10,284 matches
-
obiectului său de activitate pentru care solicită recunoașterea 15. Declarația pe propria răspundere a președintelui, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declarații, privind veridicitatea informațiilor cuprinse în raport, a faptului că organizația nu a desfășurat activități ilicite ori contrare ordinii publice sau bunelor moravuri și nu are sume neachitate la scadență către persoane fizice ori juridice 16. În cazul federațiilor care solicită recunoașterea ca fiind de utilitate publică, dovada că cel puțin două treimi din numărul asociațiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154033_a_155362]
-
de asigurați în procesul civil, în limitele prevăzute la art. 10 alin. (1). Articolul 20 Se consideră că sunt întrunite elementele răspunderii civile față de terțe persoane (răspundere civilă delictuală) și se acordă despăgubiri atunci când rezultă cumulativ: a) săvârșirea unei fapte ilicite de către deținătorul sau conducătorul autovehiculului care a produs accidentul, ca de exemplu: nerespectarea regulilor de circulație, acte de neglijență în conducerea sau paza autovehiculului etc.; ... b) existența unui prejudiciu produs persoanei păgubite; ... c) existența unui raport de cauzalitate între prejudiciul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
a produs accidentul, ca de exemplu: nerespectarea regulilor de circulație, acte de neglijență în conducerea sau paza autovehiculului etc.; ... b) existența unui prejudiciu produs persoanei păgubite; ... c) existența unui raport de cauzalitate între prejudiciul suferit de persoana păgubită și fapta ilicită a deținătorului sau conducătorului autovehiculului care a produs accidentul; ... d) culpa deținătorului sau conducătorului autovehiculului în săvârșirea faptei ilicite, cauzatoare a accidentului. Este în culpă cel care săvârșește fapta cu intenție, din neglijență sau imprudență. Articolul 21 Asigurătorii acordă despăgubiri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
b) existența unui prejudiciu produs persoanei păgubite; ... c) existența unui raport de cauzalitate între prejudiciul suferit de persoana păgubită și fapta ilicită a deținătorului sau conducătorului autovehiculului care a produs accidentul; ... d) culpa deținătorului sau conducătorului autovehiculului în săvârșirea faptei ilicite, cauzatoare a accidentului. Este în culpă cel care săvârșește fapta cu intenție, din neglijență sau imprudență. Articolul 21 Asigurătorii acordă despăgubiri: 1. indiferent de locul în care a fost produs accidentul de autovehicul (pe drumuri publice, pe drumuri care nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154118_a_155447]
-
judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128 3.1.1.7. Identitatea structurii formale S P cu "formula" adevărului corespondență / 131 3.1.1.8. Sensuri non-judicative ale unei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele ar fi fost construite și puse la lucru de către Aristotel, temei ivit, cum am constatat, dar încă neclar; fără a fi vorba, în această operare, de o denaturare a sensurilor logicii-organon. 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită Formularea regulilor raționamentului corect și ale celui sofistic, operarea unei diferențe între ele precum și alte operații desprinse din acestea nu pot fi scopuri în sine în proiectul primului sistem de logică, din mai multe motive: a) întâi, pentru că tipurile de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în interiorul cunoașterii înseși, căci tocmai el dă seamă și de o altă diferență: între ceea ce se supune exigențelor (regulilor) din orizontul cunoașterii, fiind fapt de cunoaștere "autentică", și ceea ce nu se supune acestor exigențe (reguli), fiind astfel fapt de cunoaștere ilicită, în ultimă instanță, non-cunoaștere; nu se sugerează aici că incorectitudinea este mai degrabă un fapt de respingere prin reguli epistemice particulare a unui gând, dar este deschis, totuși, chiar și acest sens. Tocmai pentru a dovedi caracterul de corectitudine sau
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raționamentului corect (apodictic și dialectic), în sensul că acesta, presupunând-o (este vorba despre premisele sale, fie rezultate ale inducției și intuiției, fie ale unor raționamente anterioare), o și "inferează" (este vorba de concluzie). O altă parte a cunoașterii, cea ilicită, corespunde raționamentului incorect (sofistic), fiindcă acesta ori pornește de la neadevăruri (reprezentate de premise), ori ajunge la neadevăruri, fiind incorect, chiar și atunci când pornește de la ceea ce este adevărat, ori și una și alta. Cum am constatat, acest aspect al cunoașterii, accentuat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestor "lucruri"). Ideea din urmă este o simplă ipoteză, care va primi o anumită atenție atunci când va fi operată reducția judicativă a dictaturii judicativului. Sensul ei, în contextul de față, este de a accentua diferența dintre cunoașterea autentică și cea ilicită, considerând pe lângă criteriul firesc, acela al corectitudinii formale, și un criteriu suplimentar, care depășește condiționarea strict formală a logicii-organon, dar ne poate indica, tocmai prin atenția îndreptată către "obiectul" cunoștinței, o cale de separație non-formală a celor două tipuri de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ecuația" adevărului, așa cum apare el pentru Kant și, cum am văzut deja, în orizontul dictaturii judicativului. Și fiindcă logica generală a fost deseori considerată și folosită ca organon (adică în mod constitutiv, ca ansamblu de reguli producătoare de cunoștințe), așadar ilicit, ea a funcționat, de fapt, ca o "logică a aparenței". Potrivit punctului de vedere al lui Kant, schițat deja, logica generală poate valora ca o analitică, în sensul stabilirii unui canon al folosirii intelectului și rațiunii, în vederea justificării corectitudinii rezultatelor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este și ea, prin urmare, un canon al intelectului și rațiunii (și nu doar atât, într-o parte a ei, precizată mai sus), asemenea analiticii logice (din logica generală). Dialectica transcendentală, în schimb, nu mai apare doar ca o variantă ilicită de funcționare a analiticii, cum apărea dialectica logică (după punctul de vedere al lui Kant); ea pare a avea autonomie față de analitică, fiind investită cu sarcini "critice" precise, diferite, desigur, de cele ale analiticii. Totuși, deși dialectica transcendentală are a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
analiticii.105 Logica transcendentală însă trebuie să lege în unitatea sa analitica și dialectica, fiindcă și aceasta din urmă are o funcție precisă spre deosebire de dialectica logicii generale, care nu reprezintă, potrivit punctului de vedere al lui Kant, decât o funcționare ilicită a logicii ca atare -, anume aceea de a indica "aparența judecăților transcendente", rezultate prin intervenția "constitutivă" a conceptelor rațiunii, adică prin aplicarea lor la conceptele intelectului ca la obiecte ale unei experiențe posibile. 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare în prezentarea care urmează. Oricum, pe această bază devine clară și "ideea" unei critici a folosirii logicii dincolo de limitele experienței, adică folosirea sa dialectică; ceea ce Kant numește prin "dialectica transcendentală" moștenită din istoria filosofiei se referă la această folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt, dar pe o cale negativă, înseși limitele experienței. Dialectica transcendentală nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
excepție de la prevederile alin. (2), pentru anul 2015, direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București comunica până la data de 30 iunie direcției de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și formațiunii centrale de combatere a traficului și consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române situația centralizatoare a autorizațiilor pentru cultivarea plantelor ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope, emise pentru anul în curs. ... (4) Până la 15 mai, direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București comunica situația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184164_a_185493]
-
cultivarea plantelor ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope, emise pentru anul în curs. ... (4) Până la 15 mai, direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București comunica situația centralizatoare prevăzută la alin. (2) formațiunii centrale de combatere a traficului și consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. ... (5) Pentru eliberarea autorizației pentru cultivarea plantelor ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope, în vederea utilizării în industrie și/sau în alimentație, în domeniul științific ori tehnic sau pentru producerea de sămânță, cultivatorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184164_a_185493]
-
practică a medicului specialist și, după caz, a medicului anestezist, împreună cu contractul de muncă sau de colaborare al acestuia. ... Articolul 27 (1) Centrele de tratament pentru toxicomani sunt cele prevăzute în legislația referitoare la prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri că furnizori de servicii cu regim închis sau deschis, pentru tratamentul de substituție. ... (2) Prescrierea și supravegherea tratamentului de substituție se fac de către medicul curant din unitățile spitalicești și ambulatorii, precum și din centrul de tratament pentru toxicomani. ... Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184164_a_185493]
-
punere în circulație/ de export. 3. Persoană responsabilă: .............., Data Semnătură ............... .............. Anexă 7a) --------- la normele metodologice ----------------------- Exemplar nr.*) Autorizație de Punere în Liberă Circulație Convention unique sur leș stupefiants (1961/72) - Convention sur leș substances psychotropes (1971) - Convention contre le trafic ilicite de stupefiants et de substances psychotropes (1988) ┌──────────────────────────────────────────┬─┬─────────────────────────────────┐ │ Autorisation n'est pas valide qu'avec │I│ │ │ le timbre et leș signatures appliquees │M│ │ │ ci-contre: Ț A Ț A *) Autorizația se emite în patru exemplare, identificate astfel: - "Exemplarul nr. 1: însoțește transportul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184164_a_185493]
-
și măsurile terapeutice, psihologice și sociale adaptate necesităților fiecărui consumator de droguri și se întocmește în situațiile prevăzute la art. 13 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 860/2005 , denumit în continuare Regulament. ... (2) Stabilirea planului individualizat de asistență a consumatorului de droguri se face de către managerul de caz împreună cu echipa din cadrul centrului de prevenire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182183_a_183512]
-
cu Comisia Națională de Arheologie, după caz, a programelor și planurilor de amenajare și dezvoltare a teritoriului, pentru zonele în care se găsesc monumente istorice; 14. acționează, potrivit competențelor sale, pentru recuperarea bunurilor din patrimoniul cultural național, sustrase sau exportate ilicit; 15. avizează temele de proiectare și soluțiile arhitecturale și de artă monumentala, cu consultarea organizațiilor profesionale și de creatori din domeniu, pentru obiectivele arhitecturale sau de artă monumentala care se realizează din bugetele publice; 16. contribuie la crearea cadrului juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]
-
în acest scop de autoritatea fiscală competentă. 4. În materia mărfurilor comercializate în regim duty-free Prin actul normativ în discuție se urmărește diminuarea contrabandei de la nivelul magazinelor duty-free, în completarea măsurilor cu caracter legislativ implementate deja în domeniul combaterii traficului ilicit cu mărfuri, măsuri care ar diminua semnificativ traficul ilicit cu țigarete și alcool, respectiv: diminuarea contrabandei de la nivelul magazinelor duty-free, înlocuirea facilităților reglementate inițial de Ordonanței Guvernului 104/2002 pentru comercializarea mărfurilor accizabile în regim duty-free, prin înlocuirea scutirii directe
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
materia mărfurilor comercializate în regim duty-free Prin actul normativ în discuție se urmărește diminuarea contrabandei de la nivelul magazinelor duty-free, în completarea măsurilor cu caracter legislativ implementate deja în domeniul combaterii traficului ilicit cu mărfuri, măsuri care ar diminua semnificativ traficul ilicit cu țigarete și alcool, respectiv: diminuarea contrabandei de la nivelul magazinelor duty-free, înlocuirea facilităților reglementate inițial de Ordonanței Guvernului 104/2002 pentru comercializarea mărfurilor accizabile în regim duty-free, prin înlocuirea scutirii directe de la plata accizelor, taxei pe valoarea adăugată și a
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
acele cantități destinate uzului personal; majorarea taxei anuale de autorizare până la un nivel de 100.000 de euro pentru fiecare magazin care, pe de o parte, creează premizele creșterii veniturilor bugetare, iar pe de altă parte, conduce la descurajarea comerțului ilicit generat de activitatea desfășurată de operatorii economici care comercializează mărfuri în regim duty-free; menținerea valabilității autorizațiilor de funcționare emise pentru magazinele duty-free/duty-free diplomatic pentru un termen de 5 ani de la data eliberării, fără posibilitatea continuării activității de comercializare mărfuri
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
va răspunde și persoana care, cu rea credință, a permis sau a determinat constituirea eronată a obligațiilor fiscale prin nedeclararea sau declararea acestora în cuantum inferior celui real datorat, respectiv neachitarea obligațiilor fiscale. Totodată, urmează a fi sancționate și acțiunile ilicite care au avut ca efect îmbogățirea fără just temei a contribuabilului, prin încasarea unor sume de la buget fără existența unui drept real de restituire ori de rambursare. Urmează să fie angajată răspunderea solidară cu debitorul declarat insolvabil celui care, în calitate de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
și care îi justifică existența. De la început sunt necesare câteva precizări în legătură cu originea schemei funcționale. Mulți analiști sunt tentați să considere că schema funcțională își are originea în biologie, suspectând-o chiar, din acest motiv, de „organicism”, adică de transfer ilicit al conceptelor elaborate în legătură cu organismul biologic la înțelegerea fenomenelor sociale (Turner, 1978). Mi se pare însă mai îndreptățit un alt punct de vedere, care consideră că schema funcțională nu își are originea exclusiv și poate nici măcar în primul rând în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
control și echilibru, Fujimori și consilierul său pe probleme de servicii secrete, Vladimiro Montesinos, "au fost în stare să concentreze o putere nemaiîntâlnită în Peru de decenii" (Degregori, 2003: 220). Montesinos a folosit această putere pentru a construi o rețea ilicită de mari dimensiuni care, în mod sistematic, a corupt instituțiile statului și le-a folosit împotriva adversarilor (Conaghan, 2005; Rospigliosi, 2000). Montesinos a folosit SIN-ul pentru a spiona diverse persoane din opoziție și din mass-media (Bowen și Holligan, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]