20,435 matches
-
care să-ți faci griji. Ia zi, te-ai hotărât deja unde mergeți în luna de miere? — Michael, termină. Vorbești cu mine, da? Spune-mi ce se petrece. Cobor glasul. Ce-ai vrut să spui cu faptul că Luke face abuz de poziția pe care o are? Ce s-a întâmplat? Se lasă o lungă tăcere, în timpul căreia îl văd pe Michael cântărind în minte dacă să-mi spună sau nu. Știai, spune în cele din urmă, că cel puțin o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și În cadrul teatrului cult din a doua jumătate a secolulului al XIX-lea. Personajele imaginate de Vasile Alecsandri (Herșcu boccegiu, jupânul Moise, Șloim și Șafăr) sunt evrei antipatici și imorali, având o Înfățișare ridicolă și vorbind o limbă stricată. Pentru abuzul de jargon româno-idiș din piesele sale, dramaturgul a fost criticat atât de Mihai Eminescu În 1870 <endnote id="(129, p. 56)"/>, cât și de George Călinescu În 1941 <endnote id="(130, pp. 314- 315)"/>. Acesta din urmă i-a reproșat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toți” <endnote id=" (695, p. 44)"/>. Credința că evreii ar practica omorul ritual nu ținea numai de politica autorităților, ci și de mentalitatea populară. Când, În 1828, evreii din zona orașului Târgu Mureș au cerut În scris socoteală autorităților pentru abuzurile săvârșite cu prilejul unei acuzații de omor ritual (maltratarea și arestarea nejustificată a unor evrei, lapidarea altuia de către localnici etc.), autoritățile polițienești și administrative și-au justificat demersurile abuzive prin „opinia generală că evreii folosesc sânge creștinesc” <endnote id="(97
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ploșnițe” și „lipitori umflate de sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718), ca În această strofă din Imnul Legiunii Arhanghelului Mihail : „La luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a istoriei evreilor insuficient explorate. Am preferat să punem accentul pe cercetarea propriu zisă, pe aprofundarea unor aspecte mai puțin cunoscute, în dauna celor deja relevate istoriografic. Firește, au rezultat și neajunsuri, concretizate în repetiții, digresiuni, insistență pe detaliu, lacune, abuz de citate din sursele vremii, redundanță discursivă și tematică. Unele sunt inevitabile, deoarece aspectele și manifestările specifice vieții evreilor sunt complexe, diverse, repetitive și imitabile. Alte posibile neajunsuri se datorează, desigur, propriilor limite inteletuale și umane, precum și opțiunilor personale referitoare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dar are nevoie de muncă și protecție pentru muncitori. Proprietatea asupra pământului putea fi cumpărată de la turci, guvernul turc va face orice pentru bani. Era necesar să se întemeieze colonii cu drept de proprietate asupra pământului și cu legi împotriva abuzurilor, problema naționalităților putea aștepta”. Disraeli spunea că aceste idei sunt răspândite printre evrei și că cel care le va pune în practică va fi Mesia cu adevărat mântuitor al poporului său. Motivația formulată pentru crearea unui stat pentru poporul evreu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de faptul că cedarea Basarabiei s-a făcut fără să se țină seama de interesele populației și fără ca evacuarea să fie organizată. Abandonarea Basarabiei și a nordului Bucovinei fără luptă, perioada foarte scurtă de evacuare și mai ales, provocările și abuzurile militarilor sovietici au provocat un puternic resentiment la adresa regelui Carol al II-lea și a regimului său. Populația refugiată din Basarabia era nemulțumită și furioasă, armata era demoralizată și îi învinuia pe politicieni pentru dezastru. Situația era cunoscută de autoritățile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de acțiuni violente ce au deteriorat cu rapiditate situația din Dorohoi. De altfel, la 8 iulie 1940, rezidentul regal Traian Ionașcu recunoștea că nu a fost în puterea sa să oprească din primul moment omorurile de evrei, devastările, jafurile și abuzurile săvârșite de soldații trupelor ce s-au evacuat din Basarabia. Retragerea haotică a soldaților români, abuzurile și crimele săvârșite de aceștia în orașul Dorohoi, ca de altfel în întreg județul, au surprins autoritățile, însă nu au lipsit măsurile pentru restabilirea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1940, rezidentul regal Traian Ionașcu recunoștea că nu a fost în puterea sa să oprească din primul moment omorurile de evrei, devastările, jafurile și abuzurile săvârșite de soldații trupelor ce s-au evacuat din Basarabia. Retragerea haotică a soldaților români, abuzurile și crimele săvârșite de aceștia în orașul Dorohoi, ca de altfel în întreg județul, au surprins autoritățile, însă nu au lipsit măsurile pentru restabilirea ordinii și calmarea populației. Un rol esențial a revenit Regimentului 29 infanterie din Dorohoi, al cărui
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
public oficial care controla comerțul și pe comercianți. Un alt exemplu îl reprezintă radierea firmelor evreiești, ceea ce însemna anularea dreptului de existență legală al unor întreprinderi sau firme comerciale evreiești din toate domeniile. Firmelor nu le mai era permisă funcționarea. Abuzurile legionarilor îi obligau pe evrei să ceară radierea autorizațiilor și să semneze o procură de predare a afacerii unui membru al gărzii pe un preț simbolic și în rate. Legislația antievreiască din perioada regimului legionar a fost o reflectare a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. Asemenea acțiuni au fost în toată țara, însă în orașul Dorohoi, afectate au fost prăvăliile evreiești din centrul orașului, incluzând străzile: Nu au lipsit abuzurile legionarilor pe seama evreilor în orașul Dorohoi, dar acțiunile lor au fost temperate de faptul că prefectul Barbu Stroici, deși era legionar nu încuraja acțiunile violente, iar căpitan Nicolae Munteanu, șeful poliției Dorohoi nu era legionar. Au fost situații când legionarii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
înstrăinat nici o întreprindere evreiască iar întreprinderi ungurești sau germane nu avem. La 27 octombrie 1940, W.Filderman, președintele Federației Comunităților Evreiești din România se adresează Comunității evreilor din Dorohoi cu privire la tulburările în activitatea locală, „Suntem informați că organe necompetinte săvârșesc abuzuri, se lipesc afișe sau se obligă comercianții evrei să le lipească pe vitrine, prin care se interzice intrarea clienților, se postează oameni în fața magazinelor, se împiedică intrarea în magazine. Uneori creștinii care au cumpărat sunt aduși înapoi să și reprimească
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de cherestea, în mare parte proprietăți evreiești, au trecut din administrarea Ocoalelor Silvice sau a Directoratului Românizării, Colonizării și Inventarului, iar la începutul anului 1943, au fost arendate prin licitație. Procesul de românizare a economiei a fost însoțit de multe abuzuri, care au început chiar de la preluarea bunurilor de către stat. Cazurile de atribuire ilicită a bunurilor au făcut ca, populația românească să manifeste „profunde nemulțumiri din cauza ignorării drepturilor și aspirațiunilor sale”. Agricultorii se considerau înlăturați abuziv de la românizarea moșiilor evreiești expropriate
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acestea, ci vin numai cu interese și cu intenția de a se îmbogăți. Locuitorii județului Dorohoi erau nemulțumiți și de modul în care, prefectul județului a administrat bunurile rămase de la evreii deportați; prefectul județului a fost criticat pentru că a tolerat abuzurile unor subalterni, realizând avantaje personale, a păgubit Centrul Național de Românizare împreună cu comisia de administrare a bunurilor evreiești, prin nevinderea unor bunuri ce puteau fi lichidate prin licitații sau prin dispariția unei cantități de aur și bijuterii luate de la evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dispoziție ale întreprinderilor erau supuse aprobării comisarului, care exercita controlul și supravegherea tuturor actelor de administrație. Comisarii trebuiau să asigure subordonarea activității întreprinderilor respective politicii economice a statului. Numiți dintre legionari, având puteri nelimitate, comisarii de românizare au comis nenumărate abuzuri, periclitând chiar desfășurarea normală a românizării. Însă, la 18 ianuarie 1941 s-a desființat instituția comisarilor, iar controlul asupra întreprinderilor evreiești a trecut în atribuția unei Comisii Centrale din cadrul Ministerului Economiei Naționale. În raportul asupra legii, Mircea Cancicov, ministrul economiei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
s-a cerut abrogarea ei. La 17 septembrie 1940, Filderman a obținut o audiență la Ion Antonescu, în timpul căreia a demonstrat că măsurile generau nesiguranță și neîncredere printre comercianți și industriași. La 9 decembrie 1940 un al doilea memoriu, prezentând abuzurile și actele de violență ale legionarilor. Antonescu a promis cercetarea cazurilor. Un alt memoriu, la 2 ianuarie 1941, în care Filderman făcea o comparație între situația evreilor din Germania, Italia, Ungaria și situația evreilor din România. La 5 septembrie 1941
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
încălcat instrucțiunile nr. 55500/1942 Marelui Stat major, impuse evreilor care fac această muncă. Au mai fost diferite deportări la cererea Președinției Consiliului de Miniștri, sau a diferitelor instituții publice”. Având în vedere cazuri când s-ar fi putut face abuzuri din partea organelor de poliție precum și, din severitatea instrucțiunilor în ceea ce privește executarea muncii obligatorii a evreilor, ministru Marinescu, președintele comisiei, hotărîște ca, într-o altă ședință să se facă revizuirea evreilor deportați, trimiși în Transnistria de Ministerul de Interne și Marele Stat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de Miniștri din data de 13 octombrie 1942, fiind în legătură cu schimbarea situației de pe front. Pe de altă parte a fost și rezultatul înțelegerii că, deportarea evreilor ca soluție pentru rezolvarea „problemei evreiești” a fost un eșec, marcat de jertfe inutile, abuzuri, inumană în accepțiunea de azi și moderată pentru timpul de atunci. 1122 Idem, Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, ds.37/1944, f.127. 1123 DJANB, Fond Prefectura județului Dorohoi, ds.4/1944, f.29. 1124 Ibidem, f.80. 314 CONCLUZII
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a tranșa un conflict: luptă deschisă, cavalerească, bazată pe muncă și convingeri, nu lucrătura vicleană, „înțepătura pe la spate”, „critica orală”. în timp ce unii, comozi, împăcați cu propria lor evoluție, lași, tăceau în fața anumitor situații anormale, a unor limitări sau a unor abuzuri, el „ieșea la bătaie”. „... trebuie - îmi scria la 9 iunie 1976 - să facem (...) ceea ce ne spune conștiința noastră, chiar dacă ar fi să plătim pentru rectitudinea ei.” și adăuga cu solemnitate: „Cine spune mereu adevărul trebuie să fie pregătit pentru suferință
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
unire cu Dl. Delegat al Primăriei al ducerea la Îndeplinire a ordinului de față”. Din păcate, am găsit În arhivă numai adresa de răspuns ce confirma adevărul spus de prefect, dar nu și noile tabele. Fiind foarte bine informat asupra abuzurilor trupelor rusești aflate În trecere prin țara noastră, ministrul de Interne de la acea vreme, anume Ion C. Brătianu (1821-1891), a trimis o circulară În toate județele cu referire la un alt fel de șicană practicată de moscali. Deoarece polițiștii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fusese reiterată și de o circulară a ministrului de Interne care a avut menirea sigură de derobare a polițiștilor de la aflarea acestor indicii ce ar fi ajutat la depistarea și pedepsirea banditului sau al grupului de bandiți ruși. a.f. Abuzuri boierești Cu toate că nu toți bărbații plecaseră la concentrare În vederea participării la războiul ruso-româno-turc, forța de muncă În agricultură devenise deficitară. Încălcând grosolan Legea Învoielilor agricole, unii arendași și mari proprietari au eludat-o comițând abuzuri. În acest sens am găsit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de bandiți ruși. a.f. Abuzuri boierești Cu toate că nu toți bărbații plecaseră la concentrare În vederea participării la războiul ruso-româno-turc, forța de muncă În agricultură devenise deficitară. Încălcând grosolan Legea Învoielilor agricole, unii arendași și mari proprietari au eludat-o comițând abuzuri. În acest sens am găsit adresa nr.4620/11 iunie 1877, emisă de Prefectura Fălciu și trimisă Poliției Huși. Iată ce informații deținea ministrul de Interne pe marginea subiectului: „Domnul Ministru de Interne, prin Telegrama no.13.304 ne comunică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
iarăși pe front. a.ț. Facilități pentru familiile luptătorilor După ce am văzut ce perdaf au primit moșierii care, În virtutea Învoielilor agricole Încheiate și semnate de capii familiilor, obligaseră femeile și copii să muncească În contul acestora comițând, astfel, un mare abuz ce ar fi putut avea urmări grave pe câmpul de luptă, iată că statul le mai acordase un ajutor prin Administrația Domeniilor Statului. Iată ce conținea telegrama nr.30.958 trimisă prefecturii Fălciu de această instituție: „Având În videre plângerile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu-i aveau la rânză. Evreii Înglobați În CDE n-au făcut excepție de la regula impusă de tovarășii români iar autorul acestor rânduri, dar și al unor cărți speciale pe această temă, a dezvăluit În premieră sau În reluare gravele abuzuri ale noilor stăpâni ai țării. Culmea ipocriziei au atins-o unii evrei care chiar și pe timpul drasticului regim antonescian au avut o stare materială bună spre excelentă. În acele vremuri, măcar la Bârlad, președintele Oficiului Județean pentru Evrei Tutova, dr.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ns.)”. Parcă pe la Începutul acestui document se afirmase existența acestora sau poate ele erau numai În visele frumoase ale responsabilului. O altă problemă s-a ivit și cu ocazia Împărțirii Îmbrăcămintei venite ca ajutor din partea organizației americane evreiești „Joint”. Cum abuzurile și cumetriile politice sau reale făceau parte și pe atunci din viața cotidiană, taman asta s-a Întâmplat și la Huși dar Gutman s-a spălat pe mâini ca și Pilat din Pont scriind că „...CDE-ul nu are ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]