10,170 matches
-
logică sau preferința personală a teologilor islamici) și Istislah (interesul public). Lui Al-Shafi'i îi sunt atribuite mai mult de 100 de lucrări. Adițional, Al-Shafi'i a fost un poet elocvent, care a compus multe poeme scurte abordând subiecte precum morala și comportamentul adecvat.
Al-Shafi‘i (Imam) () [Corola-website/Science/334119_a_335448]
-
face aceeași greșeală și în ceea ce privește viața. Uităm că este fragilă, gingașă, efemeră. Ne comportăm cu toții de parcă-am fi nemuritori„ „...privește lumea în fiecare zi ca și cum ai vedea-o pentru întâia oară„ " Există două feluri de suferință: cea fizică și cea morală. Suferința fizică o înduri. Pe cea morală ți-o alegi." În 2009, Eric-Emmanuel Schmitt regizează filmul "Oscar et la Dame Rose", avându-i ca actori principali pe : Michèle Laroque, Amir Ben Abdelmoumen, Amira Casar, Mylène Demongeot, Max von Sydow și
Oscar și Tanti Roz () [Corola-website/Science/334300_a_335629]
-
că este fragilă, gingașă, efemeră. Ne comportăm cu toții de parcă-am fi nemuritori„ „...privește lumea în fiecare zi ca și cum ai vedea-o pentru întâia oară„ " Există două feluri de suferință: cea fizică și cea morală. Suferința fizică o înduri. Pe cea morală ți-o alegi." În 2009, Eric-Emmanuel Schmitt regizează filmul "Oscar et la Dame Rose", avându-i ca actori principali pe : Michèle Laroque, Amir Ben Abdelmoumen, Amira Casar, Mylène Demongeot, Max von Sydow și muzica lui Michel Legrand. În România, prima
Oscar și Tanti Roz () [Corola-website/Science/334300_a_335629]
-
și are un stylus în spatele unei urechi și o carte mare și neagră în buzunarul de la piept. Cei doi se angajează într-o conversație, Bon-Bon presând Diavolul la un schimb filozofic de idei. El speră să „lămurească unele probleme de morală” pe care să le publice și care să-l facă faimos. Bon-Bon află că Diavolul nu a avut niciodată ochi, dar este convins că vederea sa este mai bună și „mai pătrunzătoare” decât cea a lui Bon-Bon. Diavolul poate vedea
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
bine stabilită a autorului ca un scriitor ce are un geniu imaginativ bogat și un stil liber, fluent și foarte fericit”. Scriind despre „Bob-Bon”, profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga considera că această povestire „amestecă finețea unei discuții incoerente despre suflet, trup și morală, între diavol și bucătarul filozof francez, autor de tratate de morală, cu groaza unei atmosfere încărcate - "a terrific night", cum sunt una sau două la o sută de ani - cu beția grotescă a lui Bon-Bon, cu portretul lui și al
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
imaginativ bogat și un stil liber, fluent și foarte fericit”. Scriind despre „Bob-Bon”, profesoara Zoe Dumitrescu-Bușulenga considera că această povestire „amestecă finețea unei discuții incoerente despre suflet, trup și morală, între diavol și bucătarul filozof francez, autor de tratate de morală, cu groaza unei atmosfere încărcate - "a terrific night", cum sunt una sau două la o sută de ani - cu beția grotescă a lui Bon-Bon, cu portretul lui și al diavolului - ambele, mostre de portrete grotești - și cu sfârșitul teribil, marcat
Bon-Bon (povestire) () [Corola-website/Science/334325_a_335654]
-
oameni - n.n.] e încă primitiv și grosier subt reflexe de aur și de purpur. Din civilizație ei n'au decât confortul”, observa criticul Mihai Ralea. Mediul uman descris de Hortensia Papadat-Bengescu aparține „unei burghezii de formație recentă, fără tradiții, fără morală, fără gust”, dar care cultivă luxul și dorește să constituie o elită. Concertul din muzică de Bach organizat în saloanele Elenei Drăgănescu este un eveniment monden de prim rang nu atât prin prezența muzicianului de talie europeană Marcian, cât mai
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
oameni - n.n.] e încă primitiv și grosier subt reflexe de aur și de purpur. Din civilizație ei n'au decât confortul”, observa criticul Mihai Ralea. Mediul uman descris de Hortensia Papadat-Bengescu aparține „unei burghezii de formație recentă, fără tradiții, fără morală, fără gust”, dar care cultivă luxul și dorește să constituie o elită. Neavând tradiție, societatea burgheză descrisă de Hortensia Papadat-Bengescu duce un efort disperat de conservare, trăind în umbra trecutului infam. Lupta înaintașilor pentru a-și depăși condiția umilă a
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
improbabile, Hélène moare în brațele mamei sale. Romanul se încheie cu bătrânețea plină de remușcări a mamei vinovate. Intenția lui Balzac este una moralizatoare, autorul dorind să restaureze moravurile societății prin sancționări exemplare și să pună de acord arta cu morala. Prezentarea cumulativă a dezastrelor și a pedepsei suferite de femeia adulterină pare astăzi însă melodramatică și forțată, deși există și o condamnare implicită de către autor a convențiilor sociale ce prevalează asupra drepturilor individuale. Criticii literari au susținut că Balzac a
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
ani închisoare și 800 lovituri de bici. Procuratura a făcut apel, cerând condamnarea la moarte. Fayad a fost rejudecat și la 17 noiembrie 2015 a fost condamnat la moarte pentru cinci capete de acuzare, între care apostazie, propagandă ateista, periclitarea moralei publice,legături interzise cu femei. În sentința să judecătorul a afirmat că „pocăința este o faptă a inimii al carei loc se află în Tribunalullumii de apoi, ea nu este relevanță pentru tribunalul din lumea noastră.” La 2 februarie 2016
Ashraf Fayad () [Corola-website/Science/335299_a_336628]
-
constitui fundamentul reeducării de la Pitești. În fine, definiția moralității a constituit un alt factor important. Aceasta urmează idea enunțată de Lenin, care afirma că orice actiune care urmărește interesul partidului este morală, respectiv orice acțiune care dăunează partidului este imorală. Morala în sine nu este fixă, ea depinde de nevoile colectivului. O anumită atitudine poate fi la un moment în timp morală, iar în alt moment, imorală, iar pentru a decide, membrul colectivului(partidului) are la dispoziție linia trasată de acesta
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
prezintă o filosofie morală mai închegată decât regulile provizorii pe care le-a schițat în "Discursul asupra metodei", fondată pe cunoașterea legilor fiziologice. Descartes începe în 1643 o bogată corespondență cu prințesa Elisabeta de Boemia, în care discută probleme de morală, ca răspuns la întrebările prințesei referitoare mai ales la fericire, pasiuni și conduita corectă în viață. Tratatul despre "" reprezintă sinteza rezultatelor acestor schimburi epistolare. În contextul științific al secolului al XVII-lea, care abandonează ideea "kosmos"-ului în favoarea unui univers
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
De aceea, Descartes își propune să vorbească despre pasiuni, nu în calitate de moralist, nici dintr-o perspectivă psihologică, ci înainte de toate sprijinindu-se pe știința naturii: „Planul meu n-a fost să explic pasiunile ca orator, nici chiar ca teoretician al moralei, ci doar ca naturalist "(physicien)"” ("Scrisoarea către editorul său" din 14 august 1648). Prin aceasta, Descartes nu se diferențiază doar în raport cu tradiția aristotelică, pentru care mișcările corpului își au originea în suflet, dar și cu tradițiile stoică și creștină, pentru
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
afară SUA. Spre sfârșitul anilor 70, au scris o scrisoare de impact, lucrarea "CIA & the Counter-Intelligence". CIA s-a angajat în multe lucruri și a realizat tot ce este necesar pentru a-și atinge scopul fără a ține cont de morală. S-a folosit de intervenție în afacerile interne ale statelor unde avea interese, prin mijloace mai puțin oneste sau morale. Analiză asupra eficienței comunităților de informații presupune că comunitatea fiind monitorizată și formată de structuri specifice. Rapoartele sunt sanitizate. O
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
și „Povestea lui Stan Pățitul”, în care oamenii care par proști sunt totuși capabili să-i păcălească pe diavoli. Povestea a fost descrisă de către influentul critic și istoric literar interbelic George Călinescu ca una din scrierile lui Ion Creangă cu o morală transparentă, adică dovedește în acest caz că „prostul are noroc”. Filologul francez Jean Boutière a evidențiat unele asemănări ale acestei povești cu creații literare din folclorul universal precum „Hans cel norocos” din colecția fraților Grimm, „Les trocs de Jean Baptiste
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
sa. Constatând un contrast între sexismul pe care-l identifică în mai multe dintre povestirile lui Creangă și standardele moderne de corectitudine politică, criticul literar Ion Manolescu consideră că modul în care este descrisă cumnata lui Prepeleac conduce la o morală implicită: „dacă vrei să desparți o familie, cheamă o femeie”. Povestea „Dănilă Prepeleac” a fost tradusă în mai multe limbi străine: rusă („Danila Prepeliak”, în vol. "Moldavskie skazki", Editura de Stat a Moldovei, Chișinău, 1957; traducere de Grigori Perov; volumul
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
mai îndeaproape, de exemplu în cazul în care, pentru a-mi salva viața, consimt să mi se facă o amputare, în cazul în care, pentru a-mi conserva viața, o expun primejdiei ; trec aici peste această determinare, căci ea aparține moralei propriu-zise.)”. "Explicația kantiană": „Cu privire la datoria întîmplătoare (meritorie) față de sine însuși, nu este suficient ca acțiunea să nu fie în contradicție cu umanitatea din persoana noastră ca scop în sine, ea trebuie să fie de acord și cu aceasta. Dar în
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
Raportul moral dintre om și supraom este o temă centrală în lucrările lui Friedrich Nietzsche, în special în "Genealogia moralei". Filozoful german consideră existența a două tipare fundamentale în moralitate: moralitatea omului de turmă, a sclavului, și moralitatea supraomului, a stăpânului, a omului liber. Caracteristicile omului de turmă sunt bunătatea, smerenia și simpatia, mai precis elemente de bază ale creștinismului
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
concluzia miroase a plebe, cea care în fapta rea vede doar urmările ei dăunătoare și opinează că „e un lucru prostesc să faci rău“; totodată, ea identifică pur și simplu „bunul“ cu „utilul și plăcutul“. În cazul întregului utilitarism al moralei, putem ghici din capul locului această origine comună și să ne bizuim pe flerul nostru: nu prea vom da greș”. Nietzsche a văzut în această realitate o contradicție: dacă cei puternici sunt puțini la număr în comparație cu oamenii de turmă (masele
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
violent“, „senzual“, și pentru întâia oară au stigmatizat cuvântul „lume“. În această răsturnare a valorilor (din care face parte și folosirea cuvântului „sărac“ ca sinonim al „sfântului“ și „prietenului“) constă importanța poporului evreu: o dată cu ea începe revolta sclavilor în domeniul moralei”. Conflictul dintre morala de turmă și cea a supraomului își are propria sa istorie. Conform scrierilor lui Nietzsche, societățile romane și grecești au fost întemeiate pe morala supraomului. Eroul homeric era un om caracterizat de o voință puternică, iar rădăcinile
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
pentru întâia oară au stigmatizat cuvântul „lume“. În această răsturnare a valorilor (din care face parte și folosirea cuvântului „sărac“ ca sinonim al „sfântului“ și „prietenului“) constă importanța poporului evreu: o dată cu ea începe revolta sclavilor în domeniul moralei”. Conflictul dintre morala de turmă și cea a supraomului își are propria sa istorie. Conform scrierilor lui Nietzsche, societățile romane și grecești au fost întemeiate pe morala supraomului. Eroul homeric era un om caracterizat de o voință puternică, iar rădăcinile clasice ale lucrărilor
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
și „prietenului“) constă importanța poporului evreu: o dată cu ea începe revolta sclavilor în domeniul moralei”. Conflictul dintre morala de turmă și cea a supraomului își are propria sa istorie. Conform scrierilor lui Nietzsche, societățile romane și grecești au fost întemeiate pe morala supraomului. Eroul homeric era un om caracterizat de o voință puternică, iar rădăcinile clasice ale lucrărilor Iliada și Odiseea exemplificau morala nitzscheană. I-a numit pe eroi „oameni ai culturii nobile”. Din punct de vedere istoric, moralitatea supraomului a fost
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
a supraomului își are propria sa istorie. Conform scrierilor lui Nietzsche, societățile romane și grecești au fost întemeiate pe morala supraomului. Eroul homeric era un om caracterizat de o voință puternică, iar rădăcinile clasice ale lucrărilor Iliada și Odiseea exemplificau morala nitzscheană. I-a numit pe eroi „oameni ai culturii nobile”. Din punct de vedere istoric, moralitatea supraomului a fost distrusă de moralitatea de turmă a creștinismului care s-a răspândit în Imperiul Roman. Lupta esențială dintre culturi a fost mereu
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
-o inegal pentru a o descuraja și imobiliza, pentru a o ține veșnic în limitele de inferioritate din care nu va trebui să iasă. Pentru a ține frâiele puterii, bărbatul a știut să-și făurească întotdeauna o filosofie și o morală curentă, care să îi îndreptățească ținerea femeii într-o veșnică dependență. Legislatorul bărbat i-a acordat femeii o solicitudine și o protecție pe care ea nu a cerut-o, dar i-a răpit în schimb o sumă de drepturi [... ] inclusiv
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
calibrându-și discursul pe măsura țintei urmărite și investind cadrele didactice cu roluri misionare. Conform concepțiilor sale acestea au trebuit să găsească loc ideilor și eticii naționaliste și să le promoveze în cadrul socio-cultural al satului impregnat de etosul religios și morala ortodoxă. Ca și incubator al naționalismului școala trebuia să devină , educația chiar dacă urma să mențină bazele puse de către morala creștină, neputând să mai rămână prerogativul bisericii sau al clericilor. Profesioniștii au fost chemați pentru a învăța națiunea. Educația morală a
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]