102,196 matches
-
folosesc ovipozitorul lor pentru a introduce ouăle în fisuri și în gunoiul de pe sol. Ouăle sunt eliptice sau ovale, aproximativ 1 mm lungime. Ele sunt moi și albe când sunt depuse, dar după câteva ore devin galbene și chiar brune. Speciile sinantrope de tizanure sunt dăunători comuni, cauzând pagube masive a bunurilor de uz casnic hrănindu-se cu pastă de tapet, legături de carte, carton, precum și cu alte produse din hârtie sau cu cleiul din amidon a unor textile. Fosile de
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
găsită în statul Illinois din Statele Unite. Ordinul Thysanura este considerat un grup sora al pterigotelor (insectele cu aripi), cu care are în comun o articulație dublă între mandibule și cap și o pleuron toracice bine sclerotizat. Există aproximativ 370 de specii de tizanure în întreaga lume. Tizanurele includ patru familii existente: "Lepismă saccharina" , numită popular "peste de argint", din cauza solzilor săi argintii care acoperă corpul, uneori culoarea generală fiind cenușie-deschis, brună-negricioasă sau gălbuie. Trăiește în case, în locurile calde ale gospodăriilor
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
domestică" . Se aseamănă mult cu "Lepismă saccharina", este însă puțin mai mare, cu corpul mai lat și cu lațurile paralele. Trăiește tot în case, magazii, brutarii, ca și "Lepismă saccharina". "Ctenolepisma lineata" . Este o insectă mai mare că primele două specii, de 10-12 mm lungime și 3,3-3,5 mm lățime. Trăiește pe sub pietre, preferând locuri mai uscate. "Atelura formicaria" . Are corpul acoperit cu șolzi albi-gălbui cu luciu metalic. Lungimea corpului este de 4-6 mm, forma alungit-ovală. Extremitatea abdomenului este trunchiata
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
Venter (JCVI) din California, (Statele Unite) profesorul Craig Venter alături de Daniel Gibson și alți colegi de-ai săi au sintetizat genomul bacteriei "Mycoplasma mycoides", după care l-au ansamblat în interiorul unei celule de drojdie. Apoi, au transplantat genomul în celula unei specii înrudite, "Mycoplasma capricolum". După ce noua celulă a trecut prin procesul de diviziune celulară, celulele din colonia bacteriană nou-creată conțineau în exclusivitate proteinele caracteristice M. Mycoides. Reușita cercetătorilor de la Institutul J. Craig Venter a reprezentat un prim pas spre dezvoltarea și
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
cu denumiri mai vechi de Embiodea, Embidina, Embiidina este un ordin de insecte mici, de 1,5-2 mm lungime (unele până la 20 mm), asemănătoare la înfățișare cu termitele, cu corpul subțire și alungit, puțin turtit și cu colorit brun-închis. Majoritatea speciilor sunt nearipate (aptere), la altele numai masculii au aripi. Aripile, când există, sunt homonome, cu nervația redusă, cele anterioare puțin mai scurte. Capul este prognat, mare, oval, cu clipeu mare și antene moniliforme de lungime medie. Toracele este heteronom, cu
Embioptere () [Corola-website/Science/332575_a_333904]
-
detritus. Masculii nu se hrănesc. Femela stă, de regulă, în cuibul țesut cu fire de mătase, în pământ, pe sub pietre, sub trunchiuri, sub scoarță sau își fac cuiburi în mușuroaie de termite. S-au descris până în prezent circa 360 de specii care trăiesc în țările tropicale, ajungând până în sudui Europei, în ținuturile mediteraneene. Nu au fost găsite în România.
Embioptere () [Corola-website/Science/332575_a_333904]
-
hepatice. Apar și tulburări nervoase, prostrație, anxietate, confuzie, pierderi de memorie, instabilitate. Moartea poate surveni la 6-9 zile de la debut, prin șoc, hipovolemie și hemoragii extinse generalizate. Rata de letalitate este estimată a fi intre 50-90%, cu mici diferențe în funcție de speciile de virus Ebola. În epidemia de febră hemoragică Ebola din Africa din 2014, până la data de 1 februarie 2015 s-au înregistrat 22.495 cazuri de îmbolnăviri, din care 8.981 au fost decese. Pe 30 septembrie 2014 a fost
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
vaccin omologat disponibil, dar se evaluează în prezent inocuitatea a două vaccinuri potențiale (ChAd3-ZEBOV și rVSV-ZEBOV) la om. Virusul Ebola a fost identificat pentru prima dată în 1976, în două epidemii concomitente, una în Zair (Republica Democrată Congo), cauzată de specia Zair a virusului Ebola, și alta în Sudan, cauzată de specia Sudan. Epidemia din Sudan a atins în principal orașele Nzara și Maridi, în apropiere de granița cu Republica Democrată Congo, și a provocat 284 de cazuri de îmbolnăviri cu
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
vaccinuri potențiale (ChAd3-ZEBOV și rVSV-ZEBOV) la om. Virusul Ebola a fost identificat pentru prima dată în 1976, în două epidemii concomitente, una în Zair (Republica Democrată Congo), cauzată de specia Zair a virusului Ebola, și alta în Sudan, cauzată de specia Sudan. Epidemia din Sudan a atins în principal orașele Nzara și Maridi, în apropiere de granița cu Republica Democrată Congo, și a provocat 284 de cazuri de îmbolnăviri cu o rată a mortalității de 53%. Epicentrul epidemiei din Zair (Republica
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
a dat numele noului virus. Această epidemie, cu un grad de mortalitate mai mare decât cea din Sudan, a provocat decesul a 284 de persoane dintr-un total de 318 de bolnavi identificați. Rata de mortalitate de 89%, asociată cu specia Zair, denotă o patogenicitate mai mare față de cea a speciei Sudan. După un caz izolat survenit în 1977 în satul Tandala din Zair, o nouă epidemie cu specia Sudan a fost localizată în orașul Nzara, în 1979, cu 34 de
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
de mortalitate mai mare decât cea din Sudan, a provocat decesul a 284 de persoane dintr-un total de 318 de bolnavi identificați. Rata de mortalitate de 89%, asociată cu specia Zair, denotă o patogenicitate mai mare față de cea a speciei Sudan. După un caz izolat survenit în 1977 în satul Tandala din Zair, o nouă epidemie cu specia Sudan a fost localizată în orașul Nzara, în 1979, cu 34 de cazuri de îmbolnăviri și 22 decese. După o perioadă silențioasă
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
de 318 de bolnavi identificați. Rata de mortalitate de 89%, asociată cu specia Zair, denotă o patogenicitate mai mare față de cea a speciei Sudan. După un caz izolat survenit în 1977 în satul Tandala din Zair, o nouă epidemie cu specia Sudan a fost localizată în orașul Nzara, în 1979, cu 34 de cazuri de îmbolnăviri și 22 decese. După o perioadă silențioasă de cincisprezece ani, în care nu a fost notificat niciun caz, virusul Ebola a reapărut aproape simultan în
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
întâi în iunie 1994, când un etolog elvețian s-a contaminat făcând o autopsie unui cimpanzeu infectat, găsit mort în pădurea Taï din Coasta de Fildeș. Determinarea genomică a virusului la pacient și la animal a permis identificarea unei noi specii de virus, specia pădurii Taï (specia Coastei de Fildeș). Acest pacient este singurul caz cunoscut de infecție cu specia pădurii Taï. O mare epidemie cu specia Zair s-a propagat în orașul Kikwit și regiunea înconjurătoare în 1995, din sud-vestul
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
1994, când un etolog elvețian s-a contaminat făcând o autopsie unui cimpanzeu infectat, găsit mort în pădurea Taï din Coasta de Fildeș. Determinarea genomică a virusului la pacient și la animal a permis identificarea unei noi specii de virus, specia pădurii Taï (specia Coastei de Fildeș). Acest pacient este singurul caz cunoscut de infecție cu specia pădurii Taï. O mare epidemie cu specia Zair s-a propagat în orașul Kikwit și regiunea înconjurătoare în 1995, din sud-vestul Republicii Democratice Congo
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
etolog elvețian s-a contaminat făcând o autopsie unui cimpanzeu infectat, găsit mort în pădurea Taï din Coasta de Fildeș. Determinarea genomică a virusului la pacient și la animal a permis identificarea unei noi specii de virus, specia pădurii Taï (specia Coastei de Fildeș). Acest pacient este singurul caz cunoscut de infecție cu specia pădurii Taï. O mare epidemie cu specia Zair s-a propagat în orașul Kikwit și regiunea înconjurătoare în 1995, din sud-vestul Republicii Democratice Congo. Această epidemie, care
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
în pădurea Taï din Coasta de Fildeș. Determinarea genomică a virusului la pacient și la animal a permis identificarea unei noi specii de virus, specia pădurii Taï (specia Coastei de Fildeș). Acest pacient este singurul caz cunoscut de infecție cu specia pădurii Taï. O mare epidemie cu specia Zair s-a propagat în orașul Kikwit și regiunea înconjurătoare în 1995, din sud-vestul Republicii Democratice Congo. Această epidemie, care a provocat decesul a 256 de oameni dintr-un total de 315 de
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Determinarea genomică a virusului la pacient și la animal a permis identificarea unei noi specii de virus, specia pădurii Taï (specia Coastei de Fildeș). Acest pacient este singurul caz cunoscut de infecție cu specia pădurii Taï. O mare epidemie cu specia Zair s-a propagat în orașul Kikwit și regiunea înconjurătoare în 1995, din sud-vestul Republicii Democratice Congo. Această epidemie, care a provocat decesul a 256 de oameni dintr-un total de 315 de bolnavi (mortalitate 81%), a afectat în principal
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
regiunea înconjurătoare în 1995, din sud-vestul Republicii Democratice Congo. Această epidemie, care a provocat decesul a 256 de oameni dintr-un total de 315 de bolnavi (mortalitate 81%), a afectat în principal personalul spitalicesc (transmisie nozocomială). Alte trei epidemii cu specia Zair au afectat în mod succesiv nord-estul Gabonului , între 1994 și 1997. Cea din 1994 a avut loc într-o tabără de mineri din minele de aur din Mekouka, a doua în 1996 în satul Mayibout, în care cele mai multe victime
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Libreville, și un caz în Africa de Sud, la o asistentă contaminată de un pacient gabonez provenit din Libreville. Perioada 2000-2008 a fost marcată de epidemii care au avut loc în mai multe țări din Africa Centrală. Mai întâi, cinci epidemii cu specia Zair au afectat regiunea de frontieră dintre nord-estul Gabonului și nord-vestul Republicii Congo. Prima, responsabilă de 143 de cazuri de îmbolnăviri, din care 128 decese, s-a extins din Gabon la Republica Congo, de-a lungul drumului care leagă Mekambo
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
a fost de fapt subdivizată în mai multe lanțuri epidemice independente, fiecare având originea în surse de diferite animale, care erau cadavrele infectate de gorile, cimpanzei și antilope. Apoi, Republica Congo a fost atinsă de trei ori de epidemia cu specia Zair între 2003 și 2005: regiunea Mbomo și Kelle la începutul anului 2003 (143 de îmbolnăviri din care 128 de decese), din nou regiunea Mbomo la sfârșitul anului 2003 (35 de cazuri de îmbolnăviri, din care 29 de decese), apoi
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
la începutul anului 2003 (143 de îmbolnăviri din care 128 de decese), din nou regiunea Mbomo la sfârșitul anului 2003 (35 de cazuri de îmbolnăviri, din care 29 de decese), apoi Etoumbi (11 cazuri de îmbolnăviri, cu 9 decese). Simultan, specia Sudan a fost responsabilă de două epidemii, una mai mare în Uganda, în 2000, când au fost înregistrate 425 de cazuri de îmbolnăviri, din care 173 mortale, și o alta înregistrată în Yambio din Sudan în 2004, aproape de Nzara, cu
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
2000, când au fost înregistrate 425 de cazuri de îmbolnăviri, din care 173 mortale, și o alta înregistrată în Yambio din Sudan în 2004, aproape de Nzara, cu 17 cazuri de îmbolnăviri din care 7 decese. În anul 2007, o nouă specie de virus Ebola, specia Bundibugyo, a fost identificată și caracterizată în Uganda în timpul unei epidemii care a cauzat moartea a 30 de persoane din 116 cazuri de îmbolnăviri, cu o rată de mortalitate de 26%. Cea mai mare epidemie de
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
înregistrate 425 de cazuri de îmbolnăviri, din care 173 mortale, și o alta înregistrată în Yambio din Sudan în 2004, aproape de Nzara, cu 17 cazuri de îmbolnăviri din care 7 decese. În anul 2007, o nouă specie de virus Ebola, specia Bundibugyo, a fost identificată și caracterizată în Uganda în timpul unei epidemii care a cauzat moartea a 30 de persoane din 116 cazuri de îmbolnăviri, cu o rată de mortalitate de 26%. Cea mai mare epidemie de febră hemoragică Ebola determinată
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
curs de desfășurare, a izbucnit la începutul lunii februarie 2014 în Guineea și nordul Liberiei și s-a extins în Sierra Leone și Nigeria, fiind înregistrate 22495 cazuri de îmbolnăviri până la 1 februarie 2015, din care 8981 decese. Pe lângă aceste patru specii care circulă în Africa și care, la diferite nivele, sunt toate patogene pentru om, o altă specie de virus Ebola, specia Reston, nepatogenă pentru oameni, a fost identificată în 1989 la maimuțele macac ("Macaca fascicularis") provenite din Filipine. Aceste maimuțe
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
a extins în Sierra Leone și Nigeria, fiind înregistrate 22495 cazuri de îmbolnăviri până la 1 februarie 2015, din care 8981 decese. Pe lângă aceste patru specii care circulă în Africa și care, la diferite nivele, sunt toate patogene pentru om, o altă specie de virus Ebola, specia Reston, nepatogenă pentru oameni, a fost identificată în 1989 la maimuțele macac ("Macaca fascicularis") provenite din Filipine. Aceste maimuțe au dezvoltat o boală mortală de tip hemoragic în timpul aflării lor în carantină într-un laborator din
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]