10,518 matches
-
fiind administrată de un guvernator numit de Senat și purta titlul de "legatus Auguști pro praetore", fiind de rang consular. Capitala provinciei era Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fondată în 108-110 din ordinul guvernatorului Daciei române, Decimus Terentius Scaurianus. După ce o revoltă autohtonă sprijinită de dacii liberi și sarmați a fost suprimata, împăratul Hadrian a abandonat sudul Moldovei și o parte din Muntenia pentru a se ocupat de reorganizarea provinciei. Din celelalte teritorii ce aparțineau provinciei Moesia Inferioară împreună cu vestul Olteniei, a format
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
trium". Dacia Malvensis era condusă de un procurator presidial, iar Dacia Porolissensis era condusă de un guvernator fiscal. Guvernatorul din Dacia Apulensis îl înlocuia la nevoie pe guvernatorul suprem. Reședința se află la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Sub împăratul Commodus, populația autohtonă s-a răsculat conform Historia Augusta. Succesorul său, Septimius Severus a acordat câtorva așezări rangul de oraș, refăcând drumurile și ridicând fortificații pentru a apăra Oltenia și teritoriul român din stanga Oltului, construind un val de pământ "limes Transalutanus" și un
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
din metal și ceramică de uz curent de import, monede române. Așezarea de la Chilia și celelalte aparțineau culturii situate între Olt și limesul transalutanus, ce aparținuse provinciei Dacia Malvensis după secolul III. Dacii din vestul Munteniei erau incluși printre locuitorii autohtoni ai Daciei Române, locuind în teritoriul militar al castrelor și fiind obligați să plătească dijma și să presteze corvezi pentru garnizoanele române de pe limes. Dacii au suferit pierderi semnificative în urmă războaielor. Eutropius a susținut că Dacia a fost secătuita
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
secolul III. Chiar au fost daci ce au ocupat funcții în armată și în administrație, ca Regalianus, un dac romanizat ce a fost general și guvernator al Illyricumului în timpul lui Gallienus. În inscripțiile latine din provincie apar nume traco-getice, aparținând autohtonilor, însă în număr mic: 2% din umele proprii atestate epigrafic, asta pentru că populația dacica ce locuia în zona rurală nu era foarte alfabetizata. Dacii din elită aristocratica au primit cetățenie română și au primit nume române. Cei ce locuiau în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
primit cetățenie română și au primit nume române. Cei ce locuiau în mediul urban nu își afirmau originea datorită intereselor practice. Nume de orașe din provincia Dacia și-au păstrat denumirile dinainte de cucerirea română (Tibiscum, Drobeta, Potaissa, Napoca), preluate de la autohtoni de către coloniști. De asemenea, sunt menținute numele râurilor că Mariș (Mureș), Samus (Someș), Alutus (Olt) și Tibiscum (Timiș). Hadrian a adăugat epitetul dacic de Sarmizegetusa capitalei provinciei ce se numea în timpul lui Traian "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica". S-au
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
epitetul dacic de Sarmizegetusa capitalei provinciei ce se numea în timpul lui Traian "Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica". S-au descoperit numeroase urme de cultură materială dacica de datează din sec. II-III, în Transilvania, fiind vase și fragmente de vase dacice autohtone amestecate cu obiecte române. Au fost descoperite așezări dacice că Lechinta de Mureș, Casolt, Obreja, Noslac, Calbor, Soporu de Câmpie. Numeroși coloniști proveniți din Dalmatia, Moesia, Pannonia, Tracia, Italia, Grecia, Asia Mică, Siria, Hispania, Gallia s-au stabilit în Dacia
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
statul român. Colonizarea a făcut ca populația să sufere o puternică influență română, preluând tehnică și cultură spirituală română, limba latină în administrație is justiție, negustorii, proprietarii de moșii, coloniștii și soldații care primeau loturi de pământ, înrudindu-se cu autohtonii, întemeindu-și gospodării și familii. Pătrund elementele culturii materiale că ceramică, uneltele productive, obiectele casnice și podoabele, apoi au fost adoptate credințele și obiceiurile române, numnele române alături de vechile nume dacice, folosite ca si porecle în limba latină. La retragerea
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
laturi arcuite. S-au găsit statui artistice că cea a lui Venus de la Potaissa, capul de bronz al lui Decius de la Sarmizegetusa, fragmentele unei statui ecvestre al împăratului Caracalla de la Porolissum, producții artistice din Italia și Grecia, opere ale meșteșugarilor autohtoni, statuete de lut ars. Erau sculptate geme, pietre semiprețioase ce erau purtate într-un inel, un atelier pentru gravarea gemelor fiind găsit la Romula și Porolissum. La Sarmizegetusa și la Apulum se atestă existența artei mozaicului. Creștinismul a pătruns în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Silvaniei, ce aparțin culturii Santana de Mureș-Cerneahov, cimitirele de inhumație de la Spantov și Tirgsor. Goții au fost învinși de huni în 376, ceea ce îi vor determina să migreze la sud de Dunăre. Puțini goți rămași vor dispărea în masă populației autohtone.Conform descoperirilor arheologice, prezența goților era că o tabără militară, percepând tribut de la populația autohtonă. Goții nu au avut o influență însemnată asupra populației din Dacia română. Iazygii de neam sarmatic și vandalii au pătruns în Banat, iar ceilalți s-
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
au fost învinși de huni în 376, ceea ce îi vor determina să migreze la sud de Dunăre. Puțini goți rămași vor dispărea în masă populației autohtone.Conform descoperirilor arheologice, prezența goților era că o tabără militară, percepând tribut de la populația autohtonă. Goții nu au avut o influență însemnată asupra populației din Dacia română. Iazygii de neam sarmatic și vandalii au pătruns în Banat, iar ceilalți s-au așezat în zona Crisei fără a traversa munții. Ostrogoții, ramura estică a goților, au
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
au găsit așezări gepide din secolul VI, fiind tabere militare atestate la Morești, pe Mureș și la Porumbenii Mici în estul Transilvaniei, gasindu-se râșnite de piatră, vase de lut ars și greutăți pentru războiul de țesut. Unele obiecte aparțineau autohtonilor cu care gepizii au conviețuit, fiind găsite și așezări cu cimitire gepide și autohtone. Au fost învinși de longobarzi în 567 și avari, gepizii fiind împrăștiați și asimilați de autohtonii teritoriilor stăpânite de ei. Pătrunderea goților în zona nord-pontica a
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Mureș și la Porumbenii Mici în estul Transilvaniei, gasindu-se râșnite de piatră, vase de lut ars și greutăți pentru războiul de țesut. Unele obiecte aparțineau autohtonilor cu care gepizii au conviețuit, fiind găsite și așezări cu cimitire gepide și autohtone. Au fost învinși de longobarzi în 567 și avari, gepizii fiind împrăștiați și asimilați de autohtonii teritoriilor stăpânite de ei. Pătrunderea goților în zona nord-pontica a determinat apariția unei noi noțiuni etno-geografice: Gothia, fiind atestata în inscripția de la Frigia, în
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
ars și greutăți pentru războiul de țesut. Unele obiecte aparțineau autohtonilor cu care gepizii au conviețuit, fiind găsite și așezări cu cimitire gepide și autohtone. Au fost învinși de longobarzi în 567 și avari, gepizii fiind împrăștiați și asimilați de autohtonii teritoriilor stăpânite de ei. Pătrunderea goților în zona nord-pontica a determinat apariția unei noi noțiuni etno-geografice: Gothia, fiind atestata în inscripția de la Frigia, în care este menționată Gothia și Carpia, făcând referire la ținuturile de la Bug și Nistru, de unde își
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Influențele eline au format condițiile necesare pentru distanțarea traco-geto-dacilor de lumea barbara și apropierea lor de valorile civilizației antice. În fine, includerea traco-geto-dacilor în sistema civilizației române a creat cele mai favorabile condiții pentru desfășurarea procesului de asimilare etnoculturala a autohtonilor și de constituire a unei noi etnii. Etapele etnogenezei ilustrează fazele de constituire a noului etnos. Procesul etnogenezei românilor cuprinde două etape de bază: - etapă primară (sec.II-I a.Chr. - sec.V p. Chr.) când se formează comunitatea romanica
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
drepturi de ordin social, economic, politic etc. Semnarea de către împăratul Caracala a decretului din anul 212 privind acordarea cetățeniei române tuturor oamenilor liberi din imperiul român, inclusiv populației dacice a reprezentat un eveniment crucial pentru procesul de romanizare a populației autohtone din Dacia. Cel mai important factor a romanizării geto-dacilor din perioada de după anul 275 a fost religia creștină, care pătrunde la nordul Dunării în mod sporadic încă în timpul stăpânirii române. Rolul slavilor în etnogeneza românilor. Populația slavă veche a migrat
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
și etrusci. O provincie romană și mai apoi bizantină, insula a fost divizată între secolele IX-XII în trei "Giudicati"(județe) independente, care au intrat sub autoritatea regelui Aragon în 1323-1409: județul Arborea a fost ultimul care a fost cucerit. Populația autohtonă din orașul Alghero ("S'Alighera" în sardă, "L'Alguer" în catalană) a fost exilată și orașul a fost repopulat cu invadatori catalani, ai căror descendenți vorbesc astăzi catalana. În 1720 Sardinia a devenit un regat independent sub casa de Savoia
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
Québec una montréaleză, în cea din Antile una haitiană, în cea din Oceanul Indian una din Mauritius etc. Istoria limba limbii franceze începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea. Limba galică o influențează pe cea latină, constituind substratul viitoarei limbi franceze. Se formează astfel o limbă numită de lingviști galo-romană. Secolele V-VIII sunt perioada limbii
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
aspectul cultural Chilia - Militari (sec. II d.Hr. - IV d.Hr.). În perioada de tranziție dintre eneolitic și epoca bronzului (2500 î.Hr. - 1800 î.Hr.), în arealul Slatinei s-au așezat comunități aparținând culturii Coțofeni, care exprimă prima sinteză etnică între autohtonii neolitici și comunitățile indo-europene sosite din stepele nord-pontice. Așezării de pe valea Sopotului, i se adaugă locuiri similare, semnalate în cartierul Clocociov, punctul “La Tufani”. Nivelul de locuire Coțofeni se suprapune, în majoritatea cazurilor, cu un stat de locuire care aparține
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
Militari-Chilia din secolele II î.Hr. - IV î.Hr., au fost descoperite la Strehareț (în vecinătatea Colegiului Național „Carol I”) și în Cireașov , în punctele “Leasă” și “Săliște”. După retragerea ocupației romane din Dacia (271 d.Hr.) rămâne în urmă o populație autohtonă, daco-romană, care sprijinindu-se pe romanitate și creștinism, a ținut piept valului populațiilor migratoare, păstrându-și indentitatea peste secole. În contextul generalizării vieții rurale, comunitatea rurală existentă se va organiza în obști teritoriale sau romanii populare (cum sunt cunoscute în
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
lingvistice și de cultură romanică. La Ipotești, în apropiere de Slatina, a fost identificat pentru prima dată conținutul unei atare obști romanice care a fost îmbogățită ulterior cu alte descoperiri similare. Acestea aparțin culturii Ipotești - Cândești - Ciurel, creată de populațiile autohtone în secolele V - VII. Descoperirile din așezarea de pe Valea Sopotului evidențiază ocupațiile și meșteșugurile unei populații sedentare: agricultura, creșterea animalelor, olăritul, fierăritul, torsul sau țesutul. Mărturiile creștine existente în arealul de locuire (de exemplu opaițul de factură bizantină) argumentează continuitatea
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
dintre care 168 specii de arbori, 97 arbuști și 10 liane. În 2011, din cei 87 de arbori luați sub protecție sau păstrat doar 77 din specii și 36 de amplasamente. Arborii ocrotiți aparțin a 23 de specii, inclusiv specii autohtone: fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), paltin de câmp ("Acer platanoides"), par ("Pyrus pyraster"), plop cenușiu ("Populus canescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), volniș ("Ulmus levis"); specii alohtone: brad de caucaz ("Abies nordmanniana"), castan porcesc ("Aesculus hippocastanum
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Moscova, care au denaturat și continuă până astăzi să denatureze spațiul mediatic radio din acest municipiu. Recent, Consiliul Coordonator al Audiovizualului din R. Moldova a decis că aceste posturi să transmită nu mai puțin de 30% de emisiuni de productie autohtonă. În iunie 1998, la Chișinău, a fost lansat Radio Contact Chișinău, primul post de radio din România reluat în spațiul basarabean, având peste 50% de emisiuni proprii. Ulterior, acest post de radio a devenit KISS FM. Chișinăul a ajuns să
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
constatat că cetatea de piatră era suprapusă peste o cetățuie construită anterior din pământ și lemn, iar suprafața pe care se află ea constituia circa un hectar. Arheologii au constatat că cele două cetăți reprezintă două etape în evoluția așezării autohtone de la Orheiul Vechi. Cetatea din pământ a fost datată cu secolele XII-III și atribuită populației autohtone de până la invazia mongolilor. Pe baza unor investigații din anul 1953, istoricii au afirmat că ului era o cetate naturală care închidea drumul în
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
iar suprafața pe care se află ea constituia circa un hectar. Arheologii au constatat că cele două cetăți reprezintă două etape în evoluția așezării autohtone de la Orheiul Vechi. Cetatea din pământ a fost datată cu secolele XII-III și atribuită populației autohtone de până la invazia mongolilor. Pe baza unor investigații din anul 1953, istoricii au afirmat că ului era o cetate naturală care închidea drumul în partea centrală a Moldovei. În urma cercetărilor din anul 1958, în partea de est a cetății s-
Cetatea Orhei () [Corola-website/Science/317018_a_318347]
-
-a. Fotbal Club Hunedoara a fost înființat în vara anului 2009 pentru a umple vidul fotbalistic existent în oraș în acel moment, dar în special pentru a crea o oportunitate și a oferi o șansă de a se afirma jucătorilor autohtoni. În aceeași idee se dorea crearea unui puternic Centru de Copii și Juniori și a unei echipe de seniori după modelul de succes implementat de Mircea Lucescu la Hunedoara, la începutul anilor '80: „o echipă de hunedoreni pentru Hunedoara”. El
FC Hunedoara () [Corola-website/Science/317049_a_318378]