11,077 matches
-
(n. 18 aprilie 1914, Căianu Mic, Bistrița-Năsăud, d. 9 martie 2001, Timișoara) a fost un inginer român, membru corespondent (18 decembrie 1991) al Academiei Române. A urmat Colegiul Național „Andrei Mureșanu” din Dej. Studiile superioare și le-a făcut la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, obținând licența în matematici și la Institutul Politehnic Timișoara obținând diploma de inginer electromecanic. A obținut
Gheorghe Silaș () [Corola-website/Science/307151_a_308480]
-
profesor emerit. În domeniul cercetării științifice a abordat probleme de mecanică generală și analitică, ciocniri, vibrații, percuții, zgomote și influența lor asupra organismului uman. Lucrările sale reprezentative sunt „Sisteme vibropercutante” și „Systemes dynamiques à interaction percutantes”. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1991 și a făcut parte din mai multe societăți științifice internaționale.
Gheorghe Silaș () [Corola-website/Science/307151_a_308480]
-
(n. 15 septembrie 1908, Iași - d. 30 mai 1980, București) a fost un compozitor comunist și dirijor român, membru corespondent al Academiei Române din anul 1952. s-a născut la data de 15 septembrie 1908 în orașul Iași, ca fiu al cunoscutului ziarist Emanoil Socor (1881-1951), descendent al unei familii cu rădăcini în comunitatea armenească. A urmat cursurile primare și liceale
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
fii partidului oștean" și alte lucrări inspirate din tematica propagandei socialiste. Cântecele sale au redat cu entuzism epoca construirii socialismului în România. Pentru meritele sale din domeniul artistic și social, în anul 1952, Matei Socor a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române. De asemenea, a primit titlul de "Maestru emerit al artei" și laureat al Premiului de Stat. Alte compoziții ale lui Matei Socor sunt poemul simfonic "Mama" (1944), pe versuri de Maria Banuș și oratoriul "Stejarul din Borzești" (1966
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
în domeniul chimiei macromoleculare, a efectuat studii în domeniul chimiei lemnului și celulozei, a polimerilor și a copolimerilor grefați. are contribuții științifice și în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale. Este autor a numeroase lucrări științifice. Membru corespondent (2 iulie 1955) și membru titular (21 martie 1963) al Academiei Române; vicepreședinte al Academiei Române (1 martie 1974 - 2 februarie 1990) și vicepreședinte cu delegație de președinte al Academiei Române (3 iunie 1977 - 19 martie 1980); președinte al Filialei Iași a Academiei Române
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
(n. 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna) este un critic și istoric de artă român născut în Basarabia. Este membru corespondent al Academiei Române. Prof. Dr. Membru corespondent al Academiei Române Date personale Dată și locul nașterii: 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna Studii · 1957-1961: Urmează cursurile preuniversitare la Liceul “Gheorghe Șincai”, actualul Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. · 1961-1966: Facultatea de Istorie
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
(n. 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna) este un critic și istoric de artă român născut în Basarabia. Este membru corespondent al Academiei Române. Prof. Dr. Membru corespondent al Academiei Române Date personale Dată și locul nașterii: 9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna Studii · 1957-1961: Urmează cursurile preuniversitare la Liceul “Gheorghe Șincai”, actualul Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. · 1961-1966: Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai · 1973: Doctor
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
profesională Evoluție profesională: · 1966-1990: Cercetător Științific, Institutul de Istorie și Arheologie, Cluj-Napoca · 1990-1992: Cercetător principal. III, Director adj., Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca · 1992-1994: Cercetător principal ÎI · 1992-prezent: Director Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca · 1993-prezent: Membru corespondent al Academiei Române · 1994-prezent: Cercetător principal I, Director la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca Activitate didactica · din 1990: Conducător Științific de doctorat în istorie, specializarea istoria artei, Universitatea Babeș-Bolyai · 1990: Cursuri la Universitatea din Chișinău · 1984-1985: Cursuri postuniversitare la
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
(n. 6/18 octombrie 1868, Pomârla, județul Botoșani - d. 17 decembrie 1937, București) a fost un medic, fiziolog și naturalist român, membru corespondent al Academiei Române. A făcut studii de fiziologie a sistemului nervos (regenerarea nervului, suturi încrucișate ale nervilor) și de hematologie. A fost un inițiator al învățămantului de biochimie în România prin cursul de chimie fiziologică (1908). s-a născut la 6
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Emil Racoviță, în vreme ce alții fac naveta: N. Iorga, D. Pompeiu, Vasile Pârvan, Constantin Levaditi. În 1920, D. Călugăreanu îi succede lui S. Pușcariu în poziția de rector al universitatii clujene. În luna iunie a aceluiași an, Călugăreanu este ales Membru corespondent al Academiei Române. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România . A rămas la Cluj până în anul 1926, când - ca urmare a demisiei din învățământ și apoi a morții profesorului Ioan Athanasiu - a fost invitat să preia conducerea Institutului
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
de variabilă complexă (Editură Didactica și Pedagogica, București, 1963), iar în colaborare cu profesorul Dumitru Ionescu a redactat un manual de Analiză matematică (2 volume, litografiat). Că o recunoaștere a meritelor sale științifice, în anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, în anul 1963 membru titular iar în 1964 a fost distins cu titlul de „profesor emerit”. A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte din România începând cu 21 decembrie 1935. Gheorghe Călugăreanu impresiona nu numai prin vastă
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
matematică (2 volume, litografiat). Că o recunoaștere a meritelor sale științifice, în anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, în anul 1963 membru titular iar în 1964 a fost distins cu titlul de „profesor emerit”. A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte din România începând cu 21 decembrie 1935. Gheorghe Călugăreanu impresiona nu numai prin vastă și temeinică să pregătire matematică, dar și prin largul sau orizont cultural. Absolvent al Conservatorului din București, pian și compoziție (clasa profesor
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
și un pasionat iubitor al muzicii. A urmat și cursuri la scoala Cantorum din Paris. Talentul și forță să de creație științifică erau întregite de o remarcabilă sensibilitate artistică. A format o serie de elevi dintre care, Petru Mocanu, membru corespondent al Academiei Române, i-a urmat la conducerea catedrei de teoria funcțiilor la Facultatea de Matematică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Fire modestă, dar impunătoare prin ținută să, blând dar exigent, gândire profundă, cumpănit în acțiuni, exemplu de conduită morală, iată
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
Remus Răduleț, devenit între timp academician. Aici a predat, până la pensionare (1974), cursul de "Bazele electrotehnicii" căruia i-a dat o structură axiomatică. Remus Răduleț a fost creatorul școlii românești de Bazele Electrotehnicii. La 2 iulie 1955 este primit membru corespondent al Academiei RPR iar din 21 martie 1963 a devenit membru titular. Timp de 3 ani (1963-1966) a fost Președinte al Secției de științe a Academiei RPR, iar apoi timp de 8 ani, între 8 aprilie 1966 și 21 martie
Remus Răduleț () [Corola-website/Science/307157_a_308486]
-
(nume la naștere Ludovic Iosif Urban Rodewald, cunoscut de asemenea și ca Ludovic Rodewald-Rudescu, n. 25 mai 1908, Cernăuți - d. 17 martie 1992, București) a fost un biolog român, de etnie german bucovinean. Savantul fusese membru corespondent al Academiei Române din 21 martie 1963, membru al Societății Americane de Limnologie și Oceanografie, al Societății Americane de Microscopie și al Societății Internaționale de Limnologie. Ludovic Iosif Urban Rodewald-Rudescu a fost tatăl profesorului universitar doctor Alexander Rodewald, director al Director
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
Virgiliu N. Drăghiceanu (n. 18 mai 1879, Râmnicu-Vâlcea - d. 19 decembrie 1964, București) a fost un arheolog și istoric român, membru corespondent al Academiei Române (la propunerea savantului Nicolae Iorga, începând din 1926). Virgiliu N. Drăghiceanu era născut într-o familie care-și avea originile în fostul județ Romanați, dar care se stabilise la Târgoviște odată cu bunicul său, învățătorul Mihalache Drăghiceanu, primul profesor
Virgil N. Drăghiceanu () [Corola-website/Science/307174_a_308503]
-
(n. 2 octombrie 1898, Budapesta - d. 27 martie 1970, Cluj-Napoca) a fost un medic român, membru corespondent al Academiei Române. Descendent al unei vechi familii grănicerești -- pe numele strămoșesc de Dănilă -- a fost fiul lui Ioan, controlor pe căile ferate și al Elenei, născută Pavelu. La data nașterii, tatăl său era funcționar la căile ferate maghiare, în Budapesta
Leon Silviu Daniello () [Corola-website/Science/307173_a_308502]
-
cehoslovac de tuberculoză din Tatra. În anul 1960, a participat la Consfătuirea Internațională de Silicoză, Plovdiv (Bulgaria). A fost președinte al Societății de Științe Medicale, Filiala din Cluj (1962-1970). Vicepreședinte al Societății Române de Ftiziologie. Medic emerit din 1954. Membru corespondent al Academiei Române, de la 3 februarie 1965; membru corespondent al societății franceze de Studii Științifice asupra Tuberculozei (din 1928); membru corespondent al Societății Germane de Pneumoftiziologie (din 1965); membru consilier la Uniunii Internaționale contra Tuberculozei. (din 1963); membru al Academiei de
Leon Silviu Daniello () [Corola-website/Science/307173_a_308502]
-
a participat la Consfătuirea Internațională de Silicoză, Plovdiv (Bulgaria). A fost președinte al Societății de Științe Medicale, Filiala din Cluj (1962-1970). Vicepreședinte al Societății Române de Ftiziologie. Medic emerit din 1954. Membru corespondent al Academiei Române, de la 3 februarie 1965; membru corespondent al societății franceze de Studii Științifice asupra Tuberculozei (din 1928); membru corespondent al Societății Germane de Pneumoftiziologie (din 1965); membru consilier la Uniunii Internaționale contra Tuberculozei. (din 1963); membru al Academiei de Medicină din New York. S-a ocupat de organizarea
Leon Silviu Daniello () [Corola-website/Science/307173_a_308502]
-
al Societății de Științe Medicale, Filiala din Cluj (1962-1970). Vicepreședinte al Societății Române de Ftiziologie. Medic emerit din 1954. Membru corespondent al Academiei Române, de la 3 februarie 1965; membru corespondent al societății franceze de Studii Științifice asupra Tuberculozei (din 1928); membru corespondent al Societății Germane de Pneumoftiziologie (din 1965); membru consilier la Uniunii Internaționale contra Tuberculozei. (din 1963); membru al Academiei de Medicină din New York. S-a ocupat de organizarea, la Cluj, a profilaxiei antituberciloase la studenți, împreună cu dr. Iuliu Hațieganu, înființând
Leon Silviu Daniello () [Corola-website/Science/307173_a_308502]
-
(n. 23 august 1881, București - d. 29 mai 1944, București) a fost un jurist român, membru corespondent al Academiei Române. A fost profesor de drept roman la Universitatea din București și ministru al justiției în Guvernul Ion Antonescu (3) în perioada 15 februarie 1941 - 14 august 1942. După terminarea doctoratului la Paris, a devenit profesor de drept la
Constantin C. Stoicescu () [Corola-website/Science/307167_a_308496]
-
Guvernul Ion Antonescu (3) în perioada 15 februarie 1941 - 14 august 1942. După terminarea doctoratului la Paris, a devenit profesor de drept la Facultatea de drept din București; a fost ales decan în 1934 iar în 1936 rector și membru corespondent al Academiei Române. Născut la București în 23 august 1881, Constantin Stoicescu își începe studiile de drept la Paris, unde își ia licența, apoi își suspine teza de doctorat, în 1904, tot la Paris, iar specializarea la Berlin, unde urmează un
Constantin C. Stoicescu () [Corola-website/Science/307167_a_308496]
-
roman. A susținut ideea continuității dreptului roman în cutuma juridică românească în lucrările "La magie dans l'ancien droit roumain, Rapprochement avec le droit romain" (1926), "L'influence du droit romain sur le droit civil roumain" (1935). A devenit membru corespondent al Academiei Române (23 mai 1936) și membru al Academiei de Științe Morale și Politice (1940). A primit ordine și medalii române și străine: În calitatea sa de ministru al justiției, pe care a avut-o în perioada 15 februarie 1941
Constantin C. Stoicescu () [Corola-website/Science/307167_a_308496]
-
(n. 18/30 mai 1886, București - d. 7 noiembrie 1945, București) a fost un filozof și jurist român, membru corespondent (din 1936) al Academiei Române. A urmat la București cursurile Facultății de Drept și de Litere și Filosofie obținând licență ambelor facultăți în 1909 cu rezultate strălucite. Cu asemenea rezultate obține și doctoratul în drept la Sorbona cu teza: " Le fondement
Mircea Djuvara () [Corola-website/Science/307185_a_308514]
-
(n. 12 iulie 1927, Cristian, Brașov - d. 15 februarie 1990, București), matematician, profesor, membru corespondent al Academiei Române (secretar general al acestui for între anii 1974-1990), Rector al Universității din București între anii 1972-1981. Acesta fost un fruntaș printre elevii lui Octav Onicescu și Gheorghe Mihoc și a avut preocupări în domenii precum teoria probabilităților, statistică
George Ciucu () [Corola-website/Science/307172_a_308501]