15,743 matches
-
Prima evaluare este mai mult legată de contextele din viață în care trebuie să fie "americani" (de exemplu, în mediul școlar), fiind experimentat ca o parte externă a sinelui (Baumeister, 1998; Baumeister, Tice, 2000). Astfel, noțiunea lor de "a fi americani" se bazează pe angajarea lor în noua cultură integratoare. Cu timpul, ei încep să internalizeze identitatea americană, aceasta devenind o parte internă a sinelui, convergentă cu idenitatea lor globală. Tendința este valabilă mai mult pentru cei care au sosit în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2000), R. Feldman (2001), E. Aronson, T.D. Wilson, R.M. Akert (2010), D. Kenrick, S. Neuberg, R. Cialdini (2010). Tot astfel, sinteza celor mai importante apariții editoriale din zona psihologiei sociale, precum și a celor mai relevante articole de specialitate, furnizată de American Psychological Association în format electronic așa-numitul Psychological Abstract -, oferă la ultima sa actualizare (2010) următoarea pondere a citărilor din punctul de vedere al originii naționale a autorilor: 89% dintre studii sînt din spațiul anglofon (78% din SUA, 8% Marea Britanie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o experiență cotidiană a unei motivații ridicate pentru sarcini curente (care pentru subiectul american sînt recompensatoare) și o experiență pozitivă a interacțiunii cu stimulii cotidieni, conferind ansamblului lumii sociale percepute calitatea de a fi "în regulă", ceea ce pentru cei mai mulți dintre americani reprezintă o achiziție "firească". Numai depășind un prag dublu, prin care subiectul își recuperează motivația angajării în sarcină și se convinge că ceea ce i se dezvăluie nu are nimic amenințător, acesta ajunge să favorizeze progresiv stimulii la care este expus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
două culturi diferă prin profilul lor identitar pe baza celor patru dimensiuni evocate, faptul în sine nu legitimează concluzia conform căreia oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conform căreia oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din sud coreeni", ceea ce nu exclude posibilitatea ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism/colectivism indică o pronunțată disponibilitate a americanilor pentru individualism și una intensă a sud-coreenilor pentru colectivism. Dar eroarea de suprageneralizare se cuvine evitată, fiind ilegitimă, și trebuie reformulată astfel: "Marea majoritate a americanilor sînt mai individualiști decît mare parte din sud coreeni", ceea ce nu exclude posibilitatea ca unii (puțini sociologic) subiecți sud-coreeni să fie mai individualiști decît unii subiecți americani (vezi figura 1). Oricum, mediile scorurilor pentru culturile naționale reprezintă valorile prevalente în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
impus politic. România ilustra însă o stranie abatere de la "regulă", dovedind o rîvnă neașteptată pentru valorile individualiste. Dar, întocmai ca în anticipările lui C. Rădulescu Motru, individualismul "românului" era de cu totul altă factură decît cel "tradițional", precum cel al "americanului". Bunăoară, pentru "american", realizarea destinului personal se petrecea nu împotriva "celuilalt", ci în competiție loială cu "celălalt", în jurul unor norme sociale ce reglementau "jocul social cinstit", în care "toți au șanse egale la începutul competiției". Așadar, individualismul clasic nu este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorizau competitivitatea, încrederea în sine și libertatea, în timp ce chinezii promovau sentimentul unității, disponibilitatea socială și acceptarea autorității. Studiile lui Ratner și Hui (2003) în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani, iar Kashima, Foddy și Platow (2002) au indicat că mecanismele individuale de adaptare egocentrice sînt folosite mai mult de americani decît de japonezi. Cercetînd distribuirea dreptății, Berman, Murphy-Berman și Singh (1985) au arătat că subiecții japonezi și indieni considerau necesitățile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și Hui (2003) în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani, iar Kashima, Foddy și Platow (2002) au indicat că mecanismele individuale de adaptare egocentrice sînt folosite mai mult de americani decît de japonezi. Cercetînd distribuirea dreptății, Berman, Murphy-Berman și Singh (1985) au arătat că subiecții japonezi și indieni considerau necesitățile familiei ca prioritare în mai mare măsură decît o făceau cei americani sau australieni. Alte studii din aceeași zonă tematică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de adaptare egocentrice sînt folosite mai mult de americani decît de japonezi. Cercetînd distribuirea dreptății, Berman, Murphy-Berman și Singh (1985) au arătat că subiecții japonezi și indieni considerau necesitățile familiei ca prioritare în mai mare măsură decît o făceau cei americani sau australieni. Alte studii din aceeași zonă tematică au relevat faptul că subiecții din culturile colectiviste asiatice favorizau precumpănitor egalitatea în dauna echității, activînd o distribuție atribuțională egalitară, care nu are neapărat legătură cu contribuțiile personale angajate de fiecare membru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
caracterul specific individualist în descrierea poporului american, în lucrarea sa din 1782, Letters from an American Farmer (Scrisori de la un fermier american). Acesta a deschis drumul unei întregi tradiții de gîndire, atunci cînd a observat și sistematizat terminologic faptul că americanii tind să acționeze cu mai multă inițiativă personală și încredere în sine decît europenii, rămînînd indiferenți la ranguri sociale și obiceiuri. în cartea autoreferențială Americanii. Individualism și dăruire (Bellah et al., 1998, p.189) se afirma: "Noi credem în demnitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
drumul unei întregi tradiții de gîndire, atunci cînd a observat și sistematizat terminologic faptul că americanii tind să acționeze cu mai multă inițiativă personală și încredere în sine decît europenii, rămînînd indiferenți la ranguri sociale și obiceiuri. în cartea autoreferențială Americanii. Individualism și dăruire (Bellah et al., 1998, p.189) se afirma: "Noi credem în demnitatea, chiar în sacralitatea individului. Orice ar viola dreptul nostru de a gîndi prin noi înșine, de a judeca prin noi înșine, de a lua propriile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sine (copilul "ideal" este cel creativ, angajat, cu inițiative inovatoare, chiar riscante). Triandis (2001) a remarcat că populația hispanică din SUA este mai colectivistă decît cea nonhispanică, dar hispanicii tind să devină tot mai individualiști pe măsură ce devin aculturați. De asemenea, americanii asiatici sînt mai colectiviști decît cei europeni, dar la a treia generație pot fi practic identici cu americanii europeni în ce privește nivelul de individualism (Heine, Lehhman, 2010). Conform celor susținute de H. Triandis și colaboratorii săi (1988, p. 325), individualismul american
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
hispanică din SUA este mai colectivistă decît cea nonhispanică, dar hispanicii tind să devină tot mai individualiști pe măsură ce devin aculturați. De asemenea, americanii asiatici sînt mai colectiviști decît cei europeni, dar la a treia generație pot fi practic identici cu americanii europeni în ce privește nivelul de individualism (Heine, Lehhman, 2010). Conform celor susținute de H. Triandis și colaboratorii săi (1988, p. 325), individualismul american are două subtipuri: individualismul narcisic comportamentul este orientat doar spre îndeplinirea scopurilor individului și individualismul comunitar scopurile personale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
modificarea sindromului cultural colectivist. Aceste studii au dezvăluit existența unei creșteri a individualismului și deschiderii spre independență în rîndul populației estoniene. Astfel, estonienii încep să fie mai activi, mai orientați spre realizare. într-o cercetare desfășurată pe grupuri etnice de americani, ruși și estonieni, urmărind colectivismul raportat la familie, prieteni și societate, Realo și Allik (1999, p. 138) observă cum lotul compus din ruși este mai colectivist decît loturile alcătuite din estonieni și americani. în același timp, rușii care trăiesc în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o cercetare desfășurată pe grupuri etnice de americani, ruși și estonieni, urmărind colectivismul raportat la familie, prieteni și societate, Realo și Allik (1999, p. 138) observă cum lotul compus din ruși este mai colectivist decît loturile alcătuite din estonieni și americani. în același timp, rușii care trăiesc în Estonia sînt mai puțin colectiviști decît rușii care trăiesc în Rusia. Aceste observații sînt consistente cu cele ale lui Triandis și colaboratorii (Triandis, Bontempo, Asai, Lucca, 1988; Triandis et al., 1990, apud Realo
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atotputernică a ideologiei confucianiste (Penner, Tran, 1977, p. 189). Aceste premise explică nivelul înalt de colectivism care caracterizează această cultură. în studiul lui Penner și Tran (1977, p. 201), pentru aprecierea comparativă a sistemelor de valori a vietnamezilor și ale americanilor s-a utilizat scala pentru aprecierea valorilor lui M. Rokeach. Subiecții participanți la studiu nu au apreciat în mod direct gradul de individualism sau colectivism, ci dimensiuni ca recunoașterea socială, obediența, libertatea, care caracterizează indirect individualism colectivismul. Vietnamezii valorizează foarte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca recunoașterea socială, obediența, libertatea, care caracterizează indirect individualism colectivismul. Vietnamezii valorizează foarte intens recunoașterea socială, respectul și aprecierea celorlalți, precum și obediența. De asemenea, subiecții din acest eșantion din sudul Asiei nu sînt preocupați în special de valoarea pe care americanii o consideră una dintre motivele intervenției lor în Vietnam libertatea. Această "libertate" pe care trupele americane o apărau nu pare a fi foarte importantă pentru vietnamezul mediu, tendință care semnalează o dată în plus relativismul modelului democrației liberale. China Chiar dacă nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
australieni, de exemplu, care apreciază competitivitatea, încrederea în sine și libertatea (Kagitcibasi, Berry, 1989; Darwish, Huber, 2003). Aceste observații sînt în concordanță cu rezultatele cercetărilor lui Singh și colaboratorii (1962, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49): din trei loturi examinate (americani, indieni și chinezi), chinezii au înregistrat cel mai mare scor în ce privește orientarea spre societate, în timp ce americanii au obținut cel mai ridicat scor în ce privește orientarea spre self și nevoia de autonomie. Japonia în perioada dintre deschiderea Japoniei în 1854 și începutul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2003). Aceste observații sînt în concordanță cu rezultatele cercetărilor lui Singh și colaboratorii (1962, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49): din trei loturi examinate (americani, indieni și chinezi), chinezii au înregistrat cel mai mare scor în ce privește orientarea spre societate, în timp ce americanii au obținut cel mai ridicat scor în ce privește orientarea spre self și nevoia de autonomie. Japonia în perioada dintre deschiderea Japoniei în 1854 și începutul războiului din Pacific (1941), mai mulți cercetători vestici au observat că japonezilor le lipseau trăsăturile individualiste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de la aceste evaluări contradictorii, Takano și Osaka (1999) au realizat un bilanț asupra studiilor privind individualismul/colectivismul japonezilor și au observat că grupul de referință cu care s-au comparat rezultatele obținute în majoritatea cercetărilor a fost cvasiexclusiv grupul de americani, pe considerentul că aceștia aparțin uneia din cele mai individualiste culturi naționale. Concluziile autorilor infirmau existența unor diferențe substanțiale între Japonia și SUA pe dimensiunea evocată, iar opinia comună ce susținea caracteristica colectivismului japonez s-a dovedit a avea o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în cultura colectivistă ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile date de subiecții japonezi au relevat informații despre ei, ca parte a unor relații, iar răspunsurile americanilor au cuprins strict informații despre propria persoană (Lebra, 1984, apud Triandis, 1995). Colectiviștii se autopercep în mod realist, cunoscîndu-și limitele, în vreme ce individualiștii au autopercepții mai puțin realiste, în sensul unei supraestimări autoreferențiale. Conform concluziilor studiului lor, Markus și Kitayama (1991
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
informații despre propria persoană (Lebra, 1984, apud Triandis, 1995). Colectiviștii se autopercep în mod realist, cunoscîndu-și limitele, în vreme ce individualiștii au autopercepții mai puțin realiste, în sensul unei supraestimări autoreferențiale. Conform concluziilor studiului lor, Markus și Kitayama (1991) au descoperit c\ americanii au o tendință foarte puternică spre a se caracteriza în termeni ce privesc atributul de "falsă unicitate". Aceștia, ca reprezentanți ai culturii individualiste în studiul amintit, declară că au mai multe calități decît defecte, respectiv "se văd" ca aparținîndu le
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
141). Lotul din Asia de Est face în mai mare măsură atribuiri dispoziționale decît lotul vestic. Choi, Nisbett și Smith (2000), precum și Nisbett și colaboratorii (2001) au constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei în grup
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și Smith (2000), precum și Nisbett și colaboratorii (2001) au constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei în grup (exprimată și printr o sensibilitate mai pronunțată în relațiile interpersonale). 8.6.5. Motivația Cu cît complexitatea mediului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]