13,488 matches
-
le spun că vin de la el, că le va da telefon. I-am spus și că vreau să ajung la München, că-l cunosc pe Max Bănuș, și mi-a dat 30 de mărci pentru biletul de tren (că atât costa trenul de la Nürenberg la München). La restaurant, după ce mi s-a spus că se știe de unde vin, mi s-a adus după vreun sfert de oră un platou mare, încărcat bine cu foarte multă mâncare. Mi-am zis că bucătarul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu construcțiile de castele. Era un îndrăgostit de castele acest rege, Ludwig al II-lea al Bavariei. În fine, am cumpărat casa după vreo doi ani de la înființarea firmei. C. I.: Ce profil avea firma? S. Ț.: Făceam renovări care costau mai mult decât să ridici o casă de la temelie. Am adunat bani, am cumpărat casa și am făcut un împrumut de la bancă de 4 milioane de mărci. Renovarea trebuia să dureze: erau niște camere mari, înalte, enorme, cu stucaturi și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ce vă încălzeați iarna? Că, spre exemplu, știu că în 1954 a fost o iarnă dintre cele mai grele în România. R. R.: Păi, mai veneau mocani cu snopi de lemne, groși cam cât mâna. Și un snop din acela costa cam 20 de lei. Unui mocan din aceștia surorile mele i-au lucrat ceva și ne-a zis că o să ne aducă niște brânză. Și ne-a adus într-adevăr niște brânză dar pe care n-am putut s-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am sfătuit cu colegul meu de cameră, Gică Dobrescu, și i-am zis că nu vreau să mă fac membru de partid iar el mi-a zis că nici el nu vrea: că le dai bani de cotizație cam cât costă o găină bună, te cheamă la ședințe și te țin până seara târziu și pe urmă te mai și dojenesc că n-ai făcut așa și așa, aia sau ailaltă, tovarăși. Și când a mai venit Porumb i-am spus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era următoarea: musafirii pe lunile martie și aprilie 1759 costau 157 lei; facle 45 lei; 4 grădinari 9 lei; căruțașii 5 lei; potcovarii 15 lei; sulgii pe două luni 30 lei; ciubotele copiilor de casă 78 lei; vinul băut la Curte pe o lună 120 lei, chiria unui car mocănesc
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cârniceni, Vaslui, Bârlad, Prival, Puțeni și Galați. Aici din nou a poposit 5 zile. Pentru deplasarea sa s-au cheltuit în total 2586 lei și 97 bani. Cât de mare era cheltuiala, se amintește că, pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe distanțe mai mari presupunea mari eforturi. Ion Ghica în „O călătorie de la București la Iași înainte de 1848", după ce prezenta greutățile drumului (Scrisoare către Vasile Alecsandri, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 146), conchide: „Călătoria de la București la Iași mă costase opt sute de lei vechi, aproape 300 de franci, afară de cele cinci zile de osteneală, de suferințe și de necazuri"... Domnitorul Alexandru Ioan Cuza când s-a deplasat oficial prima dată la București, drumul respectiv l-a parcurs în 36 de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la 2 lei și 30 bani de vită - devenise nimic față de împilarea care venea de la „mulțimea cinovnicilor care umblau prin țară să o strângă, ei rămânând cu lunile la sate, împovărându-i pe locuitori cu încartiruirea, cu întreținerea lor, care costau încă pe atâta, pe cât dabila pe vite". Urmare a strigătelor și blestemelor țării împotriva văcăritului s-a ajuns ca însuși mitropolitul Iacov Putneanul să-l afurisească, rămânându-i cuvânt de pomenire zicerea populară: „IacovMitropolitu, ce a legat văcăritu"... Pârcălăbia, numită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
loc". adică să rămână locului și să-și plătească banii datorați steagului domnesc. Mucarelul. Domnul Cantemir, în Descrierea Moldovei, spune că mucarelul era taxa pentru înnoirea domniei. Se aplica la fiecare 3 ani și se chema „mucarelul cel mare" pentru că costa pe domn multă cheltuială, dar se aplica și la fiecare an - „mucarelul cel mic" pentru că la el nu se făcea atâta cheltuială, dar toate se aruncau pe țară, asupra locuitorilor ei. În cartea lui Grigore Ghica din 1765 prin care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
22 elevi, rezultat comunicat Ministrului din Lăuntru în aprilie 1837 cu adresa nr. 6885. Sunt enumerate școlile particulare din Huși care funcționau în 1839: la biserica Înălțarea Domnului - diaconul Pavel, la sfântul DumitruGheorghe Manole, Sfinții Voievozi - Ioan Bendechi, Sf. Gheorghe - Coste Dascălul, Sf. Nicolae - Constandin Bucovineanu, în timp ce preotul Vasile avea „osebită șhoală la casa sa", iar școala publică funcționa „supt povățuirea Epitropiei și a profesorului Ioconomu Ioan". În cele 7 școli din Huși urmau cursurile în 1839, 168 elevi, precizează Costin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătind rate pentru casa pe care o făcuse cu împrumut la Banca Crissoveloni unde-și amanetase o celebră panoplie de arme, dar cum nici de lipsit de la spectacol nu putea lipsi, iată ce-i trecu prin minte: „Măi Iancule! cât costă biletul sus la galerie la lojile de rangul doi?" - „Mă rog, don culunel, că doar nu o să mergeți tocmai dumneavoastră la gulerie! Se poate ca don culunel Buteanu, să stea acolo sus, unde nu vă vedi nimeni?" - „Se poate, măi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dulcele meu târg în care dezbaterea despre branduire e atât de aprigă, însă nu poți găsi nicăieri nici măcar o șapcă sau un tricou pe care să scrie simplu: IAȘI. (Frați chinezi, vă rog eu frumos, nu pierdeți ocazia. Ce vă costă? Voi oricum scoateți tricoul la doi lei bucata. Cât vă ia să inscripționați, alături de sigla originală Abibbas, și numele orașului Iași? Pun pariu că faceți o afacere.) Deși nu mă îndoiesc că publicul ieșean are mușchii pregătiți pentru a se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
implicarea unor instituții puternice (poate și a autorităților locale), deșfășurat anual, la dată fixă, sunt convins că un festival de literatură ar avea șansa să înscrie Iașul pe o hartă a manifestărilor culturale europene vii, autentice. Și zău că ar costa mai puțin decât un festival de film, poate chiar mai puțin și decât protocoalele pentru diverse „summit-uri“ în care este dezbătută branduirea Iașului. POVEȘTI DE ADORMIT P|RINȚII Ce încape-ntr-o gentuță Diana SOARE „Când citești e prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Pentru că nu veneam chiar din transpirata mea Piață a Unirii, ci din Belgia, trebuia să ajung cumva ieftin în orașul unde Maria este Musik Studentin și corespondent Radio România Cultural. Primul rateu, în gară: cea mai ieftină legătură Köln-Bremen mă costă 56 de euro, iar instinctul de student român experimentat nu mă lasă să iau în calcul opțiunea asta. Mâna deci pe telefoane, combinații, scheme și dau de informația cu colac. Se numește www.mitfahrgelegenheit.de. Aici se face un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista a apărut la Lugoj, sub conducerea canonicului Nicolae Brânzeu, care i-a dat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe strada General Berthelot, nr. 19390. Prețul unui număr a fost stabilit la 2 lei și a rămas neschimbat o perioadă îndelungată de timp. Pentru persoanele particulare, prețul unui abonament se ridica la 100 lei/an, iar pentru instituții, abonamentul costa 300 lei/an. Inițial, ziarul apărea o dată la două săptămâni 391, însă în urma eforturilor depuse de către redactorul responsabil și de colaboratori (inclusiv un efort financiar), începând cu anul al II-lea al publicării, se tipărea săptămânal 392. Încă de la apariție
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
număr al Buletinului parohial a apărut în decembrie 1933. A fost o publicație cu o frecvență asemănătoare tuturor publicațiilor catolice: mai exact, apărea lunar. Prețul unui exemplar era de 1 leu, iar prețul unui abonament era diferit, adică în țară costa 40 de lei/ an, iar în străinătate 120 lei/ an. Redacția și administrația revistei se aflau la adresa București, str. G-ral Berthelot, nr. 19412. Responsabilul (sau redactorul) acestei reviste era Jhoseph Schubert, parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București. Publicația cuprindea opt-zece
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cititori pentru a o îmbunătăți. Tot în acel număr s-a lansat un concurs cu premii pentru cititorii revistei, făcându-se, în același timp, un apel la abonați ca să plătească la timp abonamentele. În primul an al apariției, revista a costat 20 de bani, iar abonamentul pe un an întreg 2 lei. După primul an de activitate, bilanțul a fost satisfăcător, ceea ce l-a încurajat pe redactorul ei (preotul Anton Gabor) și pe episcopul Ioan Robu să continuie tipărirea publicației și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20 de lei, iar un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada Ștefan cel Mare din Iași, iar redactor era Dumitru Andrieș 638. La 1 aprilie 1933 Sentinela catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Scopul celor care au editat această publicație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista Curierul parohiei catolice din Galați a fost un buletin parohial al părinților franciscani adresat în primul rând catolicilor din Galați locul unde se afla redacția și administrația publicației. Un abonament în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite să îi sporească veniturile. Erau menționate și celelalte reviste catolice, iar cititorii erau îndemnați să le cumpere. Redactorul revistei a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
transportul materialului și taxele pentru pavilion. Veți întreba cât mai urgent la Roma și anume la Rev. Monsg. Giuseppe Monti, Secretario Generale per l'Esposizione Mondiale della Stampa Cattolica, Citta del Vaticano care pavilion vi se pune la dispoziție, cât costă, cari sunt condițiunile de expediere, cum și ce, cu un cuvânt, partea finanțiară și comercială"860. Activitatea sa a fost susținută și de episcopi, care au trimis adrese în toate diecezele prin care toți cei implicați în tipărirea presei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000 de exemplare, care să apară în fiecare zi (cu excepția zilelor de luni, a două zile la Paști, a două zile la Craciun și de Anul Nou adică un ziar care să apară 308 zile pe an) și care să coste cam 5200 lei pe zi, incluzând tiparul, hârtia, redactarea, administrarea și chiria. Cheltuielile de personal includeau următoarele salarii: redactor șef, secretar de redacție, reporter, redactor, administrator, expeditor, funcționar, în total aproximativ 12.800 lei pe lună880. Se propunea ca redacția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
miercuri 9 noiembrie 1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era distribuit prin abonamente, dar și prin vânzare directă. Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6 luni 90 lei, iar cel pe un an 180 lei. Ziarul cuprindea 4 pagini (în situații excepționale, numărul paginilor era suplimentat), formatul fiind cel obișnuit pentru un cotidian. Era distribuit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
115-117, 119, 162, 198, 203 Collectanea, S. / 33 Columbia / 169, 176, 204 de Comillas / 78, 80 Como / 89 Concha, Iosif V. / 169 Constantin cel Mare / 168 Constantinescu, Mița / 266 Constantinescu, P. I. / 266 Constantinopol / 104, 151 Constanța / 195 Cordun / 192 Coste, Alimpii / 116 Coșbuc, George / 117 Cotnari / 194 Coty, Francois / 95 Cracovia / 157, 193 Craiova / 113, 155 Crispolti, Filippo / 52, 56 Crișana / 104 Curci / 87 von Czernin, Hokar / 152 D Daianu, Ilie / 116 Dame, Frederic / 117 Danemarca / 157 Danzig / 157 Da
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nud, marionete, cățeluși ... și pe masa deja întinsă un serviciu de faianță dintre cele mai fine, decorat cu flori roz. - Am cumpărat totul de la magazinul Argentina, îmi spuse Crociani arătându-mi încăperea cu un gest cuprinzător; ghici cât m-a costat. Am spus o cifră pe care el a triplat-o cu un aer de satisfacție și mulțumire. Gazda orchestrează o punere în scenă prezentând un spațiu care îi exaltă ego-ul. Decalajul lui Egisto este confimat de către portretul caricatural al comesenilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]