11,061 matches
-
de Marius Bogdan Tudor Cunoașterea istorică a fost diseminata de-a lungul timpului exclusiv prin mijloace creative: transmiterea pe cale orală, scrisul, desenul sau pictură. Privilegiat între aceste mijloace a fost scrisul, acesta dobândind treptat monopolul asupra cunoașterii legitime în culturile Europei de Vest după apariția și dezvoltarea tiparului și în special către sfârșitul secolului 18, o dată cu profesionalizarea
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
piața” teatrului de stat, cred că e fundamental să ne obișnuim să colaborăm mai mult, mult mai mult, cu celelalte specializări, poate chiar și cu alte facultăți... E fundamental să cunoști alternativa de a face parte dintr-un mic nucleu creativ încă din facultate. Să ai curajul ăsta. Și fac pariu că e și foarte ofertant, estetic. Dar nimeni nu-ți povestește despre așa ceva. Cel puțin nu ți se spune sistematizat, nu prioritar, nu urgent; poate mai știi, din întâmplare, sau
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
ale teatrului maghiar. Acest ansamblu a sistat producerea spectacolelor tradiționale în anul 2008 și s-a transformat într-un centru de artă contemporană și într-o agenție de producții teatrale care, „bazându-se pe experiențele științelor sociale, realizează jocuri sociale creative”. Experimentul Proiectul Noul spectator (Új néző) a fost coprodus de aceste trei instituții menționate mai sus, si a fost o inițiativă amplă, care avea scopul de „a prezenta un forum care să faciliteze comunicarea dintre locuitorii de etnie romă și
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
noastră dacă se poate pleca din aceste sate fără să-ți creezi probleme, Árpád Schilling, coordonatul proiectului, răspunde cu un „nu” hotărât: „O pregătire mult mai precisă, cunoașterea regiunii și o elaborare mai detaliată, atragerea puterii locale și a oamenilor creativi din sate, menținerea rezultatelor și un follow-up profesional - toate aceste împreună ajuta că artiștii să părăsească fața locului cu o conștiință mai curată. Dar că toți să fim mulțumiți, așa ceva nu există.” Într-o altă cronică publicată pe portalul Revizor
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
Schilling în 1995, which later became one of the most important centers of Hungarian theater. This collective stopped producing tradițional performances în 2008 and became a center of contemporary art, aș well aș an agency of theater productions which “develops creative social games using expertise from the social sciences.” [...] În an interview to Magyar Narancs, Gábor Takács referred to a TV show în post-apartheid South Africa aș the inspiration for the program. That show was made up of a series of
Facem sau nu teatru pentru toți? Despre proiectul Noul spectator (Új néző) () [Corola-website/Science/295741_a_297070]
-
de teatru), împreună cu Andreea Eșanu (actriță), a început să documenteze această poveste-cadru extins de dezbatere asupra unui tip de educație non-diferențiatoare, care nu ține cont de roluri sociale achiziționate, ci se raportează la nevoi comunitare reale și la o partajare creativă a cunoașterii nemonopolizate. Spectacolul I Am Special a făcut parte din proiectul de artă activă pentru educația împreună Turneu la țară</em><a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/numarul%204/numarul%204%20final%20final/turneu%20la%20+%C2%A2ar-
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
Cultural din Păușești-Măglași (Vâlcea). Pe 30 septembrie 2009 a avut loc, la Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului, o prezentare a <b>Turneului la țară</b>, însoțită de propunerea proiectului pilot de transformare a căminelor culturale în centre comunitare pentru educație creativă și artă activă. </i> La începutul lunii noiembrie 2013 m-am întâlnit cu o parte din echipa proiectului Turneu la țară - Andrei Sever Bârzan, Andreea Eșanu și Alice Monica Marinescu - pentru a reconstrui harta rolurilor politice, sociale și culturale ale
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
id="attachment 1303" align="aligncenter" width="300"] Turneu la țară. Foto: Bogdan Paraschiv.[/caption] Știu că era vorba, la un moment dat, să continuați proiectul în mai multe comunități. La Limanu, transformarea căminului cultural de acolo într-un centru de educație creativă este, evident, efectul demersului vostru. Andreea Eșanu: În 2010 am mers cu Bogdan la Limanu și am făcut Kickstart Limanu. A funcționat ca un fel de școală de vară, am stat două luni de zile și am făcut ateliere. În
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
Limanu și am făcut Kickstart Limanu. A funcționat ca un fel de școală de vară, am stat două luni de zile și am făcut ateliere. În același timp, am încercat să transformăm căminul cultural într-un centru comunitar de educație creativă. Acum acolo se întâmplă tot felul de lucruri, au cercuri, ateliere. Alice Monica Marinescu: Depinde foarte mult și de căminul cultural și de comunitate. De exemplu, la I.L.Caragiale mi-aș fi dorit foarte mult să mă întorc și să
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
i><i> On September 30<sup>th</sup> 2009, there was a presentation of <b>Turneu la țară</b> at the Ministry of Culture and Heritage, accompanied by a proposal to transform the community cultural centers into community centers for creative education and active art <b>(Mihaela Michailov).</b></i> [caption id="attachment 1301" align="aligncenter" width="300"] Turneu la țară. Photo: Bogdan Paraschiv[/caption] What was relevant for you in the story of the English teacher who stays on as a
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
dintre investitori și membri ai administrațiilor municipale nu necesită o astfel de strategie. O discuție despre arta și gentrificare în România este relativ speculativa și, în cazul în care are loc, ar trebui să se concentreze pe ierarhiile din industria creativă și pe aportul muncitorilor culturali la modul de organizare a muncii post-fordiste. Aceștia produc spații creative de muncă, în zone urbane cu potențial imobiliar, contribuind astfel la înlăturarea comunităților “indigene” și la relocarea în zone centrale a funcționarilor din industria
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
arta și gentrificare în România este relativ speculativa și, în cazul în care are loc, ar trebui să se concentreze pe ierarhiile din industria creativă și pe aportul muncitorilor culturali la modul de organizare a muncii post-fordiste. Aceștia produc spații creative de muncă, în zone urbane cu potențial imobiliar, contribuind astfel la înlăturarea comunităților “indigene” și la relocarea în zone centrale a funcționarilor din industria serviciilor. Muncitorii culturali sunt accidental mediatorii schimbării, însă, când procesul de gentrificare se pune în mișcare
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
Aceasta nu a produs o clasă de mijloc pe modelul muncii artistice, ci mai degrabă o clasă de mijloc bazată pe vechiul model al negustorului. Asta nu înseamnă că în România postcomunistă nu se poate observa și emergentă unei clase creative. Dar aceasta nu adopta modelul de muncă al artistului autohton, ci mai degrabă modelul de muncă al clasei mijlocii occidentale. Această clasă locală apare o dată cu intensificarea activităților editoriale, înmulțirea trusturilor media, a studiourilor de arhitectură sau a agențiilor de publicitate
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
autohton, ci mai degrabă modelul de muncă al clasei mijlocii occidentale. Această clasă locală apare o dată cu intensificarea activităților editoriale, înmulțirea trusturilor media, a studiourilor de arhitectură sau a agențiilor de publicitate, a galeriilor și spațiilor de artă contemporană. Aceste spații creative au venit în întâmpinarea nevoilor propagandistice ale noii economii de piață și deci, implicit, a “culturalizării” claselor muncitoare, cât și în întâmpinarea nevoilor de recalificare profesională a fostei clase dirigente. Prin culturalizare mă refer la faptul că noua economie se
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
noua economie se bazează pe acumularea de capital din producția, schimbul și consumul de cultură, și deci muncitorii trebuie să fie învățați să opereze cu mijloacele de productie culturale și trebuie să-și dorească să consume marfă culturală. Investitorii, clasa creativă și muncitorii culturali sunt, grosso modo, categoriile sociale active în ierarhizarea industriei creative. Dacă se dorește o discuție despre arta și gentrificare în București, această discuție trebuie precedată de o dezbatere legată de ierarhiile din industria creativă. Modelul organizării muncii
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
de cultură, și deci muncitorii trebuie să fie învățați să opereze cu mijloacele de productie culturale și trebuie să-și dorească să consume marfă culturală. Investitorii, clasa creativă și muncitorii culturali sunt, grosso modo, categoriile sociale active în ierarhizarea industriei creative. Dacă se dorește o discuție despre arta și gentrificare în București, această discuție trebuie precedată de o dezbatere legată de ierarhiile din industria creativă. Modelul organizării muncii în această industrie este, așa cum am menționat anterior, cel al artistului, un model
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
culturală. Investitorii, clasa creativă și muncitorii culturali sunt, grosso modo, categoriile sociale active în ierarhizarea industriei creative. Dacă se dorește o discuție despre arta și gentrificare în București, această discuție trebuie precedată de o dezbatere legată de ierarhiile din industria creativă. Modelul organizării muncii în această industrie este, așa cum am menționat anterior, cel al artistului, un model sintetizat de Pascal Gielen astfel: „[...] cineva care lucrează pe baza unui contract temporar - sau chiar fără contract, cum se întâmplă deseori în lumea artei
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
Pascal Gielen astfel: „[...] cineva care lucrează pe baza unui contract temporar - sau chiar fără contract, cum se întâmplă deseori în lumea artei - într-un mediu heirupist, în cadrul unui proiect ce implică un program flexibil, munca de noapte și un entuziasm creativ de nestăvilit. Pe scurt, implică o etică a muncii în care muncă este mereu ceva plăcut - sau ar trebui să fie -, în care dinamismul crește datorită tinerelor talente, în care angajamentul cântărește mai mult decat banii.”[ 4] Normalizarea acestui model
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
decat banii.”[ 4] Normalizarea acestui model în ultimii ani a condus la articularea unei mișcării sociale eclectice care contestă precaritea pe care această organizare a muncii inevitabil o produce.[5] Această precaritate s-a pus în discuție și în industria creativă din România, în mod special în rândul muncitorilor din artă. Dar aceștia au preluat o problemă ce se regăsește și în vocile globale contestatare ale precarizării: ignorarea ierarhiilor în industrie și/sau o confuzie între categorii profesionale și clasa în
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
de solidarizare cu categoriile defavorizate evacuate. [caption id="attachment 1423" align="aligncenter" width="650"] Zona Lipscani în proces de gentrificare. Sursa: commons.wikimedia.org[/caption] Muncitorii culturali sunt cei care produc efectiv, și produc și prin consum, material și imaterial, spațiile creative, dar nu sunt și cei care controleaza și posedă aceste spații, acest drept revenindu-le investitorilor și clasei creative. Cazul cel mai la îndemână este cel al centrului istoric al Bucureștiului. În urma unui recensământ din 2010 al imobilelor din această
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
Sursa: commons.wikimedia.org[/caption] Muncitorii culturali sunt cei care produc efectiv, și produc și prin consum, material și imaterial, spațiile creative, dar nu sunt și cei care controleaza și posedă aceste spații, acest drept revenindu-le investitorilor și clasei creative. Cazul cel mai la îndemână este cel al centrului istoric al Bucureștiului. În urma unui recensământ din 2010 al imobilelor din această zonă și a funcționalități lor, Alexandra Sipetan a observat cum zona devine o zonă de consum pentru clasa de
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
observat cum zona devine o zonă de consum pentru clasa de mijloc.[ 6] Cu câțiva ani în urmă, zona Lipscani era într-o stare decrepita, fiind folosită de categorii marginale ca spațiu de locuit și de muncitori culturali pentru spații creative. În urmă cu doar câțiva ani, străzile zonei erau relativ părăsite, iar punctele de atracție erau cluburi precum CoolCat, ClubA, FireClub, Niște Domni și Fii, terasă Argentin, skate shop-ul H20, Atelier 35 și un autoturism Dacia 1310 părăsit, care
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
atracție erau cluburi precum CoolCat, ClubA, FireClub, Niște Domni și Fii, terasă Argentin, skate shop-ul H20, Atelier 35 și un autoturism Dacia 1310 părăsit, care căpătase statut de monument. O corelație între aceste prime spații de creație ale clasei creative și ale muncitorilor culturali de dupa 1989 în zonă și prezența aglomerație, străduțele burgului pe timpul verii fiind aproape impracticabile datorită teraselor și circulației pietonale intense, este hazardata. În lipsa unei cercetări în amănunt, ipoteza cea mai plauzibilă a cauzei gentrificării constă în
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
sau inițiate de către administrația primarului Sorin Oprescu. Dacă în centrul istoric, gentrificarea nu a fost aproape deloc contestată de către muncitorii culturali, în cazul Rahova Uranus procesul a generat probabil cea mai importantă lupta de clasă publică între muncitorii culturali, clasa creativă și investitori.[7] La fel, nu este foarte clar în ce măsură activitatea artistică din zona este cauza a gentrificării sau, aici în mod deosibit, contestare a procesului. Problema cea mai mare rămâne însă specularea de către clasa creativă a confuziilor analitice privind
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]
-
între muncitorii culturali, clasa creativă și investitori.[7] La fel, nu este foarte clar în ce măsură activitatea artistică din zona este cauza a gentrificării sau, aici în mod deosibit, contestare a procesului. Problema cea mai mare rămâne însă specularea de către clasa creativă a confuziilor analitice privind clasele în rândul industriei creative, si in mod special în rândul lumei artei, unde, printre altele, producerea unor dihotomii de clasă bazate pe categoriile profesionale curator și artist, finanțări statale și private, piața și non-profit, național
Spațiul creativ este noul tău loc de muncă! Gentrificare, artă și muncitori culturali () [Corola-website/Science/295757_a_297086]