10,287 matches
-
de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbusti: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), plop tremurător ("Populus tremula"), anin alb ("Alnus incana"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), păducel ("Crataegus monogyna
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
de mușchi: "Buxbaumia viridis" și "Plagiomnium affine". Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și ciupercilor, cât și drumul județean (DJ172D) care străbate situl. În vecinătatea sitului se află biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Poiana Stampei (construcție secolul al XIX
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bacău, Covasna și Vrancea. Aria naturală se întinde la limita județului Covasna (pe teritoriile administrative ale comunelor Brețcu
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Pădurea Ciornohal este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Botoșani. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică a județului Botoșani, pe teritoriile administrative ale comunelor Călărași și
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie ("Cotinus coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
pe „un biet coconaș galben ca de ceară, cu gene roșii și cu ochii pătați”. Autoarea își pierde totuși obiectivitatea în anumite momente, atunci când își etichetează personajele caracterizate printr-o trăsătură principală: "„buna Lina”" sau "„proasta de Sia”". Din toată fauna de personaje ale romanului iese în evidență figura muzicianului Marcian, violonist, pianist și dirijor de renume european, în care unii critici au recunoscut trăsăturile compozitorului George Enescu. Prezentat fără contururi precise, personajul personifică aspirațiile umane superioare, căpătând contur doar atunci când
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Universitatea din Sao Paolo. De asemenea, a fost profesor oaspete la Universitatea din Tokyo și la Universitatea San Diego din California. În 1996 Por a ieșit la pensie, devenind profesor emerit al Universității Ebraice. Por a fost secretar al Comisiei "Fauna et Flora Palaestinae" de pe lângă Academia de Științe a Israelului și director fondator al Institutului de Biologie Marină de la Eilat. El a prezidat Comitetul de nomenclatură zoologică al Academiei limbii ebraice. Francis Dov Por a făcut însemnate studii de hidrobiologie, începute
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
în fruntea Colecțiilor de Istorie naturală din Israel. Împreună cu Hanan Dimantman și cu Tili Bromley-Shnur, Por a scris unica lucrare care descrie lumea biologică care a existat în mlaștinile și lacul Hula din nordul Israelului. De asemenea a studiat și fauna lacului Kineret (Marea Galileei) și bentosul mărilor adânci. El a inițiat și a redactat în cadrul Academiei de Științe a Israelului publicarea unei serii cuprinzătoare de cărți consacrate lumii animalelor din Israel. Francis Dov Por a fost căsătorit cu Ester, care
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Covasna (31%) și Harghita (69%). Aria naturală se întinde în extremitatea nord-estică a județului Covasna, pe teritoriile
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Lista peștilor din Marea Neagră conține 198 specii de pești care trăiesc în apele Mării Negre. Lista include atât reprezentanți ai faunei indigene, cât și specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și subspecii ), pe litoralul bulgăresc 187, turcesc 167, ucrainean 155, rusesc 112 și pe cel georgian 110 specii. După starea de conservare după criteriile IUCN, 9 specii sunt critic amenințate
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
persan), "Acipenser stellatus" (păstruga), "Acipenser sturio" (șipul), "Huso huso" (morunul), "Anguilla anguilla" (anghila europeană), "Knipowitschia cameliae" (guvidul mic din Delta Dunării). Prima descriere a peștilor din Marea Neagră a fost făcută de către Pallas în 1811. A. Nordmann descrie, în "Prodrome de la faune Pontique" (1840), 173 de specii de pești din Marea Neagră și fluviile care se varsă în ea. Cele mai complete informații despre speciile de pești din Marea Neagră au fost date de Slastenenko (1955-1956), care a descris 189 de specii. Datele cu privire la
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
marine de la Agigea (1926), are o susținută activitate ihtiologică; cercetările sale se referă la biologia și migrațiunile principalelor specii de pești din Marea Neagră, la clupeide, mugilide, gobiide, bleniide și labride. Printre monografiile lui Ioan Borcea se remarcă: "Observations sur la faune des lacs Razelm" (1926); "Fauna Mării Negre pe litoralul Dobrogei" (1928); "Observations sur les poissons migrateurs dans les eaus roumaines de la Mer Noire" (1929); "Quelques considerations sur la faune de la Mer Noire en face du littoral roumain" (1930); "Nouvelles contributions a
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
o susținută activitate ihtiologică; cercetările sale se referă la biologia și migrațiunile principalelor specii de pești din Marea Neagră, la clupeide, mugilide, gobiide, bleniide și labride. Printre monografiile lui Ioan Borcea se remarcă: "Observations sur la faune des lacs Razelm" (1926); "Fauna Mării Negre pe litoralul Dobrogei" (1928); "Observations sur les poissons migrateurs dans les eaus roumaines de la Mer Noire" (1929); "Quelques considerations sur la faune de la Mer Noire en face du littoral roumain" (1930); "Nouvelles contributions a l'étude de la faune benthonique
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
și labride. Printre monografiile lui Ioan Borcea se remarcă: "Observations sur la faune des lacs Razelm" (1926); "Fauna Mării Negre pe litoralul Dobrogei" (1928); "Observations sur les poissons migrateurs dans les eaus roumaines de la Mer Noire" (1929); "Quelques considerations sur la faune de la Mer Noire en face du littoral roumain" (1930); "Nouvelles contributions a l'étude de la faune benthonique dans la Mer Noire, près du litoral roumaine" (1931); "Revision systematique et distributions geographiques des Gobbides de la Mer Noire et particulierement des eaux
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
1926); "Fauna Mării Negre pe litoralul Dobrogei" (1928); "Observations sur les poissons migrateurs dans les eaus roumaines de la Mer Noire" (1929); "Quelques considerations sur la faune de la Mer Noire en face du littoral roumain" (1930); "Nouvelles contributions a l'étude de la faune benthonique dans la Mer Noire, près du litoral roumaine" (1931); "Revision systematique et distributions geographiques des Gobbides de la Mer Noire et particulierement des eaux roumaines" (1934); "Les clupeides de la region littorale roumaine de la Mer Noire des eaux interieurs" (1936). În
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
Mer Noire des eaux interieurs" (1936). În 1952 iese de sub tipar renumitul „Tratat de ichtiologie” a lui Sergiu Cărăușu, în care sunt descrise speciile de pești din România, cuprinzând și cele din Marea Neagră. În 1964 apare monografia lui Petru Bănărescu „Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși)”, iar în 1969 „Fauna Republicii Socialiste România. Vol. XII : Fascicula 1: Cyclostomata și Chondrichthyes (Cyclostomi și selacieni)” unde sunt descrise amănunțit toate speciile de pești din România, inclusiv și
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
a lui Sergiu Cărăușu, în care sunt descrise speciile de pești din România, cuprinzând și cele din Marea Neagră. În 1964 apare monografia lui Petru Bănărescu „Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși)”, iar în 1969 „Fauna Republicii Socialiste România. Vol. XII : Fascicula 1: Cyclostomata și Chondrichthyes (Cyclostomi și selacieni)” unde sunt descrise amănunțit toate speciile de pești din România, inclusiv și cele de pe litoralul romînesc al Mării Negre. Radu Gheorghe și Radu Elena publică în 2008 „Determinator
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
și protractilă, așezată în vârful unui bot de regulă alungit în formă de tub. Ordinul gasterosteiforme cuprinde 5 familii, 11 genuri și 29 specii de pești răspândite în mările și apele salmastre și dulci din zona temperată a emisferei nordice. Fauna României conține 2 specii actuale, ghidrinul ("Gasterosteus aculeatus") și pălămida de baltă sau osarul ("Pungitius platygaster"), și o specie dispărută recent, ghidrinul de Techirghiol ("Gasterosteus crenobiontus"). Gasterosteiformele fosile se cunosc din cretacicul superior. Gasterosteiformele sunt pești cu o talie mijlocie
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
Ordinul gasterosteiforme în prezent cuprinde 5 familii ("Aulorhynchidae", "Gasterosteidae", "Hypoptychidae", "Indostomidae" și "Pegasidae"), 11 genuri și 29 specii. În trecut în acest ordin era inclus și ordinul "Syngnathiformes" (respectiv familiile "Aulostomidae", "Centriscidae", "Fistulariidae", "Solenostomidae" și "Syngnathidae"). Ordinul Gasterosteiformes (5 familii) Fauna ihtiologică a României conține 2 specii actuale și o specie dispărută recent.
Gasterosteiforme () [Corola-website/Science/335173_a_336502]
-
valoari naturale de excepție și cu multiple fațete , cuprinde una sau mai multe ecosisteme conservate sau modificate nesemnificativ . Parcul National Krka aparține climatului mediteranean. Datorită poziției sale speciale, distribuția de diferite tipuri de habitate , acesta este caracterizat de floră și fauna deosebit de bogate și variate . Opt sute șaizeci de specii și subspecii de plante au fost identificate pe teritoriul Parcului Național Krka , inclusiv mai multe specii endemice . Optsprezece specii de pești locuiesc în arealul râului Krka, printre care zece sunt endemice, ceea ce
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]