15,723 matches
-
ani de-a rândul cunoștea realitățile țării de reședință. Având în vedere antecedentele cu predecesorii mei, îmi imaginez că cei din ambasadă mă priveau cu vădită curiozitate, gândindu-se cum o să reacționez și cât o să rezist. Nu eram adeptul formulei latinului Flavius Vegetius Renatus, "si vis pacem , para bellum" dacă vrei pace, pregătește-te de război, ci al formulei "si vis pacem, para pacem" dacă vrei pace, pregătește pacea. Așa că am fost eu însumi, cel din totdeauna, un moldovean care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
încheie la 22 noiembrie 1998, când eram trimis într-o nouă misiune în exterior. 1999-2005 URUGUAY Pais de los pajaros pintados Țara păsărilor colorate La 22 noiembrie, plecam la Montevideo, al treilea post în America de Sud și al patrulea în lumea latină! Ofertele pentru plecarea mea în misiune permanentă în străinătate începuseră să apară pe la începutul anului, pe spații de limbă germană Berlin, Viena, dar nu s-a concretizat nimic. La 30 martie 1998, prin Memorandumul interior Nr. G(03) 1133, America latina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Brazilia, nici Argentina, dar nici Lituania, Letonia sau Estonia, Bosnia-Herzegovina, Albania, Liban... Cu o suprafață de 176.214 kilometri pătrați și o populație de 4 milioane de locuitori, această țară a fost și este, alături de Chile, unul din "premianții" Americii Latine la mai multe capitole venit pe cap de locuitor, alfabetizare, sănătate, rata scăzută a infracționalității și corupției, fiind cotată drept una din cele mai democratice și mai stabile țări din regiune. Descoperită la 1516 de navigatorul spaniol Juan Diaz de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
internațională a "Orașelor înfrățite" și e o chestie de onoare, dar și de suflet, să știi că nu ești singur în lume, că ești legat prin nevăzute fire de locuitorii dint-un alt oraș și dintr-o altă țară. Cu "Ginta Latină" a lui Alecsandri în cap, m-am gândit că o înfrățire București-Montevideo ar fi fost bine venită, așa că am purces la lucru. Ca la ping-pong, proiectele au zburat timp de trei ani între cele două capitale, mereu mai intervenind câte ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
erau de ani și ani teatrele unor războaie civile fără sfârșit, cunoșteau o stare de mizerie deplorabilă și în statisticile ONU erau plasate pe primele locuri din lume la șomaj, sărăcie, analfabetism... Să pui alături de țările respective, Uruguayul, "premiantul" Americii Latine, era o blasfemie. După 6 ani de misiune, aș fi putut să zic "după mine potopul", dar nu-mi stătea în caracter. Așa că i-am trimis la 11 martie 2005 domnului ministru o scrisoare (nu o notă, deși avea antet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
făcut practică la Seminarul pedagogic universitar din Iași. Timp de 2 ani (19391941ă, a funcționat ca profesor în învățământul secundar din Iași - la Liceul comercial de băieți și la Școala Normală V. Lupu -, unde a predat limba română și limba latină. Anul 1941 marchează intrarea sa în învățământul universitar ieșean, căruia i-a dedicat 34 de ani, până în 1975 când s-a pensionat la cerere. Asistent la Catedra de slavistică a Facultății de Litere și Filozofie din Iași, în 1941, A
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
doar șapte ani, iar fratele său, George, trei aniă și după anii adolescenței marcați de lipsuri și de dificultăți, Lena Zubatăi urmează îndemnul familiei și se înscrie la Facultatea de Litere a Universității din Iași, la secția de limbi clasice, latină și greacă, în perioada 19341939. Audiază cursurile deschise ale unor profesori străluciți ai Universității Al.I.Cuza, precum Ioan Petrovici (filozofieă, Garabet Ibrăileanu (limba românăă sau Theofil Simenschy (lingvisticăă. Melomană și înzestrată cu un talent deosebit, continuă să cânte la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
lucrul Început cu Brook. Am trecut repede la acțiune. Am fost uimit de numărul mare al celor care s-au prezentat la audiție, răspunzând neobișnuitului anunț din BackStage, că „La Mama“ angajează actori pasionați să lucreze În greaca veche și latină. Dar, cum Ellen nu avea bani să angajeze decât o trupă de opt, am fost nevoit să fac o selecție foarte riguroasă. În timpul audițiilor, În holul teatrului am fost acostat de o tânără cu păr lung de un roșu aprins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
farsele, fetele și, mai ales, sportul. Dintre jocurile pe care le-am practicat la Cambridge, fotbalul a rămas o oază măturată de vânt În mijlocul unei perioade destul de tulburi. Îmi plăcea la nebunie să fiu portar. În Rusia și În țările latine, această artă galantă a fost Întotdeauna Înconjurată ca un nimb de unică strălucire. Distant, solitar și imperturbabil, celebrul portar este urmat pe străzi de băietani vrăjiți. El rivalizează cu matadorul și cu un campion aviatic, constituind obiectul unei adulări Înflăcărate
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și-L rugau să mai rămână la ei. El vine și astăzi la cei care-L cheamă și-L așteaptă. Biserică Pater Noster Pe Muntele Măslinilor este aceasta biserică și numele ei este scris în latină. Pater Noster în limba latină înseamnă Tatăl Nostru. Biserică se numește așa pentru că pe locul acesta i-a învățat Domnul rugăciunea Tatăl Nostru. Este foarte mare și spațioasa. Pe niște ziduri speciale este scrisă rugăciunea Tatăl Nostru în peste 50 de limbi. În românește este
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de un loc din Essais, că memoria nu-l prea ajută. E doar o cochetărie. Să nu-l credem sută la sută : băgați de seamă cum la tot pasul îi vin în minte sumedenie de citate din mai toți poeții latini ! Coroborat cu părerea sus pomenită, circulă și altă prostie : îndemnul de a nu ne încărca memoria. O pedagogie a lenei minții. Memoria trebuie, dimpotrivă, exersată la maximum. Cu cât e mai ̀ încărcată, cu atât e mai precisă, mai vie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
îmblânziri” venite cu vârsta, al altor prietenii și altui climat. În țară era „șeful” unei generații ce se vroia turbulentă, la Chicago era șef de catedră. Normal, șefului de catedră nu i se întâmpla să comită inadvertențe gramaticale în adagiile latine, cum i se mai întâmpla uneori în țară șefului de generație. Dar nici virulența acestuia nu o mai putea avea ; nu i-o mai îngăduiau nici poziția, nici locul, nici momentul și, bineînțeles, nici vârsta. Virulența tânărului șef de generație
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spuneam, implică eshatologia. Auroralul și mortuarul nu sunt capetele unei succesiuni decât în reprezentarea dată de percepția noastră temporală. Însuși cuvântul „crepuscul” are ambele ̀ nțelesuri, de „zori” și de „amurg”. În germană Dämmerung vine de la dämmern = a licări ; în latină crepusculum de la creperus = obscur, ambiguu. În acel vers citat și comentat de Negoițescu : „De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și ”, în care comentatorul vede lirismul plutonic eminescian, nu e vorba de plâns ca efect al unei emoțiuni depresive individuale, ci
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Valdelièvre, piesă de rezistență a primei sale culegeri (Zbor alb, 1932), precum și a celei următoare (Golful sângelui, 1936), în care e încorporată unui ciclu de cinci secvențe, unde ea devine a doua. Inspirația îi fusese declanșată poetului de o inscripție latină de pe mormântul soției unui principe transilvan. Eufonia numelui francez al domniței, îngropată „la Sâmbăta de Sus/ în munții valahi, cu fața la Apus”, i-a stârnit poetului, el însuși născut din mamă franceză, imaginația și visarea : „ce-ai căutat pe unde plânge
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Sâmbăta de Sus, îl anticipează pe Lucian Blaga, care o va cânta mai târziu pe Uta, al cărei chip gingaș și învăluit în taină se află sculptat în catedrala de la Naumburg („lângă scutul seniorului, Uta...”). Ca și de o inscripție latină pe un mormânt uitat, imaginația poetică poate fi declanșată și de un „anunciu” inserat prin anul 1837 în Gazeta de comerciu : „S-a scos în vânzare o roabă de 18 ani”. Domniței de la Sâmbăta de Sus i-a rămas doar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
din care privește antichitatea e a unui eschollier, ca François Villon (sau ca Hamlet), a unui „fost student”, nu a unui doctor illustris ; e o perspectivă goliardă, nu savantă. Universitățile sunt, ca și catedralele, creațiuni medievale ; cântecele goliardice, în limbă latină sau vulgară, sunt într-un fel reversul cântecelor liturgice. Constructor de catedrală prin arhitectonica operei, „student vagant” prin latura goliardică a poeziei lui, Nichita Stănescu adaogă o a treia trăsătură medievală profilului său liric, anume cea trubadurescă. E foarte interesantă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
despre acest mit în sublimul studiu comparativ Basmele românilor, scris de incomparabilul savant care a fost Lazăr Șăineanu. Aici, în Suedia, Luna e un bărbat, și Soarele o femeie. Chiar și moartea e bărbat, și nu o Doamnă, ca la latini. Asta, cred, schimbă mult psihologia oamenilor. Soarele dă căldură, viață, e o mamă iubitoare, pe când luna, ca și moartea, e un „el” rece și tranșant, plin de mister, cu care nu se poate face nici un compromis. Seara, din nou un
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
același fel cum îi iubesc pe cei care au fost mai demult, lăsând urme ale trecerii lor prin viață. Aș vrea studiind să-i înviez, măcar o clipă, printr-o pasă de magie albă. La fel procedez și cu limba latină, readucându-mi în memorie lecțiile pline de viață ale profesorilor mei de latină de la Liceul „Șincai”: Aristide Pârcălăbescu și David Popescu, amândoi și excelenți traducători. Datorită eforturilor și căldurii inimii lor pot citi un text latin în alt fel decât
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
procedez și cu limba latină, readucându-mi în memorie lecțiile pline de viață ale profesorilor mei de latină de la Liceul „Șincai”: Aristide Pârcălăbescu și David Popescu, amândoi și excelenți traducători. Datorită eforturilor și căldurii inimii lor pot citi un text latin în alt fel decât cineva care a studiat latina. Pretind că pot citi creativ, așa cum m-au învățat profesorii cărora le aduc aici, în pagină, un omagiu imens. Cu ebraica e altceva. E o limbă semită total diferită, din care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
inventat ca supliment, alături de alte „strategii”, mersul ambulatoriu prin cameră în timp ce scriu în gând, apoi repede pe hârtie. Și asta e atât de plăcut, pentru că textele scrise așa au vivacitate, ca și cum ar fi trăite intens. Disciplina prin studiul limbilor moarte, latina și ebraica, o observ cam în același fel - trebuie să fiu în picioare, masa de scris (la care m-am „înlănțuit” ca un Prometeu atâția ani) a ajuns un chin pentru mine. Ca și pentru citit, trebuie să mărturisesc că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
locul românilor pe continent. Elementul cultural creștin a fost mai trainic decât cel rasial sau geografic și afilierea unor români la Roma catolică a modernizat mijloacele rezistenței culturale și etnice mai Întâi prin Școala Ardeleană, consecință imediată a legăturii lor latine. Dealtfel ideea latinității la români reprezintă substanța orientării spre occident ca singura alternativă de a ieși de sub oblăduirile Înrobitoare imperiale. După Înlăturarea domniilor fanariote numai În perioada 1821-1828, cum spunea Alecu Russo „mai mult a trăit țara decât cele de pe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Știință Înființată În 1984 și Comisia de Ecologie Umană constituită În 1986 desfășurau programe cu largă participare din țară și străinătate. În vara anului 1988 s-a ivit prilejul unei discuții cu un vizitator italian, președintele Centrului Cultural de Unitate Latină cu sediul În localitatea turistică Alassio de pe coasta Liguriei. Această organizație promova activități culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute În Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit Înființarea Societății Culturale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
țară și străinătate. În vara anului 1988 s-a ivit prilejul unei discuții cu un vizitator italian, președintele Centrului Cultural de Unitate Latină cu sediul În localitatea turistică Alassio de pe coasta Liguriei. Această organizație promova activități culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute În Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit Înființarea Societății Culturale „Ginta Latină” . Obiectivele cuprinse În Declarație și referirile la susținerea comunităților românești supuse deznaționalizării corespundeau prevederilor organismelor internaționale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sediul În localitatea turistică Alassio de pe coasta Liguriei. Această organizație promova activități culturale din viața poparelor latine din spațiul european. În contextul preocupărilor de Etno ecologie susținute În Comisia de Ecologie Umană de la Iași am convenit Înființarea Societății Culturale „Ginta Latină” . Obiectivele cuprinse În Declarație și referirile la susținerea comunităților românești supuse deznaționalizării corespundeau prevederilor organismelor internaționale de apărare a Drepturilor Omului și minorităților. Avem În vedere documentele care au precedat și cele ce au urmat Înființării Societății: Actul final al C
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Documentul final al Reuniunii din 1986 de la Viena, de la Copenhaga 1990, Carta de la Paris pentru o nouă Europă 1990, Documentul Reuniunilor de la Moscova din 1991 și Helsinki 1992. În spiritul documentelor internaționale, și cu respectarea Constituției României, Societatea Culturală „Ginta Latină” și-a consacrat activitatea promovării culturii naționale În rândul minorităților românești din alte țări. Pentru prestigiul Societății și extenziunea programului său au fost propuși membri de Onoare personalități ilustre care s-au oferit să sprijine publicația noastră și să popularizeze
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]