11,336 matches
-
sau protezarea subiectului, se desfășoară în mod material, local, dar și global (în rețeaua Internetuluiă, astfel încât trupul uman este dezintegrat și reintegrat prin tehnologii ale roboticii, ciberneticii, realității virtuale, nanotehnologiei, inteligenței și vieții artificiale. Teoreticienii din domeniul studiilor culturale au delimitat o serie de finalități ale proceselor de cyborgizare a ființei umane. Astfel, cyborgizarea individului se poate face în scop restaurator (în special în medicinăă, prin înlocuirea sau adăugarea de organe sau de funcții afectate sau pierdute, în scop reconfigurator, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acțiunii umane, pe când naturalul rămâne categoria defavorizată a realității neafectate de intervenția activă a omului. Această interpretare predomină în filosofia occidentală și conduce către direcția acționismului din cadrul numeroaselor tipuri de umanism apărute de-a lungul istoriei. Filosofia virtualului tehnologic se delimitează și de această poziție care autorizează proeminența artificiului (a ceea ce poate să fieă asupra naturii (a ceea ce esteă. Prin chiar această diferențiere, se pot valorifica ambele regimuri ontologice într-un proces de fuziune a (postăumanului și a naturalului, a operaționalului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1995Ă discută strict conectarea minților umane (mind-to-mindă sau simbioza conștiință-mașină în cadrul rețelelor computerizate, considerând chiar posibilitatea lipsei trupului (mintal of bodyă. Astfel că teoreticianul vorbește de diseminarea eului în rețea, de interconectarea subiectivităților, de multiplicarea minților umane pentru a se delimita de abordarea unitară, solitară a minții sau a conștiinței: „cybercepția nu este atât de mult o nouă facultate, cât o facultate revizuită. Este o redescoperire a noastră înșine, după risipa umană și pierderea Erei Rațiunii, erei certitudinii, determinismului și valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
iar mașinăria socială a producției dezirante devine o expresie hedonistă a practicilor consumeriste. Schizoanaliza, continuată de către Guattari (1989Ă în contextul mai apropiat al electronizării ontologic-sociale, poate converge de asemenea, în mod paradoxal, la critica umanistă a lui Virilio. Cel dintâi delimitează o a treia zonă istorică denumită „era computerizării planetare” în condițiile actuale ale emergenței unei subiectivități mașinizate în chip computațional: subiectivitatea umană nu se reteritorializează în propria sa condiție naturală, dimpotrivă, se „mulează” pe noul fundal tehnologic într-o extindere
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau în cealaltă în funcție de prezența sau de lipsa responsabilității umane. Identitatea postumană hibridată intră în paradigme existențiale și reprezentaționale virtuale, relaționând noțiuni ale corporalității, ale subiectivității sau ale politicii de practicile culturii vizuale. În acest sens, existența nu poate fi delimitată de imaginarul tehnocultural care simultan realizează ființa umană și o ficționalizează la granița unor noi modele de ființă. tc "" Concluziitc "Concluzii" Adoptând o perspectivă material-culturală și imaginală a statutului și proceselor încorporării umane, acest studiu a discutat o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
25. Conștiința de tip fenomenologic se opune conștiinței de tip cartezian care echivalează existența umană cu gândirea și pentru care lumea este o entitate obiectivată de către subiectul cugetător. Descartes a inaugurat o întreagă tradiție filosofică a conștiinței subiectului care se delimitează în mod rațional de lume și o gândește ca pe un obiect. tc "" Bibliografietc "Bibliografie" Adam, Alison (2001Ă, „Cyberstalking: Gender and Computer Ethics”, în Eileen Green și Alison Adam (ed.Ă, Virtual Gender, Londra, Routledge, pp. 209-224. Adams, Tesa (2000Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
4. Spitalul de copii Bârlad; 5. Spitalul Orășenesc Huși; 6. Spitalul Orășenesc Negrești. La acestea se adăugau spitalele rurale: Murgeni, Tutova, Puiești, Mălăești, Codăești, Florești, Ghermănești și Băcești. În anii 70, imediat după noua împărțire administrativ teritorială prin care se delimitează județul Vaslui, începe un amplu proces de modernizare a sistemului sanitar, cu construirea a două spitale noi (Vaslui și Bârlad) și modernizarea celor vechi, proces care viza în egală măsură dotarea cu aparatură de vârf a momentului, cât și încadrarea
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se mai adaugă, pe parcurs, alte patru unități și centre așa încât, în anul 1990, numărul policlinicilor ajunge la opt. Reforma în sănătate, inițiată la sfârșitul anilor 90, avea să zdruncine din temelii întregul sistem. În primul rând, rețeaua asistenței primare, delimitată până atunci pe criterii geografice (dispensarele teritoreale) de tip circumscripție, care asigurau în mod gratuit asistența medicală pentru adult, copil, gravidă, bolnav cronic, asistență stomatologică și supraveghere epidemiologică, a fost desființată și transformată într-o rețea de cabinete de medicină
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ANALIZĂ Anticipăm cu această ocazie faptul că într-un muzeu pot fi antrenate toate componentele strategiei de învățare. Acest aspect a fost demonstrat și în cazul experimentului sociopedagogic folosit ca instrument de cercetare în această lucrare (capitolul V). I. Putem delimita astfel trei cîmpuri de intervenție pedagogică: A. Prin introducerea treptată în sistemul de învățămînt a disciplinelor opționale predate în muzeu. Proiectarea activităților didactice va urmări un scenariu bazat pe metode de lucru, forme și categorii de activități, conținut informațional standard
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
structurale, dar în care pacienții sunt asimptomatici și stadiul bolii simptomatice [21]. Prevalența cirozei histologic confirmate este de 88% la pacienții cu CHC care prezintă infecție VHB și 93% la cei infectați VHC [22, 23]. În funcție de etiologia cirozei se pot delimita trei clase de risc pentru CHC (tabelul 35). Creșterea incidenței CHC la bolnavii cirotici, observată în ultimele două decenii, se datorează nu numai unei evoluții „naturale”, care condiționează creșterea prevalenței și incidenței cirozelor hepatice, dar și achizițiilor terapeutice, care au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
și să deschidem porțile studiilor aprofundate și cât mai cuprinzătoare ale fenomenului. Certitudinilor ce le vom consemna, le urmează speranțele ce credem că se vor îndeplini. În lucrarea de început „Serviciile chirurgicale de urgență din București” Editura Academiei Române, 2011, am delimitat investigarea noastră de atunci, doar la instituțiile sanitare care au avut de la început profilul preponderent și organizarea particulară în chirurgia de urgență. După anul 1990, sistemul asistenței chirurgicale de urgență a cunoscut o anumită amplificare și perfecționare. Le vom detalia
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
anul 2012. O realizare deosebită în implementarea sistemului s-a înregistrat încă din anul 2007, atunci când cu prilejul exercițiilor și aplicațiilor desfășurate în comun de către instituțiile din Sistemul Național de Apărare pentru antrenarea acestora în gestionarea unor situații de urgență, delimitate în diverse zone ale teritoriului național și la frontiera cu alte state au fost angajate Centre unice pentru apeluri de urgență mobile, ca o extensie a funcțiilor Sistemului 112 cu responsabilitate în zona aflată în situație de urgență. Ordonanța de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a desfășurat sub conducerea și coordonarea directa a Prof. Dr. Sorin Oprescu, directorul Spitalului în perioada 2001-2005. Este de subliniat participarea cadrelor medicale ale spitalului la toate aceste transformări și care au înțeles necesitatea adaptării la noile condiții. S-au delimitat noi secții, s- a înființat Unitatea de Primiri Urgențe, s-a diversificat activitatea blocurilor operatorii, construindu-se și unele noi. Investigațiile imagistice s-au diversificat prin creșterea performantelor radiologice standard, a radiologiei intervenționale, CT, RMN, ecografie, endoscopie și recent coronarografie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
disperarea și deveneau tăcuți. Dacă, în final, copiii nu erau reuniți cu protectorii, intrau în cel din urmă stadiu: detașarea. În această perioadă copilul își reia activitatea normală, în absența protectorilor, căpătând adeseori independență. Pe baza acestor observații s-au delimitat trei stiluri de atașament, ce reprezentau natura interacțiunii dintre protector și copil: * atașamentul securizant, în care protectorul este sensibil și răspunde nevoilor acestuia; * atașamentul evitant, în care protectorul este distant și nu este disponibil; * atașamentul anxios-ambivalent, în care protectorul prezintă
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
MOTIVEM. Dată fiind o situație în care ne este interzis să adunăm mere, de exemplu, un motiv ca " Fata împăratului a adunat mere" ar constitui un alomotiv la motivemul "violare". Alomotivele sînt pentru motiveme ceea ce alofonele (variante ale unei clase delimitate de sunete distincte) sînt pentru foneme (clase distincte de sunete). ¶Dundes 1964. alternanță [alternation]. O combinație de SECVENȚE narative (relatate de aceeași INSTANȚĂ POVESTITOARE, sau de altele), astfel încît unitățile uneia și aceleiași secvențe alternează cu unitățile unei alte secvențe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și MONOLOG INTERIOR. monolog citat [quoted monologue]. O citare cuvînt cu cuvînt a limbajului mental al unui personaj, în contextul NARAȚIUNII LA PERSOANA A TREIA; un MONOLOG INTERIOR; un DISCURS REPRODUS care reprezintă gîndurile (și nu enunțurile) unui personaj. ¶Cohn delimitează trei tehnici de bază pentru redarea conștiinței: monologul citat (cel mai direct), MONOLOGUL NARAT și PSIHONARAȚIA (cel mai indirect). ¶Cohn 1966, 1978. Vezi și MONOLOG AUTONOM, DISCURS DIRECT, MONOLOG AUTO-CITAT. monolog dramatic [dramatic monologue]. MONOLOG INTERIOR. În monologul dramatic, viața
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
EROUL) și ANTAGONISTUL. ¶N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ANTIEROU, SUBIECT. psihonarație [psychonarration]. Un DISCURS NARATIVIZAT care reprezintă gîndurile unui personaj (în opoziție cu enunțurile), în contextul NARAȚIUNII LA PERSOANA A TREIA; ANALIZĂ INTERNĂ. ¶Cohn delimitează trei tehnici de bază pentru redarea conștiinței: psihonarația (cea mai indirectă), MONOLOGUL NARAT și MONOLOGUL CITAT (cea mai directă). ¶Cohn 1966, 1978. Vezi și AUTONARAȚIE. punct culminant [climax]. Punctul celei mai înalte tensiuni; momentul maxim într-o intensificare progresivă. În
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚII COORDONATE, PROPOZIȚIE INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. set de permutare. Vezi SET DE DISLOCARE. sferă de acțiuni [sphere of action]. Setul de FUNCȚII corespunzînd unui anume ROL sau DRAMATIS PERSONA (Propp). Se pot delimita șapte sfere de acțiuni: (1) sfera acțiunilor RĂUFĂCĂTORULUI: prejudicierea, lupta, urmărirea; (2) sfera acțiunilor donatorului: prima funcție a DONATORULUI (transmiterea uneltei năzdrăvane), înzestrarea eroului cu unealta năzdrăvană; (3) sfera acțiunilor AJUTORULUI: deplasarea spațială a eroului, lichidarea nenorocirii sau lipsei, salvarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
urmărit, soluționarea încercărilor, transfigurarea eroului; (4) sfera acțiunilor fetei de împărat (PERSONAJUL CĂUTAT) și ale tatălui ei: impunerea încercărilor grele, însemnarea, demascarea, recunoașterea, pedepsirea celui de-al doilea răufăcător, căsătoria (fata de împărat și tatăl ei nu sînt ușor de delimitat în raport cu funcțiile; de obicei, tatăl este cel care poruncește încercări grele EROULUI și tot el este cel care îl pedepsește pe FALSUL EROU, fata de împărat fiind aceea care se căsătorește cu eroul); (5) sfera acțiunilor TRIMIȚĂTORULUI: momentul de legătură
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în scopul cunoașterii, stăpânirii și utilizării lor pentru progresul umanității, teoria educației fizice și sportului (TEFS) relevă fundamentul, concepția generală privind activitățile de educație fizică și sport. Ca orice disciplină științifică, TEFS are un obiect propriu de studiu, care o delimitează de celelalte științe, ce nu au în centrul atenției această preocupare. Acesta reprezintă, de fapt, și principalul argument al specialiștilor domeniului, în încercarea lor de a explica constituirea științei educației fizice și sportului. Astfel, obiectul de studiu al TEFS, unanim
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fel ca și educația fizică, este subordonat perfecționării dezvoltării fizice și a capacității motrice a oamenilor. Dacă inițial se admitea sportul ca o activitate de educație fizică sub formă de întrecere, în prezent conceptul de sport definește o activitate motrică delimitată de educația fizică, de sine stătătoare. De la o activitate cu caracter sporadic, efectuată de un grup restrâns de oameni și considerată, de către societate, drept ceva excentric la începutul secolului al XX-lea, sportul a devenit treptat o modalitate de socializare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
tipuri de fibre, în funcție de ramura de sport practicată. Astfel, sprinterii prezintă un procentaj mai mare de fibre II b, pe când alergătorii de fond prezintă mai multe fibre de tip I. Aceste distribuții diferite nu au fost încă explicate în totalitate, nedelimitându-se încă clar aspectul ereditar de influențele datorate antrenamentului. Distribuția tipurilor de fibre musculare este un aspect care trebuie să ghideze selecția pe diferite ramuri de sport. În general, la sportivii care practică eforturi maximale de scurtă durată (sprinteri, săritori
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în punctul de plecare. c. Inducția reciprocă - în jurul unui focar de excitație concentrat, apare o zonă de inhibiție și în jurul unui focar de inhibiție apare o zonă de excitație. Apariția acestor zone de activitate opusă este foarte importantă, deoarece se delimitează iradierea atât a excitației, cât și a inhibiției, care altfel s-ar răspândi pe toată suprafața scoarței. d. Stingerea - apare în cazul când încetează asocierea (întărirea) dintre excitantul condițional și cel necondițional. Stingerea are un rol deosebit de important (are valoare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
susțin că în această etapă se constituie, fără a ajunge la o exteriorizare perfectă. Etapa a III-a (a stabilizării deprinderii) - rigiditatea dispare, activitățile se efectuează ușor, cu rapiditate și precizie. În scoarța cerebrală, procesele de excitație și inhibiție sunt delimitate, iar alternanța lor se realizează într-o succesiune bine determinată. Aceasta atrage după sine o funcționare corespunzătoare a organelor interne, având ca rezultat o creștere a capacității de manifestare a deprinderilor motrice. Stereotipul dinamic este întărit, constituind de fapt baza
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
motricității individului, majoritatea specialiștilor sunt de acord că cele din urmă fac posibilă îndeplinirea acțiunilor în condiții variate, prin valorificarea bagajului de deprinderi motrice însușite anterior de către individ (Cârstea, 1993, p. 56). De multe ori priceperile motrice nu se pot delimita cu mare precizie de deprinderile motrice, deoarece sunt în legătură și se întrepătrund. Dacă, în ceea ce privește deprinderile, acestea se bazează pe menținerea condițiilor execuției în exersare, în cazul priceperilor motrice crește complexitatea acțiunii, deoarece subiectul va trebui să răspundă unor condiții
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]