10,840 matches
-
este consecința admiterii plângerii. Tot astfel, cum în cazul celei dintâi, judecătorul care soluționează contestația are a se pronunța asupra aspectelor deja dezbătute în primul grad de jurisdicție, neputându-se formula alte cereri sau excepții privind urmărirea penală în afara celor invocate inițial, în cazul secundei, judecătorul de cameră preliminară va examina numai modul în care cererile și excepțiile au fost soluționate la fond. În cazul în care va aprecia criticile întemeiate, va proceda și la rejudecarea plângerii, "raportând de această dată
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
de Casație și Justiție are a le pronunța în cazul admiterii contestației împotriva încheierii prin care plângerea petentului a fost admisă, soluția procurorului desființată și, ca urmare a constatării că probele legal administrate sunt suficiente, dispusă începerea judecății. Astfel, textul invocat prevede că judecătorul de cameră preliminară "admite contestația, desființează încheierea și rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate". Se constată, așadar, că problema cu care
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
instanța de fond, poate fi formulat apel, în condițiile art. 408 și următoarele din Codul de procedură penală, acesta constituind o cale de atac integral devolutivă, potrivit art. 417 din Codul de procedură penală. 20. Analizând aspectele procedurale mai sus invocate, Curtea constată că ele constituie, de fapt, garanții ale drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21, art. 23 alin. (11) și art. 24 alin. (1) din Constituție, prevăzute de legiuitor în scopul asigurării acestor drepturi, așa încât lipsa prevederii exprese, în cuprinsul
DECIZIE nr. 471 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) raportate la cele ale art. 342 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276631_a_277960]
-
criticilor formulate, nu impietează asupra drepturilor procesuale ale procurorului și inculpatului, astfel încât, în raport cu aceste critici, excepția apare ca fiind neîntemeiată. 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) și (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (2) și art. 348
DECIZIE nr. 40 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270208_a_271537]
-
care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești. *1) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 25 iunie 2015. ────────── 24. Prin decizia sus-menționată, invocată și de către instanța de trimitere în cererea de sesizare, s-a reținut că "Sintagma «sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor», utilizată atât de Constituție, cât și de Legea nr. 554/2004 , nu poate primi decât o interpretare
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
a arătat că în doctrină s-a statuat că această procedură nu poate fi utilizată pentru lămurirea unei chestiuni de fapt sau a unei chestiuni de drept care nu este determinantă pentru soluționarea cauzei. Or, în speță, lămurirea chestiunii de drept invocată este determinantă pentru soluționarea cauzei, aceasta ducând la dezlegarea raportului juridic penal dedus judecății. III. Punctul de vedere al completului Curții de Apel Oradea cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită: Asupra chestiunii de drept privind interpretarea dispozițiilor
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
alin. (6) lit. c) și art. 341 alin. (7) lit. d)]. Ceea ce nu s-a avut în vedere la momentul modificării legislative intrate în vigoare la 1 februarie 2014 sunt soluțiile de renunțare la urmărirea penală. Astfel, problema de drept invocată trebuie examinată inclusiv din perspectiva naturii juridice a instituției renunțării la urmărirea penală. Se observă că, potrivit art. 314 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, aceasta reprezintă una dintre soluțiile care pot fi dispuse de procuror în
DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268484_a_269813]
-
să decidă asupra recuzării. ... (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul recuzării magistratului-asistent și grefierului. ... (4) Cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat și a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Cererea de recuzare formulată oral se consemnează într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de ședință. ... ---------- Alin. (4) al art. 67 a fost modificat de pct. 36 al art.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
absolută se constată din oficiu sau la cerere. ... (3) Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) poate fi invocată în orice stare a procesului. ... (4) Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) trebuie invocată: ... a) până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare; ... b) în orice stare a procesului, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecății; ... c) în orice stare a procesului, indiferent
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. ... (2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept. ... Articolul 418 Neagravarea situației în propriul apel (1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a oricăror probe administrate în fața instanței de apel. ... (9) În vederea soluționării apelului, instanța, motivat, poate da o nouă apreciere probelor. ... (10) Instanța se pronunță asupra tuturor motivelor de apel invocate. ... (11) La judecarea apelului se aplică regulile de la judecata în fond, în măsura în care în prezentul titlu nu există dispoziții contrare. (12) Apelul împotriva încheierilor care, potrivit legii, pot fi atacate separat se judecă în camera de consiliu fără prezența părților, care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
să se pronunțe asupra lor. ... (3) În cazul în care cererea de recurs în casație a fost respinsă, partea sau procurorul care a declarat recursul în casație nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiași hotărâri, indiferent de motivul invocat. ... Articolul 439 Procedura de comunicare (1) Cererea de recurs în casație împreună cu înscrisurile anexate se depun, însoțite de copii pentru procuror și părți, la instanța a cărei hotărâre se atacă. ... ---------- Alin. (1) al art. 439 a fost modificat de pct.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
circumstanțe în procesul de stabilire a încadrării juridice a faptei în infracțiunea asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Prin Decizia în interesul legii nr. 17 din 18 noiembrie 2013 , invocată anterior, s-a precizat că, în considerarea sustragerii de la plata taxelor datorate statului, prin art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, legiuitorul a incriminat o formă de tăinuire a bunurilor provenind din contrabandă
DECIZIE nr. 32 din 11 decembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri pentru rezolvarea de principiu a chestiunii de drept vizând interpretarea dispoziţiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 2.265/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268728_a_270057]
-
la o audiere. Astfel, arată că procedura de filtrare a recursurilor are o influență directă asupra procesului propriu-zis. 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. În acest sens arată că la elaborarea noului Cod de procedură civilă s-au avut în vedere concepțiile moderne privind desfășurarea procesului civil, rolul și atribuțiile participanților la proces, în centrul atenției situându-se preocuparea pentru recunoașterea și clarificarea, într-
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
al unor libertăți. Obligația de a desfășura o ședință publică nu este absolută, absența unei astfel de ședințe în fața instanței de recurs este justificată prin caracterul specific al procedurii respective. Lipsa de citare a părților nu aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate, fiind justificată de necesitatea soluționării cauzei într-un termen rezonabil. 6. În continuare arată că în recurs se verifică legalitatea hotărârii recurate, iar nu temeinicia acesteia. Procedura desfășurată în fața instanței de recurs beneficiază de principiul contradictorialității, care este asigurat prin
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
aprilie 2015, textele de lege criticate păstrând soluția legislativă și numerotarea. Textele de lege criticate au următorul cuprins: "(5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
întâmpinare și a înscrisurilor noi, președintele completului ori un membru desemnat de acesta sau magistratul-asistent întocmește un raport asupra admisibilității în principiu a recursului, prin care se verifică dacă sunt îndeplinite cerințele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă, dacă există motive de ordine publică ce pot fi invocate în condițiile art. 489 alin. (3) din Cod ori dacă recursul este vădit nefondat. De asemenea, raportul
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
zile de la comunicare [art. 493 alin. (4)]. 14. Potrivit alin. (5) al art. 493 din Codul de procedură civilă, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
făcută doar cu verificarea unor elemente ce vizează fondul cauzei. Or, verificarea fondului cauzei, în scopul aprecierii caracterului vădit nefondat al recursului, presupune verificarea legalității hotărârii atacate, completul de filtru fiind obligat să se pronunțe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Sintagma "vădit nefondat" se situează astfel în sfera fondului cauzei, concluzie care poate fi trasă și din analiza dispozițiilor alin. (6) al art. 493 din Codul de procedură civilă, din care rezultă că, atunci când
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
84 din 30 ianuarie 2015, Curtea le-a respins ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale pe care s-a întemeiat acea hotărâre, soluție procedurală pronunțată de instanța constituțională ca urmare a admiterii, în prealabil, a aceleiași excepții invocate însă la sesizarea altor persoane, respectiv prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea apreciază necesar să reamintească jurisprudența sa referitoare la hotărârile care sunt
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
1992 , interpretând în mod extensiv dispozițiile Codului de procedură civilă din 1865, ca o garanție a apărării drepturilor justițiabililor, stabilind că o decizie prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate profită atât autorilor acesteia, cât și autorilor aceleiași excepții, invocate anterior publicării deciziei, dar în alte cauze, soluționate definitiv. 22. Această jurisprudență, menținută și după adoptarea noului Cod de procedură civilă, se concretizează, de exemplu, prin Decizia nr. 223 din 13 martie 2012 , precitată, Decizia nr. 319 din 29 martie
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
2009 , a fost analizată conformitatea acestora față de art. 4 alin. (2), art. 16 și art. 44 din Legea fundamentală. Așa fiind, susține că dispozițiile art. 24 alin. (1^2) și (1^4) din Legea nr. 1/2000 încalcă textele constituționale invocate, deoarece, în lipsa oricărei distincții, permit restituirea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora inclusiv a acelor terenuri aflate în domeniul public al statului care aparțin rezervațiilor naturale și parcurilor naționale, respectiv "Zonelor protejate de interes național și monumentelor naturii". 9. Judecătoria
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
motivarea acțiunii reclamantul arătând că a prezentat Adeverința nr. 373 din 11 iunie 2012 și Contractul colectiv de muncă nr. 11.823 din 8 aprilie 1999 și că a lucrat în condiții de muncă ce se încadreaz�� în prevederile normative invocate. 9. Prin Sentința civilă nr. 180 din 12 februarie 2014, Tribunalul Bacău a admis acțiunea și a anulat decizia contestată, obligând-o pe pârâta Casa Teritorială de Pensii Bacău să emită o decizie de pensionare, cu luarea în considerare a
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
în grupa superioară de muncă. S-a arătat, în acest sens, că atât timp cât legiuitorul a creat obligația în sarcina caselor de pensii să verifice adeverințele sub aspectul condițiilor de fond și formă, pentru aceeași rațiune se pot interpreta și dispozițiile invocate, în sensul posibilității caselor teritoriale de a cenzura mențiunile din carnetul de muncă, o altfel de interpretare conducând la imposibilitatea verificării mențiunilor din carnetul de muncă, chiar și atunci când acestea sunt vădit eronate și întocmite cu încălcarea legii. ... 26. Cu privire la
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are o natură juridică aparte, care se circumscrie unui incident procedural ivit în cursul procesului a cărui soluționare pe fond depinde de lămurirea chestiunii de drept invocate. 39. În jurisprudența sa ( Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014, Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]