11,345 matches
-
că întrebarea „ce faci ca să-ți câștigi existența?” adresată adulților sănătoși, nu este de loc populară. În schimb, populară este întrebarea: „Cum faci rost de bani?”. Răspunsul standard este acela că nu ne lasă ăia de la putere să murim de foame, chiar dacă nu dăm un ban pentru bugetul public în afară de TVA, în schimb amarnic ni se mai redistribuie ceea ce plătesc cei 4 milioane de fraieri. Sigur, preferăm să ni se spună că ne dau cei de la stăpânire: banii de ajutoare sociale
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
iată, devine postmortem. Politicile se fac mai ales pentru imagine și imaginea mai ales pentru interese politice. Mogulii presei și ai politicii își dau mâna într-un show perfect narcisic. Dincolo de ei oamenii trăiesc atât de premodern, atât de senzorial foamea, frica, durerea, moartea, nu la televizor, ci în suflete și trupuri. Încă nu au ajuns să fie cetățeni în exercițiu nici măcar la nivelul modernității timpurii. Camerele de filmare se vor muta degrabă pe alte drame în direct, căci lungirea uneia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru familia pe care o adora, respectândo. A scris despre surori, despre mama și despre tatăl său cu o duioșie de om matur, de părinte îngrijorat, nefirească parcă la un simplu adolescent. Trecuse prin vremuri de război, de secetă și foame. Se simțea responsabil de soarta tuturor. Dacă societatea, pe Eminescu, l-a dezgustat, pe Goga l-a îndurerat. Labiș s-a gândit la un viitor pe care l-ar fi vrut curat. Ficțiunea omului nou, pentru dânsul, cel care alesese
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
noi, în loc să cumpere pământ, cai și boi și să ridice gospodăria care începuse să scapete. Cu banii pe care tata îi câștiga putea să facă acestea. Ei au zidit însă viitorul copiilor lor. Au muncit pe brânci, au răbdat de foame, au suferit dureri fără să meargă la doctor, s-au făcut robii pământului și ai copiilor. De fapt, s-au smerit și s-au înălțat. Au fost niște mucenici deoarece s-au jertfit pentru copiii lor; au crezut în ei
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în fața noastră, se odihnește clădirea impunătoare a seminarului. Când am început să frecventez liceul episcopal aveam 19 ani abia împliniți. Dacă ați ști ce drum a trebuit să fac de acasă până la școală! Nu era un drum lung dar, pentru foamea nepotolită pe care o aveam mereu cu mine, mi se părea interminabil. Uneori simțeam că-mi pierd puterile și că mi se încețoșează privirea: casele îmi păreau că dansează, iar picioarele mi se îngreunau ca niște coloane de plumb». S-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Santa Lucia, Costoza și San Martino (care ulterior a fost numit San Martino della Battaglia). Consecințele acestei situații și efectele tuturor acestor bătălii s-au făcut simțite într-o manieră apăsătoare asupra poporului lipsit de apărare. Mizerie, lipsă de hrană, foame, ignoranță, analfabetism, taxe împovărătoare, regim polițienesc și aservire politică: iată, în realitatea crudă, condițiile sociale și morale ale Veronei din prima jumătate a secolului XIX. În acest tablou închis și dezolant s-a inserat opera concretă a clerului și a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Lorenzo la seminar. Un sfert de oră bună de mers, pe care un tânăr de vârsta sa o devora cu veselie și fără vreo dificultate; dar Giovanni era fragil, prost hrănit și îmbrăcat necorespunzător. Uneori, epuizat de căldură și de foame, era cuprins de «stări de leșin și de atacuri de natură nervoasă». Câte un profesor îl sfătuia spunându-i: «studiază mai puțin și mănâncă mai mult!». Dar mai apoi, dându-și seama de gafă, căuta să-i vină într-ajutor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de atacuri de natură nervoasă». Câte un profesor îl sfătuia spunându-i: «studiază mai puțin și mănâncă mai mult!». Dar mai apoi, dându-și seama de gafă, căuta să-i vină într-ajutor tânărului cu câte ceva pentru ca să-i poată potoli foamea. Anul școlar începea în primele zile de noiembrie și era precedat de un curs de exerciții spirituale. Orarul lecțiilor era subdivizat între dimineața și după-amiaza. Materiile primului an de liceu erau: religia, filozofia, matematica, fizica, limba latină, limba italiană, limba
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au sosit, l-au ascultat, i-au ridicat pupilele și au presupus diferite diagnoze. Unul a presupus un atac de epilepsie, celălalt a suspectat altă durere destul de urâtă. Apoi, au înțeles că tânărul de 23 de ani era epuizat din cauza foamei și a unui efort psihic superior posibilităților sale. Într-adevăr, au început să-i lipsească ajutoarele providențiale din partea familiei Fabbro și a conților Perez, care se aflau la vila lor din Zevio pentru vacanțele estive. Don Scapini, în această situație
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe aproapele, în umilință și generozitate. Contele de 31 de ani și tânărul seminarist de 19 ani s-au simțit imediat atrași de comuniunea aceluiași ideal, însuflețiți de aceiași carismă: un student sărac, care a trăit între lipsurile și mușcăturile foamei și un conte, avocat, înstărit și cult. Părea imposibil să se creeze o familiaritate și o amiciție între cei doi. Însă, s-au întâlnit, s-au înțeles și și-au unit viețile pentru înfăptuirea unui plan divin. «Deci, pentru că am
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
numai de sfințenie». Iar mai târziu scria: «Cu cât cunosc mai mult situația acestei lumi cu atât mai mult mă înfiorez. Cred că în fața lui Dumnezeu vor avea multe atenuante. Lipsește asistența necesară din partea autorităților și dumneavoastră știți bine că foamea e cel mai rău sfătuitor. În fiecare zi sunt înconjurat de această lume care îmi cer haine, papuci, bani, recomandări...». Evident că nu se putea pretindea din partea lui o analiză politico-socială a situației. Nu era pregătit să caute cauzele. Persoanele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de grupul oniric și școala de la Târgoviște. Aș fi făcut orice să pot publica și eu în România. — Dă-o dracului de literatură! țipa criticul literar și estetul subțire în chilia lui din periferia marelui oraș german. Poporul moare de foame! I-a ajuns cuțitul la os. Avea dreptate. Dar era o dreptate a momentului. Mai trebuie să adaug că același popor se cam vaită de foame și îl regretă astăzi pe Ceaușescu? Oamenii uită repede. Nu pot trăi din comparații
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și estetul subțire în chilia lui din periferia marelui oraș german. Poporul moare de foame! I-a ajuns cuțitul la os. Avea dreptate. Dar era o dreptate a momentului. Mai trebuie să adaug că același popor se cam vaită de foame și îl regretă astăzi pe Ceaușescu? Oamenii uită repede. Nu pot trăi din comparații. E oare vina mea? Și-apoi nu înțeleg de ce să mi se interzică să critic ce este de criticat în capitalism numai pentru că în timpul ceușismului era
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mai pomenesc și de sărbătorile pe care le știe toată lumea: Sfântul Nicolae, Crăciunul. Mâncați caltaboși, sarmale, cozonac și alte minunății. — Mănâncă cine poate. Unii se îmbuibă, alții înghit în sec. — Nu asta ați vrut? Ai vrea să crape toți de foame? Nu prea știu ce să zic, de unde să-l apuc. Nici nu știu foarte bine când glumește și când vorbește serios. Îl rog să lase bășcălia la o parte și să-mi dea câteva argumente în sprijinul optimismului pe care
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
proporție de 25%, dacă nu chiar mai mult. De ce să-mi fie rușine de comparație? Păunescu a ajuns președintele Comisiei pentru cultură în Senat, iar Breban îi trage clopotele ca să obțină niscai gologani pentru scriitorii români care literalmente mor de foame... Oprește-te, moară stricată! Nu vezi că amesteci totul?... Ce legătură există între decorațiile lui Iliescu și gologanii lui Păunescu? — E o legătură. Și, oricum, dacă președintele Iliescu voia să-i decoreze pe luptătorii împotriva comunismului sau, mai precis, împotriva
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
aceea nu era deloc ușor, totuși s-a descurcat binișor și Ceaușescu, a tras tot felul de sfori, România era cunoscută în lumea întreagă. — Da, mai ales când au început să fie dărâmate bisericile și satele! Și se murea de foame mai rău decât acum... — Eu vorbesc de diplomație, nu de economie, unde, recunosc, românii se descurcă mai greu, n-au talent în domeniul ăsta. — Dar în care? — Repet, în orice român zace un Titulescu. Dl ministru Geoană pare să fie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
profesional, îmbujorat în fața lui Iliescu precum un oștean prusac în fața lui Bismarck. Doamna Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca nație, de un festivism absurd, fezandat sub foamea care n-ar trebui să ne dea dreptul să fim atît de mîndri. Ne place să stăm smirnă în fața inutilului, să ne împăunăm cu titulaturi care nu se mai termină. Dacă ar gîndi ca noi, nemții ar trebui să-l
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ales la sărăcie. Dar măcar acolo, la cîteva grade de Ecuator, e cald tot timpul, cîrnații cad greu la stomac, țuica fiartă n-are nici un rost, iar bananele cresc în copaci, trebuie doar să-ntinzi mîna și să-ți astîmperi foamea. Pe meleagurile noastre, în schimb, poți să culegi vara dude și iarna voturi. decembrie 2004 Tamarele gazonului Deși încă nu i-a cerut-o nimeni, fotbalul poate pune oricînd la dispoziție mătuși depozitare de avere. O tanti Tamara cu tablouri
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
butelii, diplome de studii, grade militare și cîte-un ARO cu tablă ruginită. Sau cu magnați care predau economia de piață și invocă mereu performanța, dar poartă în suflet ca pe o nestemată simbolul unei familii care a ținut România în foame și întuneric. noiembrie 2006 Meciul bugetarilor Gheorghe Ștefan a hotărît ca 30% dintre biletele pentru meciul România-Luxemburg să fie direcționate către instituțiile de stat din Piatra Neamț. Nu clipiți prea des, nu ne aflăm în 1957, pe vremea socialismului biruitor la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cluburilor de fotbal în societăți pe acțiuni. Atunci, ne asigură Jean Valvis, va curge lapte și miere. Lapte de la el, bien sûr. Dar miere? Probabil din zîmbetul dulceag al lui George Copos, capitalistul de la UTC ajuns politician și magnat pe foamea lui Bădoi și pe stadionul Căilor Ferate. martie 2006 Există viață după Mondiale? Oare cum vom resimți tranziția de la Zidane la Bănel? Probabil că, după spectacolul de gală de la Mondiale, ne va fi foarte greu să ne uităm la niște
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
doctrinei naziste. E greu de crezut că din jalea noastră admirativ-postgalactică s-ar putea întrupa ceva mai bun! Supraoamenii nu există. Toți se nasc la fel: și Bănel la Făurei, și Diarra, galacticul din Mali, o țară care zbiară de foame, și Beckham în civilizata Britanie. Evoluția ulterioară îi diferențiază și depinde de educație. Și nu e vorba doar despre educația jucătorilor, ci și despre a celorlalți. Cum ar fi conducători care se fac frați de cruce sau populația locală care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mai depinde și de noi. aprilie 2002 Robotism și lucru pe durere încet-încet, coaja ermetică a gimnasticii începe să pîrîie. Nevoia de idoli a românilor trece prin momente de cumpănă, atunci cînd ei află despre falsuri în acte, vertebre tasate, foame programată. „Au încercat și alții pregătirea centralizată. Ne-au acuzat de robotism, i-am enervat, dar am cîștigat“, spune fostul antrenor al lotului național, Adrian Goreac, acum stabilit în Franța, în timp ce doctorul Ioan Drăgan îl completează, afirmînd că „noi am
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
“O, sfintele mele cărți, cât vă datorez că sunt om, că sunt om adevărat” N. Iorga Cuvânt înainte În “Foamea de a citi”, articol publicat în “Curierul U.N.E.S.C.O.”, din 1973 , autorul avansează ideea că non- lectura, fragilitatea obișnuințelor de a citi iși au originea în copilăria preșcolară. Probabil că în această perioadă se nasc și încep să se
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
deși atmosfera era mohorâtă și un vânt rece învolbura frunzele uscate de pe trotuar. Eram cu mama . În fața noastră, o mânuță murdară de copil s-a întins către un trecător: - Dă-mi și mie un colț de pâine! Mi-e tare foame! Mult prea grăbit pentru a fi generos, trecătorul îmbrăcat în haine scumpe, în loc de pâine i-a aruncat micuței făpturi o privire disprețuitoare și câteva vorbe urâte. Mânuța tremurândă s-a-ntins și către noi: - Dă-mi și mie... - Cecilia? Ce
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și dintr-acele și-au fost prinzând foamea sărăcimea" (anomalii climatice). Războiul lui Ioan Armeanul: "nu era o călcare pe pământ, că și mînile le obosise, și armele îi scăpase. Ca acela prah se făcuse, cât nu se cunoșteau cine de a cui este; nice de sineți se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]