10,465 matches
-
Tot în acel număr s-a lansat un concurs cu premii pentru cititorii revistei, făcându-se, în același timp, un apel la abonați ca să plătească la timp abonamentele. În primul an al apariției, revista a costat 20 de bani, iar abonamentul pe un an întreg 2 lei. După primul an de activitate, bilanțul a fost satisfăcător, ceea ce l-a încurajat pe redactorul ei (preotul Anton Gabor) și pe episcopul Ioan Robu să continuie tipărirea publicației și în anul următor. Gazeta își
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru a da permisiunea de a apărea aceste reviste, atunci când acest lucru a fost necesar 577. Anul 1913 a fost un succes la care nici inițiatorul nu s-a așteptat, ținând cont că la început avusese doar 18 cereri de abonament. Revista Lumina creștinului s-a impus în lumea presei catolice din Moldova și din întreaga țară, nu însă fără greutăți și probleme. O dificultate constantă cu care s-a confruntat revista a fost cea financiară. Achitarea abonamentelor se făcea de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
18 cereri de abonament. Revista Lumina creștinului s-a impus în lumea presei catolice din Moldova și din întreaga țară, nu însă fără greutăți și probleme. O dificultate constantă cu care s-a confruntat revista a fost cea financiară. Achitarea abonamentelor se făcea de multe ori cu întârziere, deși revistele erau trimise la timp. Un exemplu grăitor este situația din anul 1915, când aproape trei sferturi din abonați nu au plătit abonamentele iar 130 de persoane nu achitaseră banii nici pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a confruntat revista a fost cea financiară. Achitarea abonamentelor se făcea de multe ori cu întârziere, deși revistele erau trimise la timp. Un exemplu grăitor este situația din anul 1915, când aproape trei sferturi din abonați nu au plătit abonamentele iar 130 de persoane nu achitaseră banii nici pe anul 1914578. Aceste probleme financiare au fost depășite însă, iar revista a apărut în continuare, până în 1916. S-a înregistrat în acești primi ani o creștere constantă, dar lentă, a numărului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
130 de persoane nu achitaseră banii nici pe anul 1914578. Aceste probleme financiare au fost depășite însă, iar revista a apărut în continuare, până în 1916. S-a înregistrat în acești primi ani o creștere constantă, dar lentă, a numărului de abonamente; totuși, acest lucru nu a însemnat creșterea numărului cititorilor revistei, căci nu toți care se abonau citeau revista 579. În Lumina creștinului se făcea publicitate și celorlalte reviste catolice care circulau în Moldova, la București și în Transilvania. S-au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Viețile Sfinților, s-au publicat cântece și poezii religioase. După Marea Unire din 1 decembrie 1918, revista și-a reluat activitatea. Au apărut noi colaboratori, precum: Iosif Frollo și sora lui, Mia, preotul Iosif Ghiuzan și alții 582. Problema neplății abonamentelor a revenit și după reluarea publicării, iar preotul Gabor a combătut în paginile revistei motivațiile cititorilor care au refuzat să se mai aboneze. Revista a început să trateze din ce în ce mai mult evenimentele și cărțile greco-catolice; drept urmare, prima pagină din anul 1920
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lume etc. Revista propunea viziunea catolică asupra tuturor aspectelor vieții, informând cititorii despre poziția Bisericii față de diverse probleme de actualitate. Publicația și-a continuat cursul în stilul consacrat, însă așa cum am mai spus a întâmpinat constant probleme legate de plata abonamentelor. De aceea, donațiile pentru sprijinirea revistei și a "Societății Presa Bună" au constituit o sursă importantă de susținere a activității acestora. În Lumina creștinului au apărut și numeroase articole care aveau ca scop lămurirea unor teme teologice și explicarea unor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de care aparținea. Sentinela catolică a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada Ștefan cel Mare din Iași, iar redactor era Dumitru Andrieș 638. La 1 aprilie 1933 Sentinela catolică și-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au fost destinate exclusiv parohiei Săbăoani. Începând cu al treilea număr, redactorul a dat revistei un caracter inter-parohial și cu această ocazie, a fixat prețul revistei la 20 de bani. În primul an nu a fost stabilit un preț pentu abonament, deoarece apariția revistei nu a fost una constantă (uneori a apărut o dată la două luni, alteori lunar). Publicarea acestui buletin a iscat discuții între preoți, privitoare la modalitatea de dezvoltare a revistei;asta, deoarece în primul număr din anul 1914
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sufletele noastre, încât fiecăruia i-a dat un înger să-l păzească"695. Se povestea apoi de când are omul un înger păzitor și cât ajutor oferă acesta persoanei pe care o ocrotește. Din cauza sistemului deficitar al promovării și al plății abonamentului, revista Viața a întâmpinat numeroase probleme financiare, care i-au făcut pe colaboratori să își exprime îngrijorarea: "Avem în Moldova câteva reviste catolice redactate pentru popor și pe pragul minim de 50-70 lei poți avea toate numerele ce apar în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
numerele ce apar în fiecare lună din an"696. După 14 ani de apariție, tirajul revistei a rămas același: tot de 1.000 sau 2.000 de exemplare, deși numărul cunoscătorilor de carte crescuse: Când redacțiile trebuie să urce prețul abonamentelor, trebuie să se aștepte la multe numere refuzate de cititori, ca și cum prețul ridicat de 60-70 de lei (un litru de vin bun) ar fi pre mult pentru a plăti"697. Pentru a convinge datornicii să plătească, în 1934 în revistă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de vin bun) ar fi pre mult pentru a plăti"697. Pentru a convinge datornicii să plătească, în 1934 în revistă s-a publicat pe ultima pagină " Lista neagră", în care se dădeau numele tuturor datornicilor ce nu își plătiseră abonamentul. Învățăturile morale și exemplele oferite de Sfinți au ocupat un spațiu generos în revistele catolice din Moldova. Un loc aparte între aceste teme de morală creștină l-a avut "viața de familie", prezentată și analizată în diferite moduri, în toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor și celelalte publicații catolice, precum Viața, Lumina creștinului, Farul nou și altele. În paginile sale se făcea publicitate cărților aflate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost relativ scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista Curierul parohiei catolice din Galați a fost un buletin parohial al părinților franciscani adresat în primul rând catolicilor din Galați locul unde se afla redacția și administrația publicației. Un abonament în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale uniților 782. Dacă pentru primul număr al revistei Lumina creștinului redactorul și inițiatorul ei Anton Gabor a primit 18 cereri de abonament, editând revista din bani proprii, această publicație s-a dezvoltat apoi atât calitativ, cât și cantitativ, ea fiind tipărită ulterior în peste 1600 de exemplare 783. Revista Viața a apărut inițial ca un buletin parohial destinat populației din satul Săbăoani
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe lună880. Se propunea ca redacția și administrația ziarului să fie instalate în Palatul Arhiepiscopal, ceea ce ar fi produs o economie de aproximativ 100 de lei pe zi și 36.500 lei pe an. Erau prognozate aproximativ 4.000 de abonamente a câte 200 de lei pe an fiecare (800.000 de lei în total), adică circa 500 de abonamente pentru fiecare dieceză. Restul ziarelor ar fi fost distribuite zilnic cu 30 bani exemplarul și ar fi adus în jur de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o economie de aproximativ 100 de lei pe zi și 36.500 lei pe an. Erau prognozate aproximativ 4.000 de abonamente a câte 200 de lei pe an fiecare (800.000 de lei în total), adică circa 500 de abonamente pentru fiecare dieceză. Restul ziarelor ar fi fost distribuite zilnic cu 30 bani exemplarul și ar fi adus în jur de 754.000 lei anual; în total, ar fi rezultat un venit de 1.674.000 lei pe an, iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
redactorii de la Iași o dată pe săptămână. Anton Gabor a văzut acest lucru ca o încercare de suplinire a lipsei la București a unui periodic catolic. El a mai evidențiat faptul că în acele timpuri de criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului, unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței unor "specialiști și rutinați, care să poată consacra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conducere, erau trecute toate posturile necesare funcționării, precum: redactor-șef și redactori de redacție, reporteri, dactilografe, stenografă, casier, contabil, încasator etc. Era prevăzut și tirajul în care trebuia să apară ziarul, 10.000 de exemplare zilnic, dar și posibilii cumpărători, abonamentele sau vânzarea directă (o mie de parohii și preoți, întreprinderi și autorități aproximativ 200, abonați particulari 3000 etc.). Nu lipsea nici "bugetul de venituri și cheltuieli", bine structurat și documentat. După demararea proiectului era prevăzut ca tipografia "Presa Bună" de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cel puțin în domeniul presei). În ziua de miercuri 9 noiembrie 1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era distribuit prin abonamente, dar și prin vânzare directă. Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6 luni 90 lei, iar cel pe un an 180 lei. Ziarul cuprindea 4 pagini (în situații excepționale, numărul paginilor era suplimentat), formatul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era distribuit prin abonamente, dar și prin vânzare directă. Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6 luni 90 lei, iar cel pe un an 180 lei. Ziarul cuprindea 4 pagini (în situații excepționale, numărul paginilor era suplimentat), formatul fiind cel obișnuit pentru un cotidian. Era distribuit și în străinătate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
confesional al ziarului (acesta fiind independent), iar tematica era de interes general (și nu una religioasă), publicul vizat fiind reprezentat de întreaga populație a capitalei (și nu numai: el s-a distribuit în țară și în străinătate, pe bază de abonamente), nu doar de cei de confesiune catolică. Prin acest cotidian s-a dorit promovarea unui alt tip de publicație decât cea religioasă clasică (o astfel de apariție a fost unicat în România, realizată fiind după modelul occidental 941 cum am
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
706 Idem, nr. 3-4, 1924, p. 7. 707 Idem, nr. 5-6, 1938, p. 1. 708 Emil Dumea, op. cit., p. 185. 709 Lista cu donații publicată în nr. 3-4, 1938, p. 1, demonstrează că revista era editată din banii donați; din abonamente se strângeau foarte puține fonduri. 710 Aurora franciscană, nr. 9-12, 1942, p. 83. 711 Idem, nr. 3-4, 1939, p. 29. 712 Ibidem. 713 Ibidem. 714 Ibidem. 715 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 49. 716 Idem, nr. 9-12, 1943, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi cititorilor „cele din urmă știri din lumea întreagă telegrafice și telefonice”. U. apare sub direcția editorului, care era și proprietarul tipografiei. În alegerea denumirii el se inspiră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]