15,033 matches
-
societății de la 1828, care au fost înzăstrate cu o frumuseță proverbială). Ele mai întâi au primit o educație îngrijită în pensioanele din Iași și chiar în institutele din străinătate, învățând limbele franceză și germană, studiind muzica, deprinzând manierele europene, adoptând costumele și ideile nouă și sâmțindu-se, în fine, create pentru a fi regine, pentru a exercita o influință salutară în societate, pentru a păși triumfal pe calea unei existențe demne de calitățile lor fizice și morale. Din contra, tinerii, meniți a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mult spre a născoci aceste dialoguri; cu unele deosebiri de nuanță, dar hrănite din izvoare identice, ele se purtau în fiecare casă. Ceea ce izbește pe străin la Iași și la București, nota Saint-Marc Girardin în 1836, este amestecul și diversitatea costumelor. Dintre bărbați, unii conservă veșmântul vechi, alții poartă haine europene. Cele două ținute se întâlnesc în aceeași familie: tatăl îmbrăcat tradițional, fiul - după moda franceză. Câteva mărturii iconografice vin să susțină aceste observații. Iată-l pe Nicolae Fusea, unchiul lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a timpului, produse tipice ale epocii de tranziție, agenți ai trecerii de la vechi la nou. Un întreg peisaj social, cu conflictele care îl divizau și cu eforturile de a le tempera, se lasă ghicit în înfățișarea lor, echivalent tipografic al costumelor „ruso-turce“, al neologismelor „franco elene“ și al atâtor alte amfibii care prosperă în aceeași perioadă. Dar însușirea supremă a acestor litere mi se pare totuși alta: prin figura lor năstrușnică, suspendată între două regnuri („Să fie rață? Mă-sa găină
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
termenul de sarazin desemna pe atunci nu numai pe mauri ci și ideea de inamic absolut. De asemenea se atribuia și tuturor bandelor de jefuitori din regiunile alpine, chiar dacă aceștia erau creștini. 95 Fuero e costumbre de Espanna en Castille, Costum d'Espanya en Catalogne et Aragon, Consuetudo Hispainae în general. 96 J. A. Maravall-Casesnoves, El concepto de España en la Edad Media, Madrid, 1964, p.106. 97 B. Anderson, op. cit., p.44-45. 98 În 1541, Castilia număra 108 358 de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceea a întregului popor. Suveranul este vicarul zeilor pe pământ; pe de altă parte el reprezintă poporul înaintea panteonului. Nici un text descriind ceremonialul sacralizării n-a fost regăsit, dar se știe că suveranul era uns cu ulei, îmbrăcat cu un costum special și încoronat; în cele din urmă el primea un nume regal. Suveranul era și mare preot și singur, ori cu regina, el celebra cele mai importante sărbători ale anului. După moartea lor, regii erau divinizați. Vorbindu-se despre moartea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aceea tema morții este cea care revine atât de obsedant la Tonegaru: "- Oh, arlechinii veneau în clanuri migratori din constelații/ spre valuri de sânge purtate în plesnet de bice/ de Austrul tulburător parfumat a smochin și a moarte/ scuturând din costume de carnaval kilograme de arșice". Descriptivul oniric poartă și în Luna hieratică pecetea lirismului tonegarian. E aceeași structură simetrică menită să închidă textul într-un fel de balon al viselor. Reveria înlocuiește treptat realitatea și granițele dintre cele două se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ar fi scos un profil de ins frămîntat. Așa l-a „luat” din față. La nas și la ochi seamănă cu tatăl, băcanul, dar prin comparație cu acesta e firav și-i îmbrăcat de un croitor priceput. De altminteri frapează costumul nou, cu revere tari, călcate ferm. După felul în care-i compusă, fotografia e „cuminte”; - sigur nu era destinată vreunei reclame. Autorul Plumbului fie nu se pricepea, fie nu-i plăcea să pozeze, fie că își formase încă de acum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
haine negre sau cenușii”, or autorul Amintirilor dintr-o călătorie n-avea nici o legătură cu mișcarea simbolistă. La fel D. D. Pătrășcanu, Mircea Damian și alții. Să mai adaug că, personajele mai multor romane din și despre acea perioadă poartă costume negre, deoarece sînt „de o eleganță discretă și severă”? Așa stînd lucrurile, faptul că Bacovia e mereu „în culori închise” („Nervi de toamnă”) nu constituie ceva original. Și totuși din consecvența cu care o face se pot extrage cîteva semnificații
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai încoace, Adrian Păunescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu. A fost aplaudat viu, de vreo trei ori, dar, s-ar părea, în mod „haios”, ironic. Nu s-a bucurat de „primiri oficiale”: autorități, fanfară, pîine și sare, fete în costume naționale, flori. Nicăieri n-a fost vînat de reporteri sau asaltat de admiratori și admiratoare. De-a lungul întregii sale vieți, Bacovia n-a făcut parte din vreun „comitet de lectură”, „consiliu de administrație”, „juriu”, n-a acordat și n-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și eliminând corupția și nepotismul. Cu toate acestea, singur, populismul lui López Obrador nu poate explica polarizarea campaniei din 2006. Acesta a recurs la retorica dezlănțuită pentru întâlnirile din piețele publice, în timp în studiorile de televiziune apărea îmbrăcat în costum, cu un discurs rezonabil, făcând promisiuni publice că nu va dezechilibra bugetul și adresându-se clasei de mijloc și oamenilor de afaceri "legitimi și responsabili". Așadar, de ce a devenit campania așa de polarizată ? Doi factori trebuie luați în calcul. Primul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ei concrete. În descrierea călătoriei în Scoția făcută împreună cu Johnson, Boswell caracterizează apologetic intenția sa retorică (la fel ca și moralistul și economistul Adam Smith) de a folosi tehnica romanului atunci când îl descrie pe tovarășul său de călătorie. Purta un costum maro, cu butoni dubli de păr de aceeași culoare, o perucă cu părul des și grizonat, o cămașă apretată, ciorapi negri și o curea cu cataramă argintie. În timpul călătoriei purta cizme și o haină foarte largă maro, în ale cărei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
muzeu sătesc de etnografie și artă populară și expoziție de icoane vechi și de carte În cartierul Joseni, apoi tot acolo este casa Serb Popescu, (județul DÎmbovița); Padeș - muzeul de etnografie, Tismana - muzeul mănăstirii, satul Brădiceni-Pestișani - colecție de scoarțe și costume, Hobița-Pestișani - casa memorială Constantin Brîncuși, Dobrița-Runcu - muzeu sătesc, Stănești- muzeu sătesc, CurtișoaraBumbești Jiu - secție de arhitectură populară a muzeului județean ce cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului precum și muzeul de etnografie - vila Cornoiu, Baia de Fier - muzeu de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În linii mari este următoarea: Săsciori (Alba) - centru renumit pentru cusături - țesături; Cetățeni - covoare, DÎmbovicioara - etnografie și folclor, Dragoslavele - folclor, etnografie și Lerești - port popular, arhitectură populară, Rucăr - etnografie și folclor tipic zonei Muscelului,(Argeș); Bran - etnografie și folclor, Sirnea - costume populare, Fundata - etnografie și folclor, (Brașov); Cornereva - etnografie și folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclor, specific zonei Cernei, Marga și Obreja - etnografie și folclor, Turnu Ruieni, satul Borlova - important centru etnografic și folcloric (țesături, cusături, piese de port, instalații de tehnică populară) (Caraș Severin); Padeș - străveche vatră folclorică gorjănească, Tismana - etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus - zonă etnografică, arhitectură populară, unelte agricole, costume etc., Ramos - artă și arhitectură populară, costum popular (În țara noastră numai aici sunt stîlpi Încrustați pentru morminte și nu cruci), Sălașul de Sus - zonă etnografică de la Nucușoara, RÎul de Mori - zonă etnografică de la Clopotiva, Sarmizegetusa - cojoace tipice zonei de influență, (Hunedoara); Bala - port popular, Balta - folclor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Sadu, Săliște (format din zece sate) și Tilisca - zonă etnografică renumită sub numele de Mărginimea Sibiului, Tălmaciu -(Sibiu); Mălaia - comună păstorească, Băișoara, Racoviță, Perișani, Vaideeni, Horezu, Costești - arta cioplirii lemnului, Bărbătești - cioplit În lemn și realizatori costume populare, Stoenești - port popular și realizatori costume, (VÎlcea). De o bună apreciere din partea turiștilor se bucură și centrele artizanale În care pot fi admirate frumusețea unor produse specifice, pe care aceștia au și posibilitatea de a le procura. În Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din zece sate) și Tilisca - zonă etnografică renumită sub numele de Mărginimea Sibiului, Tălmaciu -(Sibiu); Mălaia - comună păstorească, Băișoara, Racoviță, Perișani, Vaideeni, Horezu, Costești - arta cioplirii lemnului, Bărbătești - cioplit În lemn și realizatori costume populare, Stoenești - port popular și realizatori costume, (VÎlcea). De o bună apreciere din partea turiștilor se bucură și centrele artizanale În care pot fi admirate frumusețea unor produse specifice, pe care aceștia au și posibilitatea de a le procura. În Carpații Meridionali, sunt peste 31 de centre artizanale
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
3, Alba, Brașov, Hunedoara și VÎlcea - 2 și Prahova cu 1, dispersate În următoarele localități mai importante: Săsciori (Alba); Lerești și Rucăr (Argeș); Șirnea și Fundata (Brașov); Petroșița - covoare foarte frumoase, Pucheni - țesături, Văleni - Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete, sculptură În lemn, Săliște, Turnu Roșu - covoare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și Olănești-fluierași (VÎlcea). Ansamblurile folclorice de factură mai complexă, sunt și ele numeroase În Carpații Meridionali, care prin costumul popular, prin numărul participanților ca și prin calitatea programelor, atrag numeroase grupuri de turiști. Numărul acestora este de peste 13, după cum urmează: Padeș (obiceiuri de nuntăînsurățitul), Tismana - Crasna (obiceiuri și teatru popular), Novaci (Nedeea), Polovragi (cîntece și dansuri) (Gorj); Balta, Ilovăț
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
PEȘTIȘANI. - m. arh.: 6 biserici din lemn În Hobița, Boasca, Boroșteni, Gureni, Pestișani; - m. arh. populară În Pestișani; - casa-muzeu Constantin Brîncuși În Hobița; - bustul lui Constantin Brîncuși În fața liceului cu același nume; - etnografie și folclor: muzeu sătesc - colecție de scoarțe, costume În satul Brădiceni; arhitectură populară: crestături În lemn; - mari culturi de nuci (cea mai mare plantație din Europa) și castani; - m.n. peștera Gura Plaiului și pădurea Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cultură (școală de caligrafie) și are un muzeu cu elemente de artă medievală; - etnografie și folclor: -vatră folclorică; - obiceiul pastoral al măsuratului laptelui (se adună oile, se mulg, se fierbe laptele și se cîntărește brînza obținută); - centru artizanal: ii, covoare, costume pentru export, cojoace; - formație de dansuri laureată; - grup vocal; - festivalul “CÎntecului și portului popular din Gorj” În jurul datei de 15 august; - m. n.: Cheile Sohodolului de Izvarna (2 km lungime); - m.n.: Peștera Fusteica; - m.n.: Peștera Pocruia; - rezervație naturală: pădure seculară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria”, prima duminică din mai la Costești; - zonă etnografică-arhitectură populară, unelte agricole, costume populare; - formație de călușari; - tabără școlară Costești; - cabana Costești. - pensiunea Popasul Dacilor din Costești. PETROȘANI - m.arh.: Biserica de lemn Sf. Arhangheli, secolul XVIII; - m. m.: element decorativ În fața casei de cultură; - muzeul mineritului (str. Nicolae Bălcescu 2); - m. m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]