10,854 matches
-
ruinele băilor și "fântână", cunoscând probabil versiunea legendei mai-sus menționate. Această baie exotică funcționa încă la începutul secolului al XX-lea, fotografii ale sale fiind publicate în ghidurile despre Basarabia. Fântână l-ar fi inspirat pe Pușkin în scrierea poemului "Fântână din Bahcisarai" (1824), tot pe baza unei legende din sudul Basarabiei. Astăzi, pe o casă mică de pe str. Dimitrov nr. 2 se află o placă de marmură cu inscripția: ""Aici, la 17 decembrie 1821, în timpul deplasării spre Basarabia s-a
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
de sus sprijinindu-se pe o capelă cu trei nave. Acestea nu au fost realizate, și o aripă de legătură între clădirile de la poartă și budoar au avut aceeași soartă. Planuri pentru o grădină a castelului, cu terase și o fântână, la vest de palat au fost, de asemenea, abandonate după moartea regelui. Interiorul spațiului de locuit regal din palat a fost finalizat în cea mai mare parte în 1886; holurile și coridoarele au fost pictate într-un stil simplu pe la
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
pe teritoriul satelor ce aparțin actualei comune Turia aduc dovezi ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Alungeni, în locul numit "Piatra" s-a descoperit o așezare neolitică, lîngă pădurea " Capătul Stejarului" una "eneolitică" iar la "Fântâna Sărată" o așezare dacică din a doua epocă a fierului, cu vetre de pământ și pietre. În acest loc s-a descoperit și un tezaur format din 148 denari romani republicani, precum și mai multe fragmente ceramice lucrate cu mâna. În
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
Iapa Lui Vodă - Ancuța(cea tânără), Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
a băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor. Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch rezultă că, în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului Ioan, situată la numai 200 de pași de drumul împărătesc. Prepararea băilor se făcea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea stațiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic și material al proprietarului minelor din
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
prin desființarea Societății demobilizaților (1943), două terenuri virane pe strada Mihai Viteazul, un cămin de casă (unde s+a construit actualul liceu), 76 de puțuri cu tuburi de ciment, două zidite din piatră, unul cu ghizduri din lemn și o fântână in piața publică. Puțurile sunt amplasate pe cele 18 străzi. Primăria mai dispunea de 4 pompe aspiro-respingătoare. N-au fost inventariate aici bunurile aparținând unor foruri centrale: Depozitul de fermentare a tutunurilor, Cazărmile și Banca Franco-Română. Averea este evaluată la
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
300 din ei au fost uciși de atacurile valahilor. Ienicerul de origine sârbă "Constantin din Ostrovița" a scris despre întâlnirea cu Vlad Țepeș: Armata otomană a reușit să avanseze, dar Vlad le-a îngreunat considerabil avansul, pârjolind terenul și otrăvind fântânile. De asemenea valahii au deviat cursurile râurilor mai mici, formând astfel terenuri mlăștinoase. Au fost pregătite capcane, săpând gropi care au fost după aceea acoperite cu crengi și frunze. Populația și animalele de ogradă au fost trimise în munți, iar
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
râulețul Copăceanca, afluentul râului Răut, la 166 km de capitala Republicii Moldova - Chișinău, la 22 km de calea ferată Drochia și la 45 km de municipiul Bălți. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de lacul din oraș, trei izvoare și 322 fântâni. Spațiile verzi ale orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
dispune de o sistemă centralizată de aprovizionare cu apă, cu lungimea apeductului de 43,5 km. Populația care este conectată la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă constituie 31%. Sursa de apă în sistemul de apeducte este formată din 17 fântâni arteziene. Restul populației se alimentează din 300 fântâni publice. Sistemul de canalizare se întinde pe 21 km. Populația conectată la sistem constituie 16% sau aproape de 2 ori mai puțin decât cea conectată la apeduct. Recent orașul a fost gazificat și
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
apă, cu lungimea apeductului de 43,5 km. Populația care este conectată la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă constituie 31%. Sursa de apă în sistemul de apeducte este formată din 17 fântâni arteziene. Restul populației se alimentează din 300 fântâni publice. Sistemul de canalizare se întinde pe 21 km. Populația conectată la sistem constituie 16% sau aproape de 2 ori mai puțin decât cea conectată la apeduct. Recent orașul a fost gazificat și are o rată de gazificare foarte înaltă, peste
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
traversat de autostrada Otaci-Drochia și calea ferată Bălți-Ocnița. În oraș sunt 4.208 case și apartamente, din care 2.022 sau 48% sunt conectate la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă. Aprovizionarea cu apă în localitate este asigurată de 15 fântâni arteziene și 1.130 fântâni publice. În oraș lipsește sistemul de termoficare centralizat. Localitatea este gazificată. Populația Dondușenilor este de 14.050 persoane: populația din oraș - 11.950 locuitori și din sat - 2.100 locuitori. Populația în vârsta aptă de
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
calea ferată Bălți-Ocnița. În oraș sunt 4.208 case și apartamente, din care 2.022 sau 48% sunt conectate la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă. Aprovizionarea cu apă în localitate este asigurată de 15 fântâni arteziene și 1.130 fântâni publice. În oraș lipsește sistemul de termoficare centralizat. Localitatea este gazificată. Populația Dondușenilor este de 14.050 persoane: populația din oraș - 11.950 locuitori și din sat - 2.100 locuitori. Populația în vârsta aptă de muncă alcătuiește 8.600 persoane
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
dintre acestea 35,8 km sunt drumuri cu acoperire rigidă. În oraș sunt 4.675 case și apartamente, din care 955 sunt conectate la rețeau centralizată de aprovizionare cu apă și sistemul de canalizare. Celelalte case se alimentează din 73 fântâni publice. Orașul Vulcănești este gazificat în proporție de 95%. Din numărul total de case și apartamente 3.549 sau 76% sunt telefonizate. Cu alte localități orașul este legat prin intermediul căii ferate și magistralei auto, care trece prin oraș. Populația orașului
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
comerțului. Restul - în agricultură, transportul de pasageri și mărfuri și alte domenii. În orașul Basarabeasca sunt 5.460 de apartamente și case particulare, toate sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Sursa principală de aprovizionare cu apă sunt 14 fântâni arteziene și 43 fântâni publice. Din numărul total de apartamente și case particulare, 2.200 sau 40% sunt conectate la sistemul centralizat de termificare. Peste 3.300 sau mai multde 60% din locuințe sunt conectate la rețeaua de gaze. Populația
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
transportul de pasageri și mărfuri și alte domenii. În orașul Basarabeasca sunt 5.460 de apartamente și case particulare, toate sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Sursa principală de aprovizionare cu apă sunt 14 fântâni arteziene și 43 fântâni publice. Din numărul total de apartamente și case particulare, 2.200 sau 40% sunt conectate la sistemul centralizat de termificare. Peste 3.300 sau mai multde 60% din locuințe sunt conectate la rețeaua de gaze. Populația orașului este de 14
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
este următoarea: Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 45,2 km, dintre care 17,5 km sunt asfaltate și 27,7 sunt în variantă albă. Orașul dispune de un sistem centralizat de aprovizionare cu apă alimentat din 15 fântâni arteziene. Lungimea totală a apeductului este de 23,6 km. În anul 2003 orașul a fost gazificat. Populația totală a Teleneștiului este de 10.960 persoane, inclusiv 1.660 în satul Mihalașa și 304 în satul Mihalașa nouă. Sistemul educațional
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
Componența Consiliului Local Leova (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Din numărul total de 3.700 apartamente 3.365 sau 90% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Pe lângă aceasta în oraș sunt 96 de fântâni. În oraș sunt 2.078 de apartamente iar 56% sunt telefonizate. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 43 km, din care circa 25% au acoperire rigidă. Populația orașului Leova este de 11.400 persoane, dintre care 26,8
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
mii lei. Este notoriu faptul că în anul 2002 cheltuielile au crescut de 10 ori față de anul precedent, însă suma de 70 de mii lei rămâne extrem de mică față de problemele existente în localitate. Aprovizionarea cu apă este asigurată de 2 fântâni arteziene și 126 fântâni publice. Pe teritoriul orașului sunt 1.650 de case și apartamente dintre care 1.216 sau 74% sunt telefonizate. Orașul dispune de cale ferată. Populația totală a localității este de 4.670 persoane dintre care în
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
faptul că în anul 2002 cheltuielile au crescut de 10 ori față de anul precedent, însă suma de 70 de mii lei rămâne extrem de mică față de problemele existente în localitate. Aprovizionarea cu apă este asigurată de 2 fântâni arteziene și 126 fântâni publice. Pe teritoriul orașului sunt 1.650 de case și apartamente dintre care 1.216 sau 74% sunt telefonizate. Orașul dispune de cale ferată. Populația totală a localității este de 4.670 persoane dintre care în oraș locuiesc 4.290
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
sunt conectate la apeduct, 1.159 au încălzire centralizată, 2.360 sunt conectate la conducta de gaze. În oraș există 2 sisteme de aprovizionare cu apă. Lungimea totală a apeductelor este de 18,4 km. Apeductul se alimentează din 3 fântâni arteziene cu o capacitate de 1,7 mii mc pe zi. Lungimea totală a sistemului de canalizare este de 1 km. În oraș există poduri rutiere și feroviere peste Nistru în direcția Moghilev-Podolisc. De asemenea, prin Otaci trec drumurile naționale
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
comerciale. Rețeaua de drumuri locale are o lungime de 12 km dintre care 4 km au acoperire rigidă. Toate cele 745 de case și apartamente sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Sursele de apă din localitate sunt o fântână arteziană și 23 fântâni publice. Orașul are o rată de gazificare înaltă. Peste 95% de case și apartamente din oraș sunt telefonizate. Populația orașului Ghindești este de 2.000 locuitori, dintre care 1.471 sau 74% sunt moldoveni, 284 respectiv
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
locale are o lungime de 12 km dintre care 4 km au acoperire rigidă. Toate cele 745 de case și apartamente sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Sursele de apă din localitate sunt o fântână arteziană și 23 fântâni publice. Orașul are o rată de gazificare înaltă. Peste 95% de case și apartamente din oraș sunt telefonizate. Populația orașului Ghindești este de 2.000 locuitori, dintre care 1.471 sau 74% sunt moldoveni, 284 respectiv 14% ucraineni, 213 sau
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
care unul se află în condiții mizerabile, în celălalt care este și mai mare se pescuiește. Acel care este în condiții dezastruoase începe să sece, se aruncă tot mai multe reziduri prin preajma lui. În comuna există o suprafață mare de fântâni pe care populația le folosește în alimentarea cu apă. Fântânile se află în condiții foarte bune deoarece sunt îngrijite cu mare atenție de către om. În preajma comunei s-au găsit zăcăminte de argile bentonice care se utilizează în industria alimentară și
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
este și mai mare se pescuiește. Acel care este în condiții dezastruoase începe să sece, se aruncă tot mai multe reziduri prin preajma lui. În comuna există o suprafață mare de fântâni pe care populația le folosește în alimentarea cu apă. Fântânile se află în condiții foarte bune deoarece sunt îngrijite cu mare atenție de către om. În preajma comunei s-au găsit zăcăminte de argile bentonice care se utilizează în industria alimentară și în epurarea apelor poluate, au mai fost găsite substanțe minerale
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
total fiind aproximativ 5.000 locuitori. Încă în cronică medievală (17 iulie 1436) se vorbește despre existența satului, pe malul stîng al Cotovețului (în prezent rîul Bic). Istoria satului este bogată în legende legate de anumite locuri și obiective, precum Fîntînă lui Vodă, Șipotul Ruginit, Beciul Turcului, etc. În data de 2 februarie 1819, în localitate a fost sfințită biserică de lemn, pe temelie de piatră, cu hramul Sf. Nicolae, care pînă în prezent deține un mare rol istoric, activînd fără
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]