10,421 matches
-
doctrinelor ortodoxe, ca și disciplinelor ascetico-contemplative, concomitent cu adoptarea premiselor și tehnicilor lor, dacă ne gândim că Buddha își propune să depășească toate formulele filosofice și rețetele mistice în uz pe vremea lui, pentru a-l elibera pe om de constrângerea lor și a-i deschide „calea” către Absolut. El respingea toate filosofiile și ascezele contemporane, deoarece le considera ca pe niște idola mentis, ce înălțau un fel de ecran între om și realitatea absolută, unicul și adevăratul necondiționat. Buddha a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
instituționale pentru o cultură europeană / 65 2.8. Cultura și integrarea europeană / 67 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană / 69 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității / 76 2.11. Percepția alterității / 78 2.12. Funcționalismul / 83 2.13. Constrângerile asupra percepției / 88 2.14. Modelul schimburilor / 89 2.15. Funcționarea ternară a culturii / 90 2.16. Identitatea culturală europeană / 93 2.17. Asumarea politică a alterității / 97 2.17.1. Scopurile fundamentale ale politicii culturale internaționale / 98 2.17
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de o anumită reducție instituțională. Pe de altă parte, întotdeauna vor exista, în cadrul oricărei culturi, practici "reziduale", lipsite de funcționalitate, păstrate în virtutea tradiției, care nu sunt mai puțin relevante pentru înțelegerea culturii respective decât practicile funcționale ale acesteia. 2.13. Constrângerile asupra percepției Acest scurt subcapitol prezintă anumite contribuții ale structuralismului la problematica abordată în cadrul prezentului demers, mai precis influențele culturii asupra percepției. Plecându-se de la percepția culorilor, se constată că aceasta este diferită la oameni provenind din culturi diferite. Așadar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
constituie nu un ansamblu de proprietăți inerente luminii, ci mai degrabă o familie de relații între percepții, ele însele stabilite de activitatea spiritului. În acest sens, spiritul în sine pare a se supune unui ansamblu de interacțiuni. În concluzie, există constrângeri asupra percepției, iar aceste constrângeri derivă, în fapt, din maniera dobândită de a clasa datele într-o cultură specifică. În psihologia contemporană există tendința de a considera că formele sunt universal valabile. Ele reprezintă, deci, operații de gândire care revelează
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
proprietăți inerente luminii, ci mai degrabă o familie de relații între percepții, ele însele stabilite de activitatea spiritului. În acest sens, spiritul în sine pare a se supune unui ansamblu de interacțiuni. În concluzie, există constrângeri asupra percepției, iar aceste constrângeri derivă, în fapt, din maniera dobândită de a clasa datele într-o cultură specifică. În psihologia contemporană există tendința de a considera că formele sunt universal valabile. Ele reprezintă, deci, operații de gândire care revelează natura spiritului uman. La sfârșitul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deci, operații de gândire care revelează natura spiritului uman. La sfârșitul secolului trecut, în cadrul culturii germane, reflecția asupra rolului formelor și-a propus un alt scop: acela de a reconstrui modul în care, în propria noastră civilizație, s-au produs constrângerile și transformările care ne constrâng percepția. Aceste cercetări s-au dezvoltat într-un domeniu exterior psihologiei: istoria artei. În concluzie, în cadrul comunicării interculturale nu putem ignora existența unor maniere diferite de a percepe, maniere determinate cultural. Acest lucru subliniază, ca
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o diplomație autonomă"80. Se poate crede că dacă există vreun consens cultural în Europa, el este chiar cel al unei reticențe profunde față de erijarea în jandarm mondial. Istoric vorbind, toate construcțiile politice s-au dezvoltat la interior plecând de la constrângeri externe, și această constrângere a fost în general cea a războiului. Acest lucru e valabil și în cazul Europei. O alegere culturală esențială este căutarea constantă a europenilor pentru standarde mai bune de viață (sănătate, mediu). Obiectivele impun Europei căutarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Se poate crede că dacă există vreun consens cultural în Europa, el este chiar cel al unei reticențe profunde față de erijarea în jandarm mondial. Istoric vorbind, toate construcțiile politice s-au dezvoltat la interior plecând de la constrângeri externe, și această constrângere a fost în general cea a războiului. Acest lucru e valabil și în cazul Europei. O alegere culturală esențială este căutarea constantă a europenilor pentru standarde mai bune de viață (sănătate, mediu). Obiectivele impun Europei căutarea unei dezvoltări durabile dintr-
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
tentă pornografică; * adresarea unor scrisori de dragoste indezirabile; * trimiterea de mesaje, sms-uri, e-mailuri pornografice și sau amenințătoare; * afișarea de poze pornografice, calendare, screen saver-uri, reviste sexi cu femei/ bărbați. Forme psiho-emoționale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * amenințări, constrângeri, abuz de autoritate prin condiționarea obținerii unor beneficii în plan profesional (sau școlar) de acceptarea comportamentelor de hărțuire; * oferirea de cadouri cu tentă sexuală (lenjerie intimă, obiecte sexuale); * obligarea angajaților să poarte îmbrăcăminte sumară la locul de muncă; * insistențe privind
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unei comunități. Este interzisă și victimizarea unei persoane, adică tratamentele adverse aplicate acesteia ca urmare a faptului că persoana respectivă a depus o plângere pentru că s-a considerat hărțuită sexual. Penal Hărțuirea sexuală devine infracțiune atunci când este folosită amenințarea sau constrângerea în scopul de a obține satisfacții de natură sexuală, de către o persoană care abuzează de calitatea sau de influența pe care i-o conferă funcția îndeplinită la locul de muncă și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
iau mai mult în considerare responsabilitățile familiale. Femeile tind să considere că au o responsabilitate mai mare decât a partenerului în activitățile familiale și se simt mai vinovate decât partenerii lor când apar conflicte muncă familie. Conflictul de rol și constrângerile de timp implicate de asumarea acestor responsabilități au implicații serioase pentru alegerile de viață ale femeilor și planurile lor de carieră. Unele femei fac față acestor solicitări eliminând rolurile tradiționale care țin de familie (amână căsătoria sau maternitatea). O altă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
job description, relațiile de raportare, așteptările din partea șefilor ierarhici și așteptările proprii. Acest factor ține de modul cum persoana încearcă să clarifice structura rolului său, astfel încât acesta să se suprapună pe abilitățile, cunoștințele și experiența sa, și de asemenea, pe constrângerile care țin de obligațiile familiale ale acesteia. * Funcțiile cheie (47%): negocierea ariilor de responsabilitate, controlul asupra instrumentelor de motivare, compensații, beneficii, decizii privind personalul. Acest factor se referă la aspectele care favorizează exercitarea noului job și afirmarea autorității în organizație
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nu le rămîne altceva de făcut decît să se ralieze ideii, în timp ce, în mod simetric, supușii prinților fideli catolicismului n-au de ales decît să adere din nou la acesta în caz că-l abandonaseră. Nu a fost nici o excepție de la acestă constrîngere decît în Franța și numai în perioada cuprinsă între promulgarea edictului de la Nantes, în 1598, și abrogarea sa, în 1685 și în orașele libere ale Imperiului habsburgic, unde, începînd din 1648 au putut coexista cele două tipuri de religie, în virtutea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
limbi principale în fiecare țară. Benedict Anderson pune mecanismul acesta al înlăturării celorlalte graiuri uneori literare pe seama unor medii desconsiderate în care se vorbeau idiomuri sortite dispariției.154 Conform teoriei sale, privilegierea cîtorva dintre limbi a fost generată de exercitarea constrîngerii lor comerciale, fi-nanciare și tehnice atît de către imprimerie cît și de industrie. La sfîrșitul secolului al XV-lea tipografii și-au sporit vînzările creîndu-și cel mai vast public cu putință. Dacă ar fi publicat cărți în limbi prea variate, tirajele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
supusă unor perioade de serviciu scurte dar repetate, în cea mai mare parte a țărilor europene se vor dezvolta sisteme de înrolare analoage, cel puțin acolo unde acestea nu existau deja, cum ar fi în Prusia de după 1733. Generalizarea acestei constrîngeri modifică complet relația pe care cea mai mare parte a populațiilor o au cu războiul, cu armata și cu Statul. Aceasta, comparativ cu secolul al XVIII-lea cînd războiul se potolise iar aparatul militar de stat reprezenta pentru marea majoritate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
considerau adversari ai comunismului, ci ai totalitarismului germano-italian. Internaționala antifascismului se născuse. Cea a Kominternului nu dispăruse, însă ea nu mai constituia acum decît nucleul, ceilalți "antifasciști" închizînd ochii față de această realitate. Dintr-o singură lovitură, internaționalismul de stînga sfă-rîmă constrîngerile revoluționare încetînd astfel să mai apară drept un curent antinațional. De asemenea, el încetează să mai batjocorească vechile patrii, fiindcă nazismul și fascismul se confundă cu Germania și Italia iar pseudopodele acestora în Spania mai ales sînt privite ca produse
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
schimbări organizaționale Analiza de reașezare și Înlocuire pe funcții 1. Analiza succesiunii Probabilități bazate pe previziuni În flux 2. Procese Markov/stochastice Corelația cu schimbările proiectate 3. Modele de reînnoire 4. Analiza regresivă III. Metode operaționale Nevoile viitoare definite prin constrângeri 1. Programarea liniară Identificarea nevoilor viitoare pentru a atinge obiective definite 2. Programarea neliniară 3. Programarea dinamică 4. Programarea scop/obiectiv Egalarea personalului prin vacantările anticipate 5. Modele de alocare IV. Metode de simulare integrate Simularea activității totale legată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Brătucu. Liga și-a constituit filiale În zonele În care se aflau comunități ale românilor. Intelectualii români s-au integrat boemei pariziene, adaptîndu-se tradiției Întîlnirilor din cafenelele literare. Rolul esențial al cafenelelor literare era să ofere un cadru liber de constrîngerile inerente seminarelor sau conferințelor științifice, dar și să ofere cadrul pentru discuțiile tehnice legate de apariția unor publicații, În condițiile În care, cel puțin la Început, nu existau birouri editoriale. De asemenea, Întîlnirile erau tot atîtea prilejuri de a căuta
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
exista nici o logică, toate la un loc contribuiau la o senzație de sufocare. Nu știu - este părerea sa - dacă acestea ar putea fi numite motive politice, Însă, cu siguranță, plecarea mea a fost determinată de lipsa de libertate și de constrîngerile la care eram supuși”. Încercînd a sistematiza ideile dialogurilor la care am apelat, cei doi intervievatori se arată convinși că nu „există român care să nu se fi gîndit măcar o dată să emigreze”. În America, desigur. Aceasta este greșeala pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Foriș”; 4. „Formarea guvernului Groza”; 5. „Ministerul Român de Externe”; 6. „Condiții din Penitenciarul Central Aiud”; 7. „Organizarea Serviciului de Securitate românesc, 1948-1965” (acest document este reprodus ca „Anexa 3” și Într-o altă lucrare a autorului, Ceaușescu și Securitatea. Constrîngere și disidență În România anilor ’65-1989, ed. cit., pp. 80-82); 8. „Arestarea și anchetarea lui Herbert (Belu) Zilber”. Merită subliniat că miniportrete ale liderilor comuniști Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Emil Bodnăraș, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Valter Roman ș.a. ne sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
proprietății”, „inventarea conflictului social”, „distrugerea și Înlocuirea elitei” și „manipularea stilului de viață”. „Manipularea proprietății”, analizată În secțiunea a treia, „Construcția și deconstrucția proprietății rurale”, este procesul prin care țărănimea este obligată, În urma unor măsuri violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrîngeri de ordin material), să renunțe treptat la proprietatea asupra pământului și asupra uneltelor de lucru. În felul acesta țăranul este lipsit de principala sa sursă de venit, devenind dependent de „statul paternalist”, care Își arogă dreptul de a repartiza resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Într-un singur volum, autoarea pune la dispoziția unui public mai larg un instrument prin care se poate apropia de un trecut nu prea Îndepărtat, și totuși puțin cunoscut. Monica Lovinescu vorbește cu distanțarea pe care i-o oferă lipsa constrîngerilor ideologice, depărtarea de țară și de presiunile exercitate asupra familiei rămase acasă - mama sa pe care comuniștii Încercaseră să o folosească pentru a tempera entuziasmul anticomunist al Monicăi Lovinescu murise În iunie 1960 -, sentimentul datoriei Îndeplinite și al responsabilităților asumate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a politicilor tribale care populează acest univers. Nu este o neglijență, ci o opțiune. Chiar pentru cei care denunță birocratizarea și etatismul excesiv, soluția reală este tot ierarhică. Ei propun, de fapt, o bizară descentralizare „de la centru” și o insolită constrîngere, de ordin administrativ, a inabilităților democratice. Deci potențialul client al ofertei este tot statul, mai precis ministerul, ipostaziat În persoana domnului Marga. Diagnosticul dat Învățămîntului românesc nu flatează personalul didactic, care ar fi neplăcut surprins să-și descopere În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Amintim doar cîteva dintre cărțile care Îi poartă semnătura (omițînd multele studii/articole răspândite În diverse publicații): Ceausescu and Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989, Hurst & Co, London, M.E. Sharpe, New York, 1995 (cu o traducere românească: Ceaușescu și Securitatea. Constrîngere și disidență În România anilor 1965-1989, traducere din engleză de Georgeta Ciocîltea, Editura Humanitas, București, 1998); România sub regimul comunist, În românește de Delia Răzdolescu, Editura Fundația Academia Civică, București, 1997 (cu o ediție În limba engleză: Romania under Communist
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bugetare sumele achitate în conturile de disponibilități deschise pe numele instituțiilor și autorităților care se reorganizează în condițiile prevăzute de prezenta lege. Capitolul III Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar Articolul 10 (1) În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227473_a_228802]