10,513 matches
-
pierdu în zare și Marșul lui Radetzky rămase doar el biruitor sub arcade. Flăcăul căută un loc, la întâmplare, și se așeză. Nimeni nu-i înțelese tulburarea și nici nu-l întrebă ceva. Cadetul plânse, plânse întruna, până când, băiat tânăr, adormi. Îi trebuiră două zile să ajungă înapoi acasă. Nu mai era flăcăul care plecase. Acum era un bărbat în toată puterea. Nu mai plângea, îl durea sufletul, dar învățase să-și ascundă lacrimile. Și mai învățase, tot gândindu-se la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îngălbenit, iar cupele erau îndesate cu buret. Se întoarse cu fața în sus. Vru să-și tragă cearșaful peste el, dar îi era prea cald. Își așeză sutienul pe piept, se concentră pe furnicătura bretelelor care cădeau în lături și adormi. Din nou Maca : — Asta e dovada cea mai convingătoare a degenerării la care a ajuns ființa umană, pe scara evoluției... La toate speciile, din oricare clasă a regnului animal ar face parte, masculul e mai arătos. Are coamă, are coadă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
crede urechilor atunci când An-te-hai îmi aduce invitația Majestății Sale prin care mă roagă să-l însoțesc la o operă. Studiez invitația: semnătura și sigiliul sunt mari și frumoase. O țin sub pernă și o ating iarăși și iarăși înainte de a adormi. A doua zi dimineața mă trezesc înainte de ivirea zorilor. Suport ritualul machierii și îmbrăcatului simțindu-mă vie și plină de avânt. Îmi închipui cum e să fiu apreciată de Majestatea Sa. Până la răsăritul soarelui totul e gata. Mă rog ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cazan în care fierb gânduri moarte. Stau până la final, cu urechile zumzăindu-mi de zgomotul tobelor. Marea Împărăteasă se arată încântată de spectacol. — E mult mai bun decât Regele Maimuță original! îi zice ea conducătorului trupei. Versiunea cea veche mă adormea. Aceasta, însă, m-a făcut să râd și să plâng. Ea laudă jocul actorilor și îi spune lui Shim să-și desfacă baierele pungii cu bani. Majestatea Sa cere să îi cunoască pe actorii din rolurile principale, tânărul care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
devină mai puțin adânci. Treptat, plecăciunile sunt înlocuite de înclinări ale capului. Mă asigur din priviri că fapta mea nu e descoperită de călugăr. Mă tot uit la el, până când sunetul mooyu-lui său se transformă în tăcere. Cu siguranță a adormit. Îmi șterg transpirația, dar rămân în poziție de plecăciune, pentru orice eventualitate. Ochii mei privesc dintr-un colț în celălalt. Templul e plin cu zeități de toate soiurile. Pe lângă zeul manciurian oficial, care se numește Shaman, există zei taoști, budiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Nu îmi mai pot îndruma gândurile pe această cărare. Aud în minte o arie: Precum o piatră de râu care se rostogolește în susul dealului, precum un cocoș căruia îi cresc dinți... Mă trezește o atingere pe umăr. — Cum îndrăznești să adormi când Majestatea Sa e trează! Mă ridic în capul oaselor. Nu reușesc să-mi dau prea bine seama unde sunt. — Pe unde-ai fost? mă ironizează bărbatul din fața mea. La Soochow sau la Hangchow? Sunt șocată. — Iertați-mă, Majestatea Voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
seama unde sunt. — Pe unde-ai fost? mă ironizează bărbatul din fața mea. La Soochow sau la Hangchow? Sunt șocată. — Iertați-mă, Majestatea Voastră, că nu am fost în apele mele. Nu am vrut să vă supăr. Eram obosită și am adormit fără voie. — Asta nu are nici un sens! Mă ciupesc de coapsă, încercând să îmi pun mintea la treabă. Cum se poate să fii obosită? mârâie împăratul Hsien Feng. Ce altceva mai faci în afară de brodat? Păstrez tăcerea, dar mintea mea lucrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vis numai le pare lor ziua fericită. Îndura-vor oare un alt drum către casă? Dacă iubirea lor mereu poate dura, Atunci de ce tânjesc noapte și zi împreună să stea? Înainte ca ultima notă să se sfârșească, împăratul Hsien Feng adoarme. Pun intrumentul jos lângă pat, dorindu-mi ca această clipă să țină o veșnicie. Însă e timpul ca eu să plec. Potrivit obiceiului, la miezul nopții trebuie să fiu trimisă înapoi în palatul meu. Eunucii vor veni în curând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în camera Majestății Sale. Eunucul-șef Shim închide ușa. Simt cum mă învăluie un sentiment de bucurie. Majestatea Sa se strânge în spatele meu. Atingerea pielii sale e incitantă. Este încă adâncit în somn. Mai rămân trează o oră înainte de a adormi și eu. În vis sunt înghițită de un dragon cu gură de rechin. Norii se rostogolesc în jurul meu, iar eu mă zbat să scap de monstru. Mi-a prins umerii și îmi apasă cu putere pe piept. Dragonul mă ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
carte imperială de iatac pe care mi-a găsit-o An-te-hai - însă nimic din ceea ce fac nu are efect. Majestatea Sa renunță. Expresia de pe chipul său îmi frânge inima. Sunt un eunuc. Zâmbetele lui sunt mai grave decât lacrimile. După ce adoarme, mă duc să-i instruiesc pe bucătari. Vreau ca Majestatea Sa să aibă o dietă mai sănătoasă, mai hrănitoare. Insist asupra legumelor proaspete și a cărnii după rețete ca la țară, în loc de alimente prăjite și conservate. Îl conving pe Majestatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nasul Majestății Sale. Asta îi captează atenția: pentru câteva zile, e distras în mod plăcut de la propriile gânduri. Într-o zi însă, iese în mijlocul spectacolului. Gata cu opera. Împăratul trăiește cu supă de ginseng. E lipsit de chef și adesea adoarme adânc în jilț. Se trezește în miez de noapte și stă singur pe întuneric. De teama coșmarurilor, nu mai așteaptă cu nerăbdare venirea somnului. Îi este teamă să închidă ochii. Când nu mai poate îndura, se duce la mulțimea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de zile și i-am fost singurul companion. A transformat dormitorul nostru într-un birou unde redactează edicte și scrisori la orice oră. Eu îi pregătesc cerneala și mă asigur că ceaiul lui e fierbinte. E atât de slăbit, încât adoarme în timp ce scrie. Când văd că îi cade bărbia, îi iau pana din mână, ca să nu strice documentul. Uneori însă ajung prea târziu, și atunci găsesc pe hârtia de orez o pată de cerneală care se întinde. Pentru a salva lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu își amintea scena în care și-a văzut mama pentru ultima oară. „Nici un eunuc nu a stat afară ținând funia de mătase albă, ca să o îndemne să se grăbească.“ Tonul Majestății Sale era simplu și netulburat: „Mama m-a adormit, iar când m-am trezit mi-au spus că e moartă. N-am mai văzut-o niciodată“. Pentru Împăratul Hsien Feng, tragedia e un mod de viață, în timp ce pentru mine e o operă tristă. Copilul Hsien Feng a suferit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
tot felul și mi se spune să mă spânzur. Aș vrea să vă rog să participați la următoarea ședință, dacă s-ar putea. Vreau să se știe la Curte că am sprijinul împăratului. Hsien Feng nu dă nici un răspuns. A adormit. Cu un oftat, prințul Kung se lasă pe spate. Pare înfrânt. Soarele bate deasupra acoperișului și aerul din cameră s-a încălzit. Parfumul dulce de iasomie de la plantele așezate în colțuri se răspândește în încăpere. Treptat, lumina soarelui modifică forma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
specie rară de lichen care crește în copacii uscați. Nu vreau să discut despre copaci uscați, și îl întreb ce mai face și cum sunt audiențele. Are puține de spus, așa că ne plimbăm în tăcere un timp. Leagănă copilul până adoarme. E cel mai dulce moment din viața mea. Împăratul Hsien Feng nu rămâne peste noapte, și nici eu nu îndrăznesc să-l implor să o facă. Îmi spun în sinea mea că ar trebui să fiu bucuroasă că am născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ne îndreptăm privirile spre fereastră. Tung Chih începe din nou să plângă. Vocea lui nu e nici zgomotoasă, nici puternică, ci seamănă mai degrabă cu cea a unui pisoiaș. O slujnică vine să îl schimbe, după care îl legăn până adoarme. Mă gândesc la sănătatea lui Hsien Feng și la probabilitatea ca fiul meu să crească fără tată. — La asta se reduce o civilizație de cinci mii de ani, oftează prințul Kung în timp ce se ridică de pe scaun. — Eu nu l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
apă. Mă uit în sus la soare și mă rog să rămână pe cer. — Hainele! cântă eunucul-șef Shim în stilul lui afectat. Servitoarele îl șterg repede pe Tung Chih și îl îmbracă, însă copilul e atât de obosit, încât adoarme imediat. Arată ca o păpușă din cârpe. Dar ceremonia e departe de a se fi încheiat. După ce cada este golită de apă, Tung Chih e pus înapoi, fără însă a fi trezit. Câțiva lama îmbrăcați în robe de culoarea soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
În perioada lunilor în care împăratul Hsien Feng și cu mine pierduserăm șirul zilelor, Nuharoo devenise precum o fantomă ambulantă. Chipul ei trebuie să fi avut, cu siguranță, culoarea razelor de lună și trebuie să fi psalmodiat rugăciuni budiste ca să adoarmă. Gelozia ei s-a potolit acum, că nu mai sunt în grațiile împăratului și am devenit o concubină la fel ca și ea. Îi fac complimente lui Nuharoo pentru frumusețea și norocul ei și o întreb dacă îi vin bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îi vin bine pantofii. Răspunsul ei mă surprinde: — Majestatea Sa le-a asigurat prin testament chinezoaicelor sale palate, pensii și servitori. Mă uit în jur, temându-mă ce s-ar întâmpla dacă Majestatea Sa ar auzi asta, însă el a adormit. Nuharoo împachetează la loc pantofii în piersică și trimite un eunuc să pună cutia la păstrare. — Fără să țină cont de propria-i sănătate, Majestatea Sa nu are nici o intenție de a renunța la femeile cu picioarele legate, de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nou din satul meu natal, Wuhu, a cărui specialitate este preferata mea din copilărie: supa de roșii, ceapă și varză. An-te-hai folosește un vas special din bambus ca să păstreze cald castronul cu supă. Adesea, când mă trezesc, descopăr că am adormit cu capul pe birou, spijinită pe brațele-mi încrucișate. Nu mă mai ostenesc să pun să mi se coafeze părul. Aș vrea să petrec mai mult timp cu Tung Chih, însă trebuie să-l las în întregime în grija lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să petrec mai mult timp cu Tung Chih, însă trebuie să-l las în întregime în grija lui Nuharoo. Continui să lucrez la documentele Curții, uneori până în zori. An-te-hai așteaptă lângă mine, ținând pregătită o pătură în caz că i-o cer. Adoarme stând pe scaun. Din când în când, îl aud murmurând în somn: „Gata cu felicitările, Confucius!“. — Ce altceva mai pot face? Spre exasperarea lui Su Shun, îi răspund Majestății Sale: — Eu nu aș ceda în fața rușilor, rostesc încet, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Hsien Feng a aruncat orașul în haos. După câteva ore, cer să-mi fie adus fiul. Mi-l pun în poală și îl țin strâns în brațe. Pentru el, asta nu e decât o altă plimbare. În timp ce palanchinul se leagănă, adoarme liniștit. Îmi trec degetele prin părul lui moale și negru și îi aranjez coada. Îmi doresc să-l pot învăța pe Tung Chih să fie puternic. Vreau să știe că pacea nu trebuie luată niciodată ca pe ceva de la sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care era menit să apropie sistemul politic chinez de modelele de guvernare occidentale. În seara zilei de 22 august 1861, Jehol e învăluit în ceață. Crengile lovesc în geamurile Sălii Ceții Fantastice, fând naștere unor zgomote neliniștitoare. Tung Chih a adormit în brațele mele. Nu se trezește când doctorul Sun Pao-tien îl ia, pentru ca eu și Nuharoo să putem spăla fața soțului nostru cu prosoape ude din mătase. Îl atingem ușor pe Hsien Feng. Pare eliberat în moarte. — E timpul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de nesuportat. Cifrele cerute de străini ca despăgubiri și reparații sunt ridicole, cu mult peste orice pagube și costuri militare reale. Zilele sale sunt cu siguranță mai rele decât ale mele. Când pun jos scrisoarea, sunt atât de obosită, încât adorm imediat. În vis, dau foc tuturor teancurilor de documente din camera mea. Slăbiciunea mea era că tânjeam să mă sprijin pe umărul unui bărbat. Știam asta și luptam împotriva ei, dar sentimentele mele continuau să iasă la iveală. Căutam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
termal. Îmi spune că nu are dispoziția pentru nici una dintre ele. Pentru a-l liniști pe Tung Chih, iau o broderie și o rog pe Nuharoo să pună mai multă lumină pe model. Coasem și pălăvrăgim cu Tung Chih până adoarme. Mă rog pentru siguranța prințului Kung. După ce îi trimit pe Nuharoo și Tung Chih în camera mea de oaspeți ca să doarmă, merg și eu în pat. Îmi este teamă să închid ochii. După câteva zile sosește documentul lui Tung Yen-ts
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]