care se află pe malul drept al Nistrului, lângă satul Balamutca, este una dintre cele mai renumite peșteri din Bucovina, fiind un monument național de importanță geologică. Aici au fost descoperite picturi
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
Ocna este renumit prin parcul său, fondat în anul 1860 și având o suprafață de 2.7 hectare. Aici sunt aclimatizate 28 tipuri de arbori printre care specii rare cum ar fi ginkgo biloba sau platanul. De asemenea, sunt trei stejari cu o vechime de 180-250 ani și o alee de castani. Acest parc are o importanță științifică, culturală și estetică. Pe unul dintre dealurile din satul Zvineace există un cimitir militar, unde au fost înmormântate rămășițele pământești a 11.830
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. De mulți ani există o colonie unică de bâtlani cenușii pe versanții din apropierea satului Babin, care se află în lunca râului Nistru. Colonia constă din 99 cuiburi, care se află în 26 stejari, la o înălțime de 12-18 metri . Alte obiective turistice sunt:
Babin, Zastavna () [Corola-website/Science/315774_a_317103]
-
din lemn care a fost demolată spre anul 1960. Construirea actualei biserici de zid ce a determinat utilizarea bisericii vechi doar ocazional precum și alunecarea terenului au dus în final la dispariția monumentului. Biserica, din lemn de brad și tălpi din stejar, avea plan dreptunghiular, cu absida decroșată cu cinci laturi și boltă semicilindrică peste naos. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, vechea intrare de pe latura de sud, acoperită după strămutare, fusese împodobită cu un ancadrament sculptat. Naosul era
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
neștiind că este monument istoric, au acoperit șindrila veche, care începuse să putrezească, cu tablă zincată. Biserica are formă de navă, fiind lucrată în forma bisericilor de lemn din cuprinsul Ardealului. Pereții bisericii, din lemn de brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pe fațada de vest a fost adăugat, probabil la mijlocul secolului XIX, un pridvor deschis, cu stâlpi și umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
didactice de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București. Lăcașul de cult a fost adus în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost reparat și pus în valoare în anul următor.. este construită din grinzi masive de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și fixate cu ajutorul cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de stejar, îmbinate în chertare, înclinate, capetele acestora depășind cu mult pereții lăcașului. Temelia bisericii este din lespezi de piatră necioplită. Biserica are
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost reparat și pus în valoare în anul următor.. este construită din grinzi masive de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și fixate cu ajutorul cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de stejar, îmbinate în chertare, înclinate, capetele acestora depășind cu mult pereții lăcașului. Temelia bisericii este din lespezi de piatră necioplită. Biserica are formă de navă și se caracterizează prin absența pridvorului și printr-un pronaos poligonal. Se păstrează în forma inițială
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
le[a]ț 1803; și apoi s-au prenoit, adică din nou s-au făcut, iarăși de lăcuitori ...”". a fost așadar întâi ridicată în anul 1766, apoi renovată în 1803. Din vechea biserică apar de sub cercuiala și tencuiala bârnele de stejar încheiate în cheotori bisericești, în coadă de rândunica. La altar, pe latura de sud-est se păstrează o veche fereastră între două bârne. Pe sub ea se văd urmele unui brâu median, ce înconjura odată vechea biserică. Construcția a fost refăcuta și
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
Starea de conservare precară de astăzi se datoreaza abandonării ei în ultimele decenii, fiind înlocuită în rostul ei de spațiu de cult de o noua construcție de zid din apropiere. Biserică de lemn din Măgureni este ridicată din bârne de stejar, cercuite și tencuite pe din afara și pe dinăuntru, dând impresia căutată de ctitorii de la 1887 a unei mici bisericuțe de zid. Întregul plan actual este probabil dat de vechea structura în bârne, rămasă mai mult sau mai puțin sub adausurile
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
capitulat. Masacrarea de către germani a prizonierilor italieni din divizia Acqui este una dintre cele mai grave crime de război comise de Wehrmacht. După aproape două luni după ce fusese îndepărtat de la putere, Benito Mussolini a fost eliberat de către germani în cadrul operațiunii „Stejarul” (Unternehmen Eiche). Acțiunea a fost un raid spectaculos plănuit de generalul Kurt Student și dus la îndeplinire de Obersturmbannführerul Otto Skorzeny. Germanii l-au transportat pe Mussolini în nordul Italiei, unde dictatorul a organizat un nou stat fascist, Republica Socială
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
pictată de prof. univ. Ion Grigore. S-au mai realizat o icoană în mozaic a hramului, amplasată deasupra ușii de la intrare (autor fiind pictorul Gheorghe Răducanu), vitralii (executate de pictorul bucovinean Dan Broscăuțeanu), un iconostas și un nou mobilier de stejar (confecționate de sculptorul Petru Ungureanu). Odată terminate lucrările de restaurare, biserica a fost resfințită la 8 octombrie 1989 de către episcopul Pimen Zainea, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. După Revoluția din decembrie 1989 au fost amplasate în curtea bisericii o
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
de restaurare, biserica a fost resfințită la 8 octombrie 1989 de către episcopul Pimen Zainea, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. După Revoluția din decembrie 1989 au fost amplasate în curtea bisericii o capelă lumânărar și o troiță din lemn de stejar sculptat în cinstea eroilor martiri, în fața căreia se oficiază slujbe de pomenire la 22 decembrie a fiecărui an. În anul 2000 s-a restaurat clopotnița de tip zvoniță și în vara aceluiași an au fost aduse aici din insula Creta
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
îi poartă numele. A fost confirmată că rezervație floristica prin Hotărârea Consiliului Județean Iași nr. 8/1994 și prin Legea 5/2000. Rezervatia cuprinde o pajiște multiseculara, cu fânețe ce aparțin regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejar și gorun, bogate în poieni, iazuri și terenuri mlăștinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc numeroase alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelație cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
a efectuat restaurarea acoperișului și a turlei după un proiect al arhitectului Sergiu Luchian, lucrările fiind executate de o echipă condusă de Mihai Bradu, noul acoperiș păstrând în linii mari forma originală. Cu mari greutăți s-au procurat scânduri de stejar, ca urmare a bunăvoinței directorului Ioan Popescu și a ing. Dumitru Nacu de la fostul IPRUC Suceava, cu sprijinul credincioșilor și al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, preoți fiind Pr. Nicolae Horga. După Revoluția din decembrie 1989, s-au efectuat lucrări de
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
cu tablă de cupru, după proiectul arh. Virgiliu Polizu. Lucrările au fost executate de firma RESTACO, condusă de ing. Mihai Bradu, printre meșteri aflându-se o echipă din Mălini. Șarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de stejar. Apoi, s-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru achiziționată de la un furnizor din Brașov. Cheltuielile de reparație au fost suportate de Primăria municipiului Suceava, de Consiliul Județean Suceava și de enoriașii parohiei. Primăria
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
zidul de sud, puțin mai la dreapta, se află o pisanie încadrată într-un chenar liniar compus din baghete încrucișate la colțuri. Deasupra pisaniei se află un altorelief cu doi îngerași (putti) sculptați care țin o coroană de frunze de stejar în interiorul căreia se află stema Moldovei, elemente ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra naosului se află o turlă octogonală construită din cărămidă și așezată pe două baze: prima pătrată și
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
mult mai numeroși atunci, peste 120 de familii, participau la slujbe religioase la biserica din Silivaș. În acel an credincioșii au cumpărat o biserică din lemn de la credincioșii din Socolul de Câmpie de lângă Reghin. Biserica este construită din lemn de stejar în cheotori, sub formă de navă cu clopotniță separată. Are „târnaț” (pridvor), ca și casele vechi românești. Există foarte puține date despre istoricul acestei biserici. Este vechea biserică a Mănăstirii Socol, care se afla undeva în pădurea satului. Istoricii au
Biserica de lemn din Fânațele Silivașului () [Corola-website/Science/316668_a_317997]
-
Buchet. În timpul revoluției, era vicar în localitatea La Séguinière ; refuzând să presteze jurământul de credință față de revoluție, a lucrat în clandestinitate, fiind cunoscut pentru mesele în aer liber pe care le organita, de cele mai multe ori în timpul nopții, în pădurea de stejari din Moulinard. Trei dintre acești stejari seculari mai există și astăzi și marchează locul unde se țineau serviciile religioase ale preotului Jean Buchet. După primul val de represiuni a fost numit paroh în comuna Jalognes din provincia Berry. S-a
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
localitatea La Séguinière ; refuzând să presteze jurământul de credință față de revoluție, a lucrat în clandestinitate, fiind cunoscut pentru mesele în aer liber pe care le organita, de cele mai multe ori în timpul nopții, în pădurea de stejari din Moulinard. Trei dintre acești stejari seculari mai există și astăzi și marchează locul unde se țineau serviciile religioase ale preotului Jean Buchet. După primul val de represiuni a fost numit paroh în comuna Jalognes din provincia Berry. S-a raliat armatei contra-revoluționare a generalului Antoine
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
apoi corpul i-a fost străpuns de mai multe lovituri de baionetă. Un vitraliu al bisericii Notre-Dame-de-l’Assomption din La Séguinière îl prezintă pe preotul Jean Buchet pe când oficiază o mesă ilegală în zorii zilei în pădurea Moulinard . Unul din stejarii seculari este prezentat în fundalul vitraliului. Vitraliul, realizat de maistrul sticlar Bordereau în perioada 1954-1957 a fost donat de muncitorii fabricii de pantofi din localitate dovadă că memoria războiului din Vendée este vie nu numai în rândurile populației rurale dar
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]