11,041 matches
-
13 ediții. Între 1830-1849 a apărut “Temeschwarer Wochenblatt” al cărui editor era Joseph Klapka - întemeietorul primei biblioteci din Imperiul Habsburgic (1815) și primar al Timișoarei între anii 1819 - 1833. Între 1872 și 1918 apare ziarul de limbă maghiară “Delmagyarorszag” și cotidianul “Temesvari hirlap” (1903-1939). Minoritatea sârbă a ieșit pentru prima dată pe piața presei locale în 1829 cu “Banatski almanah”. Primele ziare în limba română apărute în perimetrul bănățean au fost tipărite la Viena și apoi la Pesta, așa cum s-a
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
la Palatul Culturii. Zilele Studențești (în ) sunt organizate în fiecare primăvară de către Asociația Studenților Maghiari din Târgu Mureș, în cadrul cărora are loc marșul tradițional al tinerilor prin oraș și sunt ținute diferite concerte de muzică ușoară pe malul Mureșului. Primul cotidian apărut la Târgu Mureș a fost Székely Ellenzék, care a fost publicat în perioada dualismului, între anii 1898 - 1920. La începutul secolului XX-lea au fost tipărite cotidienele Székely Napló (1910-1930) și Erdélyi Napló (1901-1907), săptămânalele Tükör (1913-1925), Vasárnap (1901-1911
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
și sunt ținute diferite concerte de muzică ușoară pe malul Mureșului. Primul cotidian apărut la Târgu Mureș a fost Székely Ellenzék, care a fost publicat în perioada dualismului, între anii 1898 - 1920. La începutul secolului XX-lea au fost tipărite cotidienele Székely Napló (1910-1930) și Erdélyi Napló (1901-1907), săptămânalele Tükör (1913-1925), Vasárnap (1901-1911), Marosvásárhely (1911-1913). În perioada interbelică au apărut în totalitate 93 diferite ziare, reviste și magazine, marea majoritate în limba maghiară. Numai în anul 1925 redacțiile din oraș au
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Marosvásárhely (1911-1913). În perioada interbelică au apărut în totalitate 93 diferite ziare, reviste și magazine, marea majoritate în limba maghiară. Numai în anul 1925 redacțiile din oraș au publicat 17 produse mass media. Cele mai importante titluri din această perioadă: cotidianele Zord Idő (1919-1921), Székelyföld (1920-1937), Ma 1925-1933, Maros (1927-1933), Maros Vidék (1933-1936), Magyar Szó (1936-1941), săptămânalele Erdélyi Barázda (1920-1928), Erdélyi Társaság (1921-1922), Magyar Népegészségügyi Szemle (1933-1942) și Református Újság (1933-1943), iar ziarul oficial al orașului a fost tipărit în două
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
comunist, este revista literară Vatra. După evenimentele din 1989 presa în Târgu Mureș a cunoscut o dezvoltare semnificativă în toate cele 3 ramuri: presă scrisă, radio și televiziune. La scurt timp după schimbarea regimului din 1989 au apărut două din cotidienele existente și în prezent: Cuvântul liber, în limba română și Népújság, în limba maghiară. În 1992 a apărut revisa literară Látó în care lângă alți poeți a publicat poeziile și Béla Markó. Următoarele gazete, apărute la câțiva ani depărtare de
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele mai importante episcopii și protopopiate din Cluj sunt: În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi: Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este "Făclia", publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de "Adevărul de Cluj". Principalii săi competitori sunt Gazeta de Cluj, "Ziua de Cluj" și "Monitorul de Cluj". Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
cotidian clujean după tiraj este "Făclia", publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de "Adevărul de Cluj". Principalii săi competitori sunt Gazeta de Cluj, "Ziua de Cluj" și "Monitorul de Cluj". Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, "Ziarul Clujeanului", însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piața locală au apărut două cotidiene gratuite: "Informația Cluj" și "Cluj Expres", care au disparut
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Cluj". Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, "Ziarul Clujeanului", însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piața locală au apărut două cotidiene gratuite: "Informația Cluj" și "Cluj Expres", care au disparut de pe piata. La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum "România liberă" "Ziarul financiar", "Pro Sport" sau "Gazeta sporturilor". În ianuarie 2008, "Evenimentul zilei" a închis ediția
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piața locală au apărut două cotidiene gratuite: "Informația Cluj" și "Cluj Expres", care au disparut de pe piata. La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum "România liberă" "Ziarul financiar", "Pro Sport" sau "Gazeta sporturilor". În ianuarie 2008, "Evenimentul zilei" a închis ediția regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediție a cotidianului regional "Gardianul de Transilvania-Banat" închis
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum "România liberă" "Ziarul financiar", "Pro Sport" sau "Gazeta sporturilor". În ianuarie 2008, "Evenimentul zilei" a închis ediția regională care avea sediul la Cluj. În 15 aprilie 2008 a apărut prima ediție a cotidianului regional "Gardianul de Transilvania-Banat" închis între timp. Principalele reviste de cultură și literatură sunt: "Apostrof", "Idea", "Steaua", "Tribuna" și "Echinox". În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
în municipiul Sibiu. Aici își au sediul următoarele instituții ecleziastice: În Sibiu se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, majoritatea fiind și obiective turistice: Parte esențială a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este "Tribuna Sibiului", cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. "Telegraful Român" este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
o serie de lăcașuri de cult reprezentative, majoritatea fiind și obiective turistice: Parte esențială a democrației, presa este reprezentată în toate componentele sale. Cel mai important cotidian local și unul din cele mai venerabile la nivel național este "Tribuna Sibiului", cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. "Telegraful Român" este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
venerabile la nivel național este "Tribuna Sibiului", cotidian înființat și condus de Ioan Slavici. "Telegraful Român" este ziarul cu cea mai îndelungată apariție (1853) din această parte a Europei. Alături de acesta, presa scrisă mai este reprezentată printr-un mozaic de cotidiene și săptămânale. Printre ele se pot menționa "Sibiu Standard", "Rondul de Sibiu", "Monitorul de Sibiu", "Ora de Sibiu", "Ziarul de Sibiu", dar și "Hermannstädter Zeitung" și "Allgemeine Deutsche Zeitung" în limba germană sau săptămânalul "Szebeni Ujsag" în limba maghiară. Publicații
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
toamna anului 1904, ziarul Evenimentul relata că importante mase de țărani din plasa Tîrgu Frumos, printre care țărani din comunele Cotnari, Hodora și Bădeni, se agitau nemulțumite de felul în care se făcea vânzarea în loturi” a moșiei Băiceni. Același cotidian relata, pe larg, evenimentele din 1907, când țăranii au atacat administrațiile moșiilor și primăriilor locale, unde erau păstrate registrele de învoială agricolă. La 24 februarie 1907, aproximativ 300 locuitori din Bădeni s-au îndreptat spre curtea arendașului Fischer, cerând să
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
a fost un ziar din România care și-a încheiat activitatea jurnalistică în ianuarie 2010. Grupul de Presă „” s-a dezvoltat în jurul cotidianului cu același nume, fondat în 1930 și reapărut în anul 1994 sub conducerea lui Sorin Roșca Stănescu. La un an de la relansarea ziarului, Stănescu și Dinu Patriciu înființează o tipografie proprie pentru cotidian, "Ana Maria Press SRL". În anul 1996
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
Grupul de Presă „” s-a dezvoltat în jurul cotidianului cu același nume, fondat în 1930 și reapărut în anul 1994 sub conducerea lui Sorin Roșca Stănescu. La un an de la relansarea ziarului, Stănescu și Dinu Patriciu înființează o tipografie proprie pentru cotidian, "Ana Maria Press SRL". În anul 1996 "Ziua" a înființat prima ediție locală, Ziua de Vest, urmată la scurt timp de "Ziua de Iași", Ziua de Cluj, Ziua de Constanța și, mai târziu, de "Ziua de Hunedoara" și "Ziua de
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
Vest, urmată la scurt timp de "Ziua de Iași", Ziua de Cluj, Ziua de Constanța și, mai târziu, de "Ziua de Hunedoara" și "Ziua de Brașov". La începutul anului 1996, Ziua a lansat în premieră în România ediția online a cotidianului național, și trei ani mai târziu prima ediție internațională - "Ziua U.S.A." pentru românii din SUA și Canada. A fost primul cotidian românesc care s-a lansat pe Internet. Dezvoltarea sa a continuat cu inaugurarea în 1995 a propriei tipografii
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
și "Ziua de Brașov". La începutul anului 1996, Ziua a lansat în premieră în România ediția online a cotidianului național, și trei ani mai târziu prima ediție internațională - "Ziua U.S.A." pentru românii din SUA și Canada. A fost primul cotidian românesc care s-a lansat pe Internet. Dezvoltarea sa a continuat cu inaugurarea în 1995 a propriei tipografii "Ana Maria Press", a unei rețele de distribuție si a propriei case de editură. Echipa de editorialiști a ziarului cuprindea printre alții
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
și-a încetat apariția. Un grup de foști jurnaliști de la Ziua au înființat, tot în ianuarie 2010, publicația online Ziua Veche. O altă echipă a fostului ziar se poate găsi și pe site-ul www.ziuaonline.ro Politica editorială a cotidianului, după relansarea din 1994, a fost de a publica articole despre președintele Ion Iliescu, în care se făcea legătura dintre studiile făcute la Moscova, ale liderului politic, și o posibilă recrutate de către serviciile KGB-ului. În urma acestor articole considerate calomnioase
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
autor Ion Spânu, și Afacerea Humanitas cu editorialul "Profitorul tuturor regimurilor", autor Victor Roncea, care a dus la un proces al scriitorului cu Ziua, proces pe care scriitorul și patronul Humanitas l-a pierdut. Printre dezvăluirile de mare impact ale cotidianului ZIUA se numără și "stenogramele PSD" publicate de Editura Ziua în 3 volume.
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
un ziar regional din zona Moldovei, România. Fondat la Iași în 1893, "Evenimentul" a reapărut după Revoluție, devenind în timp cel mai important ziar de mică publicitate pe plan local, cu o distribuție regională. "Evenimentul Regional al Moldovei" este un cotidian regional de informații și publicitate, editat de SC ZIARUL EVENIMENTUL SRL Iași. A apărut în 1991, reluînd titlul unui ziar editat pentru prima oară la Iași în 1893 dar nu și orientările acestuia. Ziarul nu este angajat politic, financiar sau
Evenimentul (1990) () [Corola-website/Science/300044_a_301373]
-
a redacției fiind aceea de a asigura calitatea informațiilor, prin promptitudine și consistență. Echipa redacțională este formată din redactori și colaboratori cu multă experiență, dar și din tineri, toți avînd același mod profesionist de a trata informațiile. În varianta tipărită, cotidianul "Evenimentul" are o arie de distribuție care cuprinde șase județe: Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui. În primul trimestru din 2008, ziarul a avut o medie lunară de circa 6.100 de copii difuzate pe apariție.
Evenimentul (1990) () [Corola-website/Science/300044_a_301373]
-
este un ziar din România fondat în anul 1877. În epoca comunistă, cotidianul era cel mai important după "Scînteia". În perioada revoluției din decembrie 1989, cotidianul se relansează că ziar liber, sub conducerea lui Petre-Mihai Băcanu ca director general și Anton Uncu redactor șef, tocmai eliberați din închisoare, respectiv domiciliu forțat. Petre-Mihai Băcanu
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
este un ziar din România fondat în anul 1877. În epoca comunistă, cotidianul era cel mai important după "Scînteia". În perioada revoluției din decembrie 1989, cotidianul se relansează că ziar liber, sub conducerea lui Petre-Mihai Băcanu ca director general și Anton Uncu redactor șef, tocmai eliberați din închisoare, respectiv domiciliu forțat. Petre-Mihai Băcanu a continuat să fie director executiv la "România liberă" pînă la 23 decembrie
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]
-
eliberați din închisoare, respectiv domiciliu forțat. Petre-Mihai Băcanu a continuat să fie director executiv la "România liberă" pînă la 23 decembrie 2004. Ziarul este parte a trustului Medien Holding, deținut de familia Adamescu (100%). În prima jumătate a anului 2009, cotidianul a înregistrat vânzări medii, pe ediție, de 48.754 de exemplare. În martie 2010 cotidianul a fost relansat, pe 15 martie ziarul tipărit apărînd cu o nouă așezare în pagina, o nouă organizare a articolelor și un nou logo alături de
România Liberă () [Corola-website/Science/300042_a_301371]