11,536 matches
-
mențiune scrisă a localității. Acest caracter de colonie al așezării a fost unul temporar pentru că la doar un deceniu depărtare, în 1280 localitatea apare ca proprietate a palatinului Moys, care o lasă prin testament ginerului său Móric. Medieșul urmează o dezvoltate continuă devenind centru domenial, obținând și rangul de târg (oppidum). Economia localității este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Dezvoltarea industriei a determinat atragerea populației din zonele rurale către sfera activităților neagricole, astfel mulți locuitori părăsind
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Benești, Cârlogani, Chirculești, Gorunești, Irimești, Otetelișu, Preoțești și Satu Poieni. Comună până în anul 2002, în esență un vechi târgușor bine dezvoltat social și economic de-a lungul timpului, favorizată și de așezarea sa la răscrucea drumurilor ancestrale ce leagă Craiova (44km) de Râmnicu Vâlcea (86 km), Horezu (80 km) de Drăgășani (52 km), este prin Legea nr. 353 din 6 iunie
Bălcești () [Corola-website/Science/300532_a_301861]
-
lucrat cu unelte primitive (plug din lemn). La începutul epocii contemporane, uneltele au început să se dezvolte au început să apară pe domeniile familiei Teleki și Mark apoi și la țărani mașini de semănat, prăsitoare de porumb dintre cele mai dezvoltate din acea perioadă. Pe langă ocupațiile de bază au fost practicate sezonier, ocupații secundare că plutăritul, vânătoarea, ocupații casnice cum ar fi prelucrarea fibrelor textile, confecționarea îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
de Jos, Vidra de Sus, Vințul de Sus, Zău. Între 1918-1925 aceste comune rurale au aparținut administrativ următoarelor șase plăși: În prezent, aceste 138 foste comune rurale sunt răspândite pe teritoriile județelor Cluj, Alba și Mureș. Agricultura județului Turda era dezvoltată, fiind practicată pe întinse terenuri cultivabile. Comerțul era activ, mai mult cu produsele județului, centrul de desfacere fiind orașul Turda. Industria era concentrată în Turda. În acest oraș își desfășurau activitatea următoarele fabrici: una de ape gazoase, una de bere
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
transformată într-o afacere. Creșterea plantelor și a animalelor pentru consumul propriu al gospodăriilor, rămâne în continuare caracteristică localnicilor, deși au existat posibilități de finanțare cu bani de la UE pentru dezvoltarea unor afaceri. Din punct de vedere economic, singurele afaceri dezvoltate sunt micile magazine mixte sătești, și comerțul cu amănuntul de produse agricole practicat de săteni în piețele agroalimentare din localitățile vecine. Cei mai mulți dintre localnici sunt victime ale disponibilizărilor masive de la Platforma Petrochimică Borzești Anterior căderii comunismului, și până în anii 1992-93
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și prepara rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a orașelor. În satul Cașin sunt trei biserici cu o vechime de peste două sute de ani. Existența a trei biserici într-un sat cu o populație restrânsă pe acele vremuri, nu poate fi explicată decât prin sentimentul religios al sătenilor, foarte dezvoltat, și mai ales prin spiritul de conservare etică al acelor partu tabere de coloniști - întemeietorii satului - care ferindu-se a trăi împreună, și-au construit biserici aparte. Tot așa se explică și mulțimea preoților de altădată, câte doi și trei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
peste apa Cașinului, putându-se astfel ajunge destul de ușor cu autoturisme în această zonă. Pe lângă soluri argilo-nisipoase întâlnite pe șes, zona Pochița mai conține în compoziția solurilor și argile-calcaroase în zona de deal. Din lipsa spațiului, agricultura nu este foarte dezvoltată. Pe lângă populația de români ortodoxi, există în Pochița și un număr mic de unguri și sârbi. Populația originală a zonei Pochița, este la origine formată din coloniștii veniți de la Secăreni. Legenda spune că aceștia erau hapsâni și foarte zgârciți, aceasta
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de-a lungul canalului, are un port pentru bărci de agrement. Cel mai cunoscut produs al regiunii este "vinul de Burgundia" și cel mai important producător este departamentul Côte-d' Or. Pe lângă vin, agricultura și creșterea bovinelor sunt domenii foarte bine dezvoltate. Din punct de vedere industrial, în secolul XIX s-a dezvoltat mineritul și siderurgia. Aceasta a generat pe valea râului Saône, în departamentul Yonne și la Dijon dezvoltarea unor centre industriale puternice. "Articol principal: Vinul de Burgundia" Burgundia produce vinuri
Burgundia () [Corola-website/Science/300730_a_302059]
-
a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii. Pe lângă extragerea petrolului, pe țărmul Mării Caspice se practică și extragerea sării, calcarului, prundișului, nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
După stadiul de evoluție se pot deosebi: Se mai disting Plaja reprezintă fâșia inundabilă din cadrul domeniului litoral, caracterizată prin acumulări de nisip, pietriș și cochilii. La țărmurile cu faleză, aceasta este redusă sau lipsește, pe când la țărmurile joase ea este dezvoltată. În cadrul plajei se pot distinge trei sectoare: Microformele specifice plajei se remarcă prin mobilitate: Dezvoltarea lor este legată de adâncimea redusă a apei, de o bogată alimentare cu materiale fluviatile, sau de extinderea unor depozite submarine de nisipuri. Sunt formate
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
unite între ele prin cordoane, în spatele cărora se găsesc lagune. Țărmurile joase rezultă în două situații: În amândouă situațiile, în dreptul liniei de țărm uscatul este jos, iar configurația țărmului este puțin sinuoasă. Prelungirea lor submersă se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor domina formele de relief create prin acumulare. Se deosebesc câteva tipuri de
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băceni, Berca (reședința), Cojanu, Joseni, Mănăstirea Rătești, Pâclele, Pleșcoi, Pleșești, Rătești, Sătuc, Tâțârligu, Valea Nucului și Viforâta. Lângă satul Pâclele din această comună se află Rezervația Vulcanii noroioși. Centrul său este destul de dezvoltat, având un aspect urban. Comuna se află în zona centrală a județului, pe ambele maluri ale Buzăului (deși principalele zone locuite se află pe malul stâng), în zona de vărsare a râul Sărățel în acesta, în Subcarpații Curburii. Comuna este
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
caolinului. Rețeaua de văi este mai puțin densă. Prezența fisurilor permite infiltrarea apei, reducând într-o măsură apreciabilă drenajul de suprafață. Râurile creează văi adânci cu versanți de formă convexă. Văile au frecvent doar albie minoră propriu-zisă, lunca fiind puțin dezvoltată. Căpățânile de zahăr au forma de „cupolă”, cu înălțimi de câteva sute de metri (100-300 m). Se dezvoltă în condițiile climatului tropical cu două anotimpuri: unul cald și uscat, care contribuie la descompunerea rocii granitice și altul umed, care ușurează
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
calea dezagregării fizice. La baza versanților are loc o acumulare de depozite nisipo-argiloase, alcătuind o trenă sau un tăpșan. În alte condiții se depun grohotișuri. Gresiile cu elemente sau ciment de natură calcaroasă, permit apariția unor forme pseudocarstice (lapiezuri slab dezvoltate, doline, chei, grote). Gresiile argiloase și marnoase pot da alunecări de teren, organisme torențiale. Conglomeratele alcătuite din elemente cristaline, puternic cimentate, fiind rezistente la eroziune, creează un relief impunător, cu versanți abrupți, profiluri ascuțite. În condițiile climatului umed are loc
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pulverizată de vânt. Condițiile climatice își imprimă în mod diferențiat amprenta. Astfel în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
estimează că în 2025 acesta va atinge 300 de milioane, 75% dintre bolnavi provenind din țările în curs de dezvoltare din care face parte și România. Un motiv de îngrijorare constituie faptul că vârsta medie a bolnavilor diabetici în țările dezvoltate este de peste 65 de ani, în timp ce la noi, aceasta este cuprinsă între 45 - 64 ani. La ora actuală în România sunt înregistrați aproximativ 500.000 de bolnavi diabetici, pește 95% având diabet tip 2, insă fiind vorba de o afecțiune
STUDIUL GLUCOMETRELOR INVAZIVE SI NONINVAZIVE. APLICABILITATEA IN MONITORIZAREA SI TRATAMENTUL DIABETULUI by Dafinescu Vlad () [Corola-other/Science/84387_a_85712]
-
Căbești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Datorită predominării suprafeței împădurite principala caracteristică economică a localnicilor legat de ocupație este agricultura și exploatarea forestieră. Mica industrie este slab dezvoltată fiind reprezentată prin două gatere și trei ateliere de tâmplărie. Activitatea comercială se desfășoară prin unitățile Cooperativei de Consum și încă cinci societăți comerciale de tip ABC. Fauna este compusă în principal din: căprioare, fazani, iepuri, mistreț, lup și vulpe
Căbești, Bihor () [Corola-website/Science/300849_a_302178]
-
alb, de silice, solul devine brun de pădure podzolit. Se găsește în special sub pădurile de gorun, sau în amestec gorun cu fag. Acest tip de sol este întâlnit peste înalțimea de 700m . Este un sol cu o structură slab dezvoltată , textură mijlociu grosieră , cu conținut redus de humus, grad de saturație în baze redus, reacție puternic acidă. Are în profil următoarele orizonturi: -Au-bioacumulativ umbric cu o structură grăunțoasă, glomerulară sau poliedrică mică, cu conținut de materie organică cel puțin 1
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
puternic acidă. Are în profil următoarele orizonturi: -Au-bioacumulativ umbric cu o structură grăunțoasă, glomerulară sau poliedrică mică, cu conținut de materie organică cel puțin 1%, grad de saturație în baze sub 53%. -Bs-argiloiluvial sopdic, nestructurat sau are agregate foarte slab dezvoltate, textură nisipoasă. -R- roca subiacentă compactă.(Rodica Petrea, 2001) Solurile brune montane de pădure tipice și podzolite Aceste soluri au caracteristici asemănătoare cu cele descrise anterior însă apar cu preponderență sub păduri ocupate de gorun. În profilul lor apare acumulări
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
În deprsiunea Tărlișua cursul văii a fost rectificat și parțial îndiguit înlăturandu-se sinuozitățile prea pronunțate și despletirile. Acest fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
s-a descoperit o monedă imperială romană. Majoritatea vestigiilor descoperite se află la Muzeul județean de istorie Botoșani. Tot în zona fostei localități Jorovlea au fost descoperite blocuri de piatră sub formă de cruce, inscripționate, care sunt atribuite perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Există documente cu privire la organizarea administrativă a ținuturilor Hârlău și Botoșani (întocmite pentru plata impozitelor de către locuitori) care conțin informații despre localitățile comunei Copălău. . Spre exemplu, din datele recensământului din 1772-1774 rezultă că în satul Cotu (Ruși) existau 40
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
existent permițând obținerea unor producții de calitate. După anul 1990 au apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul și de alimentație publică. In prezent activează 45 agenți economici. Mica industrie și serviciile către populație sunt puțin dezvoltate: funcționează un atelier de împletituri în satul Cotu și ghișeele Poștei și Romtelecomului. Infrastructura comunei este mediu dezvoltată, în sensul că cetățenii au acces la apă potabilă și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
desfacerea mărfurilor cu amănuntul și de alimentație publică. In prezent activează 45 agenți economici. Mica industrie și serviciile către populație sunt puțin dezvoltate: funcționează un atelier de împletituri în satul Cotu și ghișeele Poștei și Romtelecomului. Infrastructura comunei este mediu dezvoltată, în sensul că cetățenii au acces la apă potabilă și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu) și probabil, începutul epocii migrațiilor (sec. III-IV d. Hr.), precum și perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV) și târziu (sec. XVII-XVIII). Tot aici s-a găsit și o piesă microlitică de silex atribuită cu probabilitate paleoliticului superior. Toate aceste piese se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numerele de inventar P. 58-59. Pe marginea
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]