102,196 matches
-
adezive. Icrele rămân atașate de suport până la ecloziune, care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia este afectată de boli virale și paraziți. Dintre paraziți predomină trematodele, cestodele și helminții și diverse specii de fungi. Printre principalii prădători sunt diferite specii de pești, păsări piscivore și șerpi acvatici. Specia are o valoare economică sau sportivă modestă și locală. Carnea porcușorului este osoasă dar foarte gustoasă și îndulcește mult ciorba fiind apreciată de pescarii locali. În unele țări din Europa de Est este comercializată
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia este afectată de boli virale și paraziți. Dintre paraziți predomină trematodele, cestodele și helminții și diverse specii de fungi. Printre principalii prădători sunt diferite specii de pești, păsări piscivore și șerpi acvatici. Specia are o valoare economică sau sportivă modestă și locală. Carnea porcușorului este osoasă dar foarte gustoasă și îndulcește mult ciorba fiind apreciată de pescarii locali. În unele țări din Europa de Est este comercializată pe piețele de pește și este consumată prăjita
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
valoare economică sau sportivă modestă și locală. Carnea porcușorului este osoasă dar foarte gustoasă și îndulcește mult ciorba fiind apreciată de pescarii locali. În unele țări din Europa de Est este comercializată pe piețele de pește și este consumată prăjita sau conservată. Specia este încă relativ comună și abundentă în mare parte din arealul său de distribuție. La nivel local există populații amenințate de poluare, mai ales de deversările de ape reziduale de origine organică, și de schimbările de mediu, cum ar fi
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
de ape reziduale de origine organică, și de schimbările de mediu, cum ar fi modificarea albiilor, crearea de obstacole în calea migrației (baraje, diguri) și retragerea excesivă a apei în timpul perioadelor cu debit scăzut. În România și Republica Moldova este o specie rară și pe alocuri vulnerabilă cu declin numeric continuu. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de nisip : Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
de 7-8 cm (maximal 13 cm), din familia ciprinidelor, care trăiește în râurile de munte și de deal din regiunea răsăriteană a bazinului dunărean. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "uranoscopus" este format din cuvintele grecești "ouranos" = cer și "skopos" = privire, țintă, adică „care privește în cer”, cu referire la ochii peștelui îndreptați în sus. , Chetrar, Cui, Morcoci, Pește pistriț, Pistriț, Petrișor, Petros, Petroasă, Petroc, Petroșel. Specia este răspândită în
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
din România". Numele speciei "uranoscopus" este format din cuvintele grecești "ouranos" = cer și "skopos" = privire, țintă, adică „care privește în cer”, cu referire la ochii peștelui îndreptați în sus. , Chetrar, Cui, Morcoci, Pește pistriț, Pistriț, Petrișor, Petros, Petroasă, Petroc, Petroșel. Specia este răspândită în zonele de deal și de munte din regiunea răsăriteană a bazinului Dunării, din Austria și Slovacia până în Bulgaria. Este întâlnită în porțiunea de munte și de deal a tuturor râurilor mai mari care izvorăsc la munte. Porcușorul
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
depuse pe pietre, în zone mai puțin adânci, cu o viteză a curentului de 1 m/s. În pescuitului industrial și sportiv au o importanța redusă și locală. Carnea deși osoasă, este totuși gustoasă, și este apreciată la nivel local. Specia este încă relativ abundentă și comună în cele mai multe părți a ariei de distribuție. Populațiile din Austria centrală și de vest și ce bavareză sunt pe cale de dispariție, iar unele populații locale pot intra în declin. Principalele cauze ale declinului populațiilor
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
și de vest și ce bavareză sunt pe cale de dispariție, iar unele populații locale pot intra în declin. Principalele cauze ale declinului populațiilor de pești sunt reducerea debitului cursurilor de apă, poluării și modificările antropice a albiilor râurilor, introducerea unor specii alogene de pești sau a unor cantități mari de pești autohtoni prădători, pescuitul sportiv. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de vad : Apuseni, Călimani-Gurghiu, Cheile Nerei-Beușnița, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Crișul
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
un loc. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii-gălbui, prevăzute cu mai multe rânduri transversale de pete întunecate, dispuse regulat. Celelalte înotătoare sunt gălbui sau gălbui-cenușii, lipsite de obicei de pete. Este răspândit în bazinul Tisei, Someș, Tur, Mureș, Criș; Olt. Specia este întâlnită în următoarele țări: Ungaria, Polonia, România, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ucraina. Trăiește în toate râurile și pâraiele, începând din zona păstrăvului și până jos la șes, fiind puțin pretențios asupra locului lui de ședere și adaptându-se ușor cu
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
hormonii, ca de exemplu dopamina sau serotonina. O experiență interesantă s-a făcut cu un șobolan care n-a avut încă pui, după o administrare de oxitocină a devenit o mamă dragostoasă pentru alți pui de șobolani. În cursul evoluției speciilor, sistemul nervos central, respectiv creierul s-a dezvoltat și perfecționat, această dezvoltare a fost necesară în lupta de supraviețuire a speciei. Un animal de pradă trebuie să poată aprecia dacă este capabil, dacă are șanse de izbândă, asupra pradei sau
Die Glücksformel () [Corola-website/Science/331575_a_332904]
-
pui, după o administrare de oxitocină a devenit o mamă dragostoasă pentru alți pui de șobolani. În cursul evoluției speciilor, sistemul nervos central, respectiv creierul s-a dezvoltat și perfecționat, această dezvoltare a fost necesară în lupta de supraviețuire a speciei. Un animal de pradă trebuie să poată aprecia dacă este capabil, dacă are șanse de izbândă, asupra pradei sau nu, sau să renunțe dacă prada este puternică și se apără violent. În decursul evoluției și creierul uman s-a dezvoltat
Die Glücksformel () [Corola-website/Science/331575_a_332904]
-
circuri glaciare alăturate); morene - depozite de pietriș, nisip, grohotișuri și argilă; transportate de ghețari în alunecarea și un lac glaciar înconjurat de un tinov) cu floră și faună specifică Meridionalilor. Flora ariei protejate are în componență arbori și arbusti cu specii de: zâmbru ("pinus cembra"), molid ("Picea Abies"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
și faună specifică Meridionalilor. Flora ariei protejate are în componență arbori și arbusti cu specii de: zâmbru ("pinus cembra"), molid ("Picea Abies"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
are în componență arbori și arbusti cu specii de: zâmbru ("pinus cembra"), molid ("Picea Abies"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
moment, o alelă descrisă complet poate avea o lungime de până la 9 caractere, neincluzând prefixul HLA și notarea locusului. La mamifere, locii MHC sunt printre locii ce codează proteine cu cea mai mare variabilitate genetică, situație ce este identică la specia umană. În urmă cu mai mult de 150.000 ani, populația umană a avut parte de o comprimare în urma căreia multe alele au fost fixate. În pofida acestui fapt, locii HLA arată că au trecut de acest eveniment păstrând o mare
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
marmoraje ; fața oarbă albicioasă. Acești pești sunt înzestrați cu proprietatea de a mima mediul înconjurător. Colorația se schimbă foarte ușor, în funcție de culoarea fundului pe care trăiește peștele. le sunt răspândite în mările din regiunea tropicală și cea temperată, iar unele specii din America de Sud și din arhipelagul malaez au devenit dulcicole. Sunt pești demersali, care trăiesc pe funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiește o singură specie - limba de mare ("Pegusa nasuta", sinonim "Solea nasuta"). În Marea Neagră au fost identificate 4 specii de soleide.
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiește o singură specie - limba de mare ("Pegusa nasuta", sinonim "Solea nasuta"). În Marea Neagră au fost identificate 4 specii de soleide.
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiește o singură specie - limba de mare ("Pegusa nasuta", sinonim "Solea nasuta"). În Marea Neagră au fost identificate 4 specii de soleide.
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe litoralul românesc al Mării Negre trăiește o singură specie - limba de mare ("Pegusa nasuta", sinonim "Solea nasuta"). În Marea Neagră au fost identificate 4 specii de soleide.
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării cu vegetație forestiera și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane); ce adăpostesc, conserva și protejază o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
forestiera și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane); ce adăpostesc, conserva și protejază o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra carpatica ("Triturus montandoni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcar de rău ("Eudontomyzon mariae"); precum și două nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina") și un cărăbuș din specia "Cărăbuș variolosus". La baza desemnării sitului se află trei plante ocrotite: clopoțelul de
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]