102,196 matches
-
susținut, cum că buretele tomnatic nici nu ar fi o specie de sine stătătoare ci doar o varietate a buretelui viperei, în special al celui primăvăratic. Pe lângă altele, singur toxicologia diferită într-un punct important dovedește contrariul (vezi jos). Această specie are un "velum universale" (văl universal), o membrană subțire care o învelește la începutul evoluției ei, extinzându-se de la vârful pălăriei la capătul inferior al piciorului precum un "velum partiale" (văl parțial) care acoperă numai părțile purtătoare de spori, astfel încât
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
la maturitate poate cântării 50 de grame sau mai mult, prin urmare, un singur exemplar consumat va produce o otrăvire mortală. În afară de amatoxine și falotoxine buretele mai conține și virotoxine. Astfel el poate fi bine distins de cele alte douä specii "Amanita". Specia "Amanita virosa" poate fi confundată cu "Amanita phalloides" de culoare mai deschisă sau "Amanita verna", ce nu joacă un rol, pentru că toate trei sunt mortal otrăvitoare. Dar de dincolo, ea poate fi recunoscută prin eroare ca ciupercă comestibilă
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
poate cântării 50 de grame sau mai mult, prin urmare, un singur exemplar consumat va produce o otrăvire mortală. În afară de amatoxine și falotoxine buretele mai conține și virotoxine. Astfel el poate fi bine distins de cele alte douä specii "Amanita". Specia "Amanita virosa" poate fi confundată cu "Amanita phalloides" de culoare mai deschisă sau "Amanita verna", ce nu joacă un rol, pentru că toate trei sunt mortal otrăvitoare. Dar de dincolo, ea poate fi recunoscută prin eroare ca ciupercă comestibilă. Asta se
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
Asta se poate întâmpla la clasificarea altor "Amanitaceae", ca de exemplu la "A. citrina", "A. eliae", "A. ovoidea", "A. strobiliformis", variația albă a "Amanita vaginata" sau "A. vittadini". Culegători mai puțin exersați culeg veninosul cu preferință în confuzia cu diverse specii de genul "Agaricus" (între altele "A. arvensis", "A. campestris", "A. semoticus", "A. silvaticus", "A. silvicola"). De asemenea alte specii comestibile, ca de genul "Russula", "Tricholoma" sau "Volvariella" sunt confundate. Pentru începători se pot ivi probleme, deoarece buretele se poate confunda
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
strobiliformis", variația albă a "Amanita vaginata" sau "A. vittadini". Culegători mai puțin exersați culeg veninosul cu preferință în confuzia cu diverse specii de genul "Agaricus" (între altele "A. arvensis", "A. campestris", "A. semoticus", "A. silvaticus", "A. silvicola"). De asemenea alte specii comestibile, ca de genul "Russula", "Tricholoma" sau "Volvariella" sunt confundate. Pentru începători se pot ivi probleme, deoarece buretele se poate confunda cu specii de genul "Agaricus", între altele cu "Agaricus abruptibulbus", "Aaricus aestivalis", "A. arvensis", "A. campestris", "A. radicatus", "A
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
genul "Agaricus" (între altele "A. arvensis", "A. campestris", "A. semoticus", "A. silvaticus", "A. silvicola"). De asemenea alte specii comestibile, ca de genul "Russula", "Tricholoma" sau "Volvariella" sunt confundate. Pentru începători se pot ivi probleme, deoarece buretele se poate confunda cu specii de genul "Agaricus", între altele cu "Agaricus abruptibulbus", "Aaricus aestivalis", "A. arvensis", "A. campestris", "A. radicatus", "A. semoticus", "A. silvaticus" "A. silvicola" sau "Leucoagaricus leucothites" precum "Leucoagaricus cretaceus", dar și cu "Lepiota naucina", "Volvariella bombycina", "Volvariella speciosa" sin. "Volvariella gloiocephala
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
premise letal. De ce? Până prin anii 1944, s-a crezut ca ciuperca este comestibilă, dar moartea micologului Julius Schäffer (1882-1944) după un repetat consum al buretelui a pus sub semnul întrebării calitățile acesteia și astfel s-a descoperit că este o specie care poate să provoace prin stimularea formării de anticorpi, după ce alergeni potenți intră în sânge peste tractul gastro-intestinal. Adevărata boală foarte periculoasă cauzată de buretele porcesc nu este o otrăvire, ci "Sindromul Paxillus", desemnat pentru sensibilizarea corpului față unui antigen
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
în principal din Polonia și alte țări est-europene, în ultima vreme și din Elveția. Chiar dacă riscul de rezoluție a sângelui nu se arată la mulți pacienți și numai după repetata mâncare a buretelui porcesc, el trebuie să fie numărat printre speciile mortal otrăvitoare. Lăsați buretele la locul său, dacă vă întâlniți cu el. Pe noi nu ne ajută, dar este un partener de încredere pentru pădurile noastre. Prin aspectul său exterior, specia poate fi confundată cu unele din genul "Lactarius", în
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
a buretelui porcesc, el trebuie să fie numărat printre speciile mortal otrăvitoare. Lăsați buretele la locul său, dacă vă întâlniți cu el. Pe noi nu ne ajută, dar este un partener de încredere pentru pădurile noastre. Prin aspectul său exterior, specia poate fi confundată cu unele din genul "Lactarius", în special cu "Lactarius turpis" sin. "Lactarius necator" (cam iute), dar se deosebește de acesta prin faptul că nu secretă sucul lăptos tipic. Mai departe ea are asemănare cu bureții de același
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
Oomycetes" sunt remarcabile și lista lui adnotată de nume "Peronospora", care a fost publicată în 1993, este considerată în continuare monografia cea mai completă și bine realizată pentru acest gen, cu observații taxonomice detaliate pentru toate cele aproximativ 500 de specii ale sale. Ovidiu Constantinescu, care după Revoluția Română din 1989 și-a vizitat patria de mai multe ori și și-a adus aportul unde a fost solicitat, era poliglot și a publicat manuscrise în cinci limbi (engleză, franceză, germană, română
Ovidiu Constantinescu (micolog) () [Corola-website/Science/335602_a_336931]
-
ul (Dracaena draco) este un arbore asemănător cu un palmier, de dimensiuni mari, răspândit în insulele Canare, Capul Verde, Madeira și în vestul Marocului; în România se cultivă ca specie ornamentală în sere. Unii arbori trăiesc până la vârsta de 7-9 mii ani. Are o înălțime de până la 20 m, cu circumferință a trunchiului de până la 4 m și o tulpină ramificată, la vârful ramurilor sunt adunate frunzele ensiforme (de forma
Dragonier () [Corola-website/Science/335617_a_336946]
-
a început să despartă soiuri din genurile "Coprinus" și "Hygrophorus", cele mai multe ciuperci cu lamele (cum ar fi "Tricholoma", "Clitocybe" etc.) au fost cuprinse ca sub-genuri în genul tare umflat "Agaricus". El le-a ridicat la nivelul de gen, stabilind multe specii sub numele folosite astăzi și lăsând pe "Agaricus" cu sensul lui restrâns în prezent. Cea mai importantă carte acestui domeniu, cum deja scris, a fost „Der Führer in die Pilzkunde” (Ghidul pentru micologie) publicată pentru prima oară în anul 1871
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
fost o carte despre mușchi care creșteau in împrejurul de Hannoversch Münden ("Die Moosflora der Umgegend von Hannoversch Münden"). După acea n-a mai publicat nimic nou. Nu se știe de ce. Savantul a descris și denumit mai multe genuri și specii de ciuperci:
Paul Kummer () [Corola-website/Science/335635_a_336964]
-
din Permian, a avut loc acum aproximativ 252 milioane de ani, formând limita dintre perioadele geologice Permian și Triasic, precum și epocile paleozoice și mezozoice. Este cea mai mare extincție în masă cunoscută din istoria Pământului, în care 96% din toate speciile marine și 70% din vertebratele terestre au dispărut. Este singura extincție în masă cunoscută și pentru insecte. În jur de 57% din toate familiile și 85% din toate genurile au dispărut. Din cauza biodiveristății pierdute, recuperarea vieții de pe Pământ a avut
Extincția Permian-Triasic () [Corola-website/Science/335639_a_336968]
-
în unele lucrări recente, este că au existat două impulsuri majore de extincție de 9,4 milioane de ani, separate printr-o perioadă de extincții mult peste nivelul de fond, și că extincția finală a ucis doar aproximativ 80% din speciile marine vii la acel moment, în timp ce alte pierderi au avut loc în timpul primului impuls sau în intervalul dintre impulsuri. Conform unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Calgary din Canada, Marea Extincție din Permian a fost consecința unei serii importante de
Extincția Permian-Triasic () [Corola-website/Science/335639_a_336968]
-
antropic asupra naturii. A studiat formarea și ritmul evoluției ornitocomplexelor din Sarmatul Mediu pană în prezent și geneza unor grupe taxonomice de păsări pe parcursul a circa 10 milioane ani. Pentru prima dată în știință a descris 5 genuri și 12 specii noi de păsări fosile în sud-estul Europei, inclusiv o specie absolut necunoscută de fosile - voinstvenski. A descris peste 50 de specii de păsări fosile din Moldova. A inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
din Sarmatul Mediu pană în prezent și geneza unor grupe taxonomice de păsări pe parcursul a circa 10 milioane ani. Pentru prima dată în știință a descris 5 genuri și 12 specii noi de păsări fosile în sud-estul Europei, inclusiv o specie absolut necunoscută de fosile - voinstvenski. A descris peste 50 de specii de păsări fosile din Moldova. A inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova, totodată a identificat 58 de specii de păsări din Moldova
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
de păsări pe parcursul a circa 10 milioane ani. Pentru prima dată în știință a descris 5 genuri și 12 specii noi de păsări fosile în sud-estul Europei, inclusiv o specie absolut necunoscută de fosile - voinstvenski. A descris peste 50 de specii de păsări fosile din Moldova. A inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova, totodată a identificat 58 de specii de păsări din Moldova care nimicesc intens dăunătorii agricoli. A identificat originea geografică a ornitofaunei
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
genuri și 12 specii noi de păsări fosile în sud-estul Europei, inclusiv o specie absolut necunoscută de fosile - voinstvenski. A descris peste 50 de specii de păsări fosile din Moldova. A inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova, totodată a identificat 58 de specii de păsări din Moldova care nimicesc intens dăunătorii agricoli. A identificat originea geografică a ornitofaunei din Republica Moldova, nucleul fiind compus din specii palearctice de vest și transpalearctice. Ion Ganea a elaborat
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
sud-estul Europei, inclusiv o specie absolut necunoscută de fosile - voinstvenski. A descris peste 50 de specii de păsări fosile din Moldova. A inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova, totodată a identificat 58 de specii de păsări din Moldova care nimicesc intens dăunătorii agricoli. A identificat originea geografică a ornitofaunei din Republica Moldova, nucleul fiind compus din specii palearctice de vest și transpalearctice. Ion Ganea a elaborat bazele teoretice ale dirijării comportamentului păsărilor cu ajutorul repelenților bioacustici
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
inventariat ornitofauna din Republica Moldova și a descris peste 70 specii noi pentru Moldova, totodată a identificat 58 de specii de păsări din Moldova care nimicesc intens dăunătorii agricoli. A identificat originea geografică a ornitofaunei din Republica Moldova, nucleul fiind compus din specii palearctice de vest și transpalearctice. Ion Ganea a elaborat bazele teoretice ale dirijării comportamentului păsărilor cu ajutorul repelenților bioacustici. A elucidat legitățile migrației păsărilor călătoare cu ajutorul mijloacelor de radiolocație (prin intermediul radarului), în scopul preîntâmpinării ciocnirii păsărilor cu aparatele de zbor. A
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
elaborat bazele teoretice ale dirijării comportamentului păsărilor cu ajutorul repelenților bioacustici. A elucidat legitățile migrației păsărilor călătoare cu ajutorul mijloacelor de radiolocație (prin intermediul radarului), în scopul preîntâmpinării ciocnirii păsărilor cu aparatele de zbor. A întocmit o hartă-panou, care reflecta timpul apariției diferitelor specii de păsări deasupra teritoriului Republicii Moldova, înălțimea, direcția și viteza zborului lor. Un loc aparte în cercetările academicianului Ion Ganea îi revine problemei ornitologiei agricole, o direcție nouă în zoologie, a cărei fondator este considerat pe bună dreptate. A demonstrat importanța
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
păsărilor insectivore în combaterea dăunătorilor în agricultură și silvicultură. Ion Ganea a arătat că utilizarea excesivă a substanțelor chimice în agricultură și distrugerea habitatelor au determinat unele păsări și alte animale să nu mai poată viețui în Moldova, iar alte specii, dimpotrivă, au început să se înmulțească peste măsură, devenind dăunătoare. El a demonstrat caracterul adaptiv al particularităților biologo-ecologice a păsărilor în peisajul antropic și a descris formarea unor populații horticole și urbane sporadice de păsări și modificările arealelor și căilor
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
să se înmulțească peste măsură, devenind dăunătoare. El a demonstrat caracterul adaptiv al particularităților biologo-ecologice a păsărilor în peisajul antropic și a descris formarea unor populații horticole și urbane sporadice de păsări și modificările arealelor și căilor de pătrundere a speciilor noi în condițiile impactului antropic. Sub conducerea academicianului Ion Ganea a fost elaborată o serie de recomandări ce țin de ocrotirea animalelor, de sporire a numărului păsărilor acvatice. El a fost unul din inițiatorii organizării rezervațiilor naturale în Republica Moldova. Pe parcursul
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
Entoloma sinuatum (1871), sin. Rhodophyllus sinuatus (1951), denumită în popor ciuperca pieptănușului, este o specie de ciuperci otrăvitoare de "basidiomicete" din familia "Entolomataceae" și genul "Entoloma". Buretele coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe terenuri calcaroase sau acre în păduri
Ciuperca pieptănușului () [Corola-website/Science/335669_a_336998]