16,963 matches
-
Sémiotique du cognitivisme et sémantique cognitive: Questions d'histoire et d'épistémologie", în Texto, martie 2005, http://www.revue-texto.net/Inedits/Rastier/Rastier Semantique-cognitive.html. Rosch, Eleanor, "Human Categorization", în Neil C. Warren (ed.), Studies in Cross-Cultural Psychology, vol. 1, Academic Press, Londra, 1977, pp. 1-49. Rosch, Eleanor, "Principles of Categorization", în Eleanor Rosch și Barbara B. Lloyd (eds.), Cognition and Categorization, Erlbaum, Hillsdale, N.J., 1978, pp. 27-48. Rus (Tomoiagă), Maria-Alexandrina, Metaforica vorbirii în limbajul cotidian. Cu un proiect de sistematizare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Phrasemes in Language and Phraseology in Linguistics", p. 168). 95 Noam Chomsky, Studies on Semantics in Generative Grammar, Mouton, Haga/Paris, 1972, p. 169. 96 Eleanor Rosch, "Human Categorization", în Neil C. Warren (ed.), Studies in Cross-Cultural Psychology, vol. 1, Academic Press, Londra, 1977, pp. 1-49. Idem, "Principles of Categorization", în Eleanor Rosch și Barbara B. Lloyd (eds.), Cognition and Categorization, Erlbaum, Hillsdale, N.J., 1978, pp. 27-48. V. și amplul comentariu din George Lakoff, Women, Fire, and Dangerous Things. What Categories
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Postcomunismul, Leslie Holmes • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt • Puternicul și atotputernicul, Madeleine Albright
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Colecția ACADEMICA 263 Seria Filosofie Coordonatorul seriei este Sorin BOCANCEA. Advisory board: Ștefan Afloroaei (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Vasile Boari (Universitatea "Babeș-Bolyai" din ClujNapoca), Anton Adămuț (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), George Bondor (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoștințelor ce pot constituie erori în cunoaștere și piedici în drumul ce trebuie urmat. Sunt considerate ca ineficiente metodic toate formele cunoașterii. Parcurgând dezvoltarea sa ca intelect începând cu "studiul literelor", care nu l-au dus la cunoașterea certă, învățământul academic, discursul metaforic, științele morale, cele matematice, scrierile antichității și chiar teologia, filosoful realizează o cenzură implicită a tuturor creațiilor omenești în domeniul cunoașterii. O parte a acestor cunoștințe sunt acceptate ca forme de cunoaștere activă, dar o altă parte sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au realizat brusc, ci treptat, inserându-se între concepțiile oficiale, inițial ca teorie, fără legătură cu realitatea, pentru ca ulterior să fie considerate ca noua imagine a universului. Dar această trecere s-a realiza prin cele mai aprinse și sângeroase discuții academice, deoarece schimbarea imaginii asupra universului atrăgea după sine modificarea multor concepții de neschimbat. Dacă imaginea universului ar fi fost modificată și multe dintre concepțiile teologice, în special cele ce priveau lumea de dincolo, ar fi trebuit modificate. Dar tocmai aceste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cardiacă, - diagnosticul și tratamentul bolilor cardiovasculare, - îmbunătățirea calității vieții și prelungirea duratei de viață a oamenilor [6]. CHIRURGIA CARDIOVASCULARĂ Chirurgia cardiovasculară este o profesie cu atribute cognitive și morale. Profesia este o activitate care necesită cunoștiințe specializate dobândite în studii academice ce includ instruire în abilități și metode ca și în principiile științifice și istorice ale acesteia. În această specialitate trebuie menținute standarde înalte de performanță și comportament completate de instruire sistematică, continuă [1]. Chirurgia cardiovasculară, ca ramură terapeutică a medicinei
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
ca și în oricare alt domeniu al medicinei. Confirmarea, certificarea și recertificarea periodică - la 10 zece ani - a specialiștilor în aceste domenii este de asemenea imperativă pentru creșterea continuă a calității. Satisfacția activității profesionale propriu-zise și a ascensiunii pe linie academică în specialitate pe criterii de valoare, asigurarea unei cariere chirurgicale solide sunt esențiale. De asemenea, asigurarea unui venit material corespunzător pentru un standard de viață adecvat, pe măsura investiției în instruirea îndelungată, dificultatea și complexitatea activității chirurgicale, precum și responsabilitatea acestei
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
Colecția ACADEMICA 240 Seria Studii culturale și media Constantin MIHAI, doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
accent tocmai pe grupurile conducătoare percepute ca purtătoare ale puterii, fie aceasta politică sau simbolică. Problema majoră care se ridică vizează clarificarea conceptului de elită, existând numeroase accepțiuni ale sale care provoacă serioase confuzii în discursul public sau în cel academic. Dincolo de elitele sociale, administrative, elitele politice noțiunea de elită este specifică societăților liberale și industriale; de aceea atunci când vorbim despre elite ne raportăm îndeosebi la elitele politice există și conceptul de elite culturale sau intelectuale, un concept destul de echivoc 3
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
licee confesionale nu impieta asupra structurii învățământului religios. De fapt, seminariile urmau să devină adevărate pepiniere pentru facultățile teologice. Deși propunerea filosofului român nu a fost deloc acceptată, evenimentele ulterioare au confirmat justețea recomandărilor făcute de Nae Ionescu 7. Învățământul academic teologic are o semnificație particulară pentru destinul Bisericii Ortodoxe Române în contextul formării unor generații de adevărați preoți, și nu de simplu funcționari ai statului, precum se întâmplase de la 1860 până în perioada interbelică, când Ecclesia se găsea la remorca autorității
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
germană și italiană, din care nu lipseau cele mai recente lucrări ale lui Buonaiuti, Zancov și Evelyn Underhill, apărute chiar în 1928. După această panoramare a activității revistei Logos, se pot trage câteva concluzii esențiale. În primul rând, această revistă academică de cultură ortodoxă a reunit, chiar dacă pentru o scurtă perioadă, numele de prim rang ale Bisericii răsăritene, făcând din spațiul românesc un centru de emulație a gândirii teologice și metafizice, prin frământarea unor probleme de strictă actualitate. În al doilea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care s-a construit știința nucleului atomic. Prin urmare, contribuțiile științifice ale lui George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de l'Académie des Sciences de Paris întregesc cercetarea academică temeinică a lui George Manu, proiectându-l în galeria europeană semnificativă a savanților. George Manu este și autorul primului curs de fizică nucleară din țară, la Universitatea din București, curs apărut sub egida Academiei Române, în seria monografii științifice. Cursul lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
e condiționată de existența unei bogate vieți intelectuale. Din păcate, în Biserica Ortodoxă Română această viață intelectuală nu mai există, probabil și din pricina structurii culturii actuale. Străină de problematica, sursele și soluțiile Ortodoxiei, ruptă cu totul de substratul etic, cultura academică actuală, în marea ei majoritate, este redevabilă unui filon al raționalizării protestante, eliminând orice urmă a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând cont de rutina dominantă în mediul clerical, adevărata
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Având acest îndreptar sigur drept reper, nu vom putea greși niciodată în constatarea și aprecierea oricărui fapt de înnoire. Teologia lucrătoare Cercetarea teologică românească cunoaște astăzi un ușor reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care au început să producă lucrări importante, reluând firul întrerupt al tradiției interbelice de conectare la fluxul științific european. Nu trebuie neglijate nici contribuțiile esențiale ale teologilor români produse în perioada comunismului, cu atât mai meritorii cu cât beneficiau
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să se facă remarcați. Când acestor dificultăți, cumva independente de dorințele "specialiștilor" formați în comunism, li s-a adăugat reaua voință, rezultatul a fost de-a dreptul catastrofal. Aceste cadre ucenicite la școala materialismului dialectic, străine de exigențele unei vieți academice, nu numai că blochează accesul unor tineri intelectuali de certă valoare, o bună parte a lor validați în marile centre universitare occidentale, dar și anulează orice speranță privitoare la reformarea sistemului educațional. O reformă universitară autentică, așa cum a pornit-o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
presupune existența unei perspective de lungă durată în care strategiile de abordare să se sprijine pe criterii esențiale, vizând realizarea unui sistem performant, prin promovarea pe baza meritocrației, și nu a nepotismelor, a relațiilor de cumetrie, prin îndeplinirea unor norme academice bine stabilite, prin compatibilizarea cu standardele europene de cercetare. Componenta cercetării trebuie reinclusă și bine regândită în mecanismul universitar, precum se întâmplă în tradiția occidentală, pentru a putea contribui la consolidarea mediului academic, axat numai pe dimensiunea didactică și aceasta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
relațiilor de cumetrie, prin îndeplinirea unor norme academice bine stabilite, prin compatibilizarea cu standardele europene de cercetare. Componenta cercetării trebuie reinclusă și bine regândită în mecanismul universitar, precum se întâmplă în tradiția occidentală, pentru a putea contribui la consolidarea mediului academic, axat numai pe dimensiunea didactică și aceasta destul de inconsistentă, printr-o lipsă a cursurilor actualizate, bibliografiile rămânând undeva prin anii '70-'80, pentru a nu mai vorbi de tradiționalismul tematicii puse în discuție. Intrarea într-un circuit internațional de colaborări
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
criteriile științifice maxime), prin colocvii și conferințe, prin schimbul interactiv al rezultatelor cercetării, constituie premisele unei veritabile reforme instituționale. Prin urmare, amatorismul publicațiilor (reviste, cărți nevalidate științific), al cercetării în propria ogradă, soldată prin autotămâieri, triumfalisme locale, parastasuri și bairamuri academice trebuie abandonat în beneficiul competenței, al profesionalismului și al exigențelor cerute de standardele unei autentice vieți universitare. Problema este una foarte simplă, care ține de un element esențial: adoptarea legii lustrației, primenirea cadrului instituțional, prin infuzia de tineri cercetători români
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și destin, Sol Shulman România post 1989, Catherine Durandin & Zoe Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec 1 Florea Ioncioaia, Revolta ierarhiei. O discuție asupra temei elitelor și a proiecției sale istoriografice, în Xenopoliana, Buletinul Fundației Academice A. D. Xenopol, Iași, an IV, nr. 1-4, 1996, p. 56: "Dezbaterea asupra elitelor apare sub forma mai multor categorii de enunțuri culturale. Pe de o parte, avem un discurs științific, ale cărui mijloace și finalități traduc un interes de ordin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
majoritatea atâtor oameni de treabă, că, singură, Universitatea conferă strălucirea culturii superioare; și mai crede că ruperea legăturilor cu această universitate ar însemna pur și simplu excluderea oficială din viață oficială a statului român. Este o părere numai. Soliditatea culturii academice e, după sistemul actual de învățământ universitar, iluzorie. Iar cât despre legăturile Bisericii cu statul, garanția lor stă cu totul în altă parte decât în prezența mizeră și absolut figurativă a facultăților de teologie în cuprinsul universității... Biserica nu are
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Planul părintelui Patriarh e european. Și, din nefericire, treburi europene nu se pot realiza încă în Ortodoxia noastră". 1 Vezi, în acest sens, Alexandru Zub, Ortodoxia română în disputele din perioada interbelică, în Confesiune, societate, națiune, din "Xenopoliana". Buletinul Fundației Academice "A. D. Xenopol" din Iași, VII, 1999, 3-4, pp. 15-18. 2 Mircea Eliade, Și un Cuvânt al editorului, în Nae Ionescu, Roza Vânturilor, culegere îngrijită de Mircea Eliade, București, Cultura Națională, 1937, p. 440. 3 Cf. Dumitru Stăniloae, "Scurtă interpretare teologică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și iconomia bisericească, ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Antim Ivireanul, 2001, o contribuție academică riguroasă la lămurirea acestui aspect primordial al teologiei clasice. 9 Ibidem, p. 104. 10 Cf. Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, București, Christiana, 1995; Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, Sibiu, Deisis, 1995. 11 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 107: "Sfânta Fecioară este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Universitatea din Frankfurt pe Main va fi oprit, de fostul său profesor de la Cernăuți, Mathias Friedwagner, ca asistent pentru limba română (191l-l913). Chemat să-și facă serviciul militar, de către stăpînirea austriacă, este nevoit, la 25 de ani, să abandoneze cariera academică germană. Revenit în Bucovina natală, chemat la arme de izbucnirea primei conflagrații mondiale, îl aflăm la sfîrșitul anului 1914, ca "dezertor" austriac, cum spune Ion Filipciuc în prefața la culegerea lui Ilie E. Torouțiu Frunză verde. Cîntece și basme poporale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cazul și în domeniul meu, muncitorul este proprietarul mijloacelor de muncă (în esență: al bibliotecii sale), așa cum erau meșteșugarii de altă dată în cadrul meseriei lor. Evoluția este în plină desfășurare". Constituția universitară care a asigurat independența, continuitatea și calitatea învățămîntului academic european de-a lungul cîtorva sute de ani a devenit fictivă. Ceva nu s-a schimbat, a continuat să-și păstreze actualitatea, hazardul. Ponderea atît de accentuată a hazardului în cariera universitară nu-și are principala cauză în slăbiciunile omenești
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]