11,656 matches
-
ani mai În vârstă, se pare) e semnul reușitei sociale. Ea, În schimb, cunoaște alături de el jumătăți de bucurie. E greu de imaginat că Veta e o disimulantă, așa cum s-ar putea crede confruntând opinia lui Jupân Dumitrache despre atitudinea nevestei lui față de Chiriac („Am cam băgat eu de seamă că nu-l prea are ea la ochi buni pe Chiriac...”) cu reacțiile ei și comportamentul faptic și verbal față de Chiriac, chiar În prezența soțului: „VETA (aleargă și se pune În dreptul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
figură ridicolă de cocu și care, cu mare doză de inocență, crede că poate spulbera bănuielile celorlalți privind relația Vetei cu tejghetarul, făcând excesiv uz de «onoarea de familist». Dumitrache lasă În grija lui Chiriac nu doar afacerea, ci și nevasta: „JUPÂN DUMITRACHE: Ce făcea cocoana, mă? SPIRIDON: Cosea galoanele la mondirul lui nea Chiriac. JUPÂN DUMITRACHE: Ce a zis? SPIRIDON: Zicea că să vii mai devreme la noapte că-i e urât singură-n casă. JUPÂN DUMITRACHE: Uite mă! Ce
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Chiriac nu-i aicea?”(s.n.). Așadar, negustorul e Într-atât de permisiv cu amorul adulterin 23 consumat În spațiul conjugal, Încât Îl consideră pe Chiriac «locțiitorul» lui (căruia nu-i poate refuza aproape nimic: „Orice; mă știi cum Țiu la nevastă și la tine.”); În absența stăpânului, plecat mai toată ziua cu afaceri, Îi revine lui Chiriac greaua misie de a o consola pe Veta: „Eu, știi, cu negustoria, mai mergi colo, mai du- te dincolo, mă rog, ca omul cu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de alaltăieri seara). Eu (adică tu) trebuie să stau acasă, pentru că aștept depeși de la București, la care trebuie să răspunz pe dată; poate chiar să mă cheme ministrul la telegraf. Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu (adică nevastă-mea, adică Joițica), la cocoșelul tău (adică tu) care te adoră, ca totdeauna, și te sărută de o mie de ori, Fănică...» (privește lung pe Tipătescu, care e În culmea agitației)” (s.n.). Se poate ușor presupune că aidoma lui Tipătescu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și Crăcănel știe: „Mangafaua... eu... eu sunt!”), Tipătescu vorbește despre venerabilul și o asigură pe Zoe despre trăinicia iubirii lui: „te adoră, ca totdeauna...”; Tipătescu e polul sentimental al acestei relații amoroase, el e adorantul, obiectul venerației lui e Zoe, nevasta venerabilului (iubire și adorație veșnică Îi făgăduia și Rică Ziței). Zoe nu are Însă psihologia metresei: nu are remușcări, nu se căiește, nu regretă că a inițiat și Întreține triunghiul amoros, nu depune efort În a-și convinge soțul-Încornorat de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Zoe. Fănică sărută mîna Zoii)”. Trahanache nu-și consumă energia În mărunte lupte pentru apărarea onoarei lui de familist, ca altădată Jupân Dumitrache (care nu putea nici el să-i refuze multe lui Chiriac: „Orice; mă știi cum Țiu la nevastă și la tine.”): el e la a doua căsătorie și, mai experimentat (deci, și mai Înțelept) și mai abil În arta mariajului și a amorului, tolerează inteligent o relație sentimentală avantajoasă și deloc dezonorantă social. Un idealist e amantul. De dragul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
beneficiază de siguranța unui matrimoniu convenabil, categoric, din multe puncte de vedere. Constatarea lui Tipătescu, Încrezător În naivitatea (aparentă) a lui Trahanache: „De Zaharia nu avem teamă: știe tot, dar nu crede nimica...”, punctează psihologia soțului Încornorat pentru care infidelitatea nevestei nu e o problemă de conștiință. Trahanache ia lucrurile așa cum sunt, pentru că situațiile de viață trăită Îi confirmă un mare adevăr formulat aforistic de propria progenitură („Bine zice fiu-meu de la facultate alaltăieri În scrisoare: vezi, tânăr tânăr, dar copt
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ipotetic, să se sinucidă, eroii au nevoie de spectatori, de martori implicați care, impresionați, să intervină ferm. Veta e bănuită de necredință de amantul care dă crezare temerilor soțului, temeri manifestate sub forma unor grele nemulțumiri față de coate-goale ce curtează nevestele serioase ale negustorilor onorabili. Nu soțul, gelos 26 - din moment ce invocă legiuita onoare de familist -, o acuză de faptul că ar flirta cu necunoscuții (soțul, dimpotrivă, o scuză!) la grădina de vară, ci amantul. Veta preia acuzele lui Chiriac, pare a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
priviri și o cataloghează ca fiind acceptabilă. În schița CFR, mușteriul vesel ce intră În berărie le stârnește curiozitatea celor doi amici, Niță și Ghiță, printr-un detaliu aparent picant: „Am lăsat-o să plece cu șefu’...”; e vorba despre nevasta, tânără și frumoasă, Mița. Comeseanul ocazional al celor doi amici dozează informația, lacunară prin desele și obsedantele cronometrări ale deplasării trenului cu cei doi - Mița și șeful, până când amicii descoperă că situația nu are nimic scandalos: șeful e fratele Miței
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
era frate bun, se putea?! Cum, adică? Era să las așa mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?... În cupeu de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dumnealui tolerează infidelitatea soției care-și alege amantul dintre prietenii apropiați (cum e Tipătescu, prefectul) sau care se orientează spre omul casei, un angajat (e cazul lui Chiriac, tejghetarul lui Jupân Dumitrache). Dar, culme a degradării morale, soțul Își Încurajează nevasta să practice adulterul ca formă a diplomației (e situația lui Mandache, dar și a lui Manolache Guvidi), făcându-și din aceasta un nume de glorie ori simulând ignoranța (ca nenea Stasache, din schița Cadou). A doua soție a amicului Guvidi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
tot așa de tânără și de frumoasă cum era odinioară răposata”, și tot atât de diplomată: schimbă o moșie pe o pereche de cai roibi, prețul real fiind - după cum ușor se poate presupune - amorul adulterin. Mița lui Mandache salvează pielea bărbatului („Aleargă nevasta degrabă, cere audiență la directorul, la secretarul general, la ministru, și cu diplomația ei, mă-nțelegi, Îi traduce pe toții...”, și soțul nu numai că nu-și pierde locul de muncă, ci, dimpotrivă, e avansat), Îi rezolvă afacerile, obține facilități
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
respira omul... Să respirăm.”). Uneori Însă câte un personaj e În febrilă căutare a celor dragi, dacă nu Întreaga noapte, cel puțin până spre miezul nopții (ca dl. Georgescu din Tren de plăcere). Amicul Nae, milos și Îngrijorat de soarta nevestei, prinse În chinurile facerii, bântuie toată noaptea „de colo până colo; [...] trece vremea; și când mă-ntorc... gata”. Alteori jocul de cărți se prelungește toată noaptea: „PAMPON: ... Am jucat la Podul Gârlii conțina cu niște papugii până la șase az-dimineață... I-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
asupra celor care sunt constrânși de situație să recurgă la serviciile lui. Eroii lui Caragiale joacă obișnuit cărți: conțina, stos (grupul independent al lui Cațavencu), preferans („După Întrunire avem preferanță...”, Îi spune venerabilul Trahanache prefectului, căruia Îi dă În grijă nevasta: „Deseară eu mă duc la Întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură.”; prefectul, la rândul lui, Îl Îndeamnă pe Trahanache să Încheie grabnic Întrunirea: „Anunță Îndată candidatura, ridică ședința și vino să mergem la preferanță, te așteptăm
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vedeți. Într-o seară... Ținevas - nu spui Ține... persoană Însemnată... da’ becher - vine si zoacă la mine cărți... si când pleacă Îsi uită pardesiul la mine...”; În buzunarul pardesiului acelui Ținevas găsește «scrisorica de amor» („către becherul meu, de la nevasta unui prietin”) ce devine capital politic. Asupra identității persoanei Însemnate păstrează discreția, Însă nu la fel de diplomat e și În a dezvălui strategia la care a recurs pentru a fi ales: „Găseste-mi, mă-nțeledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la «Răsboiul»...”. Grupul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a masca un șiretlic rudimentar, spunându-i amicului Mache tot ce are el pe suflet și ce nu agreează la acesta. Printre altele, disprețuiește slăbiciunea lui pentru jocul de cărți, la care n-are noroc. Dar are noroc În dragoste (nevasta Îi e „prea frumușică și prea tânără...”). Jocul de cărți e lăsat de o parte când se pregătește o acțiune insurgentă a boborului. În așteptarea semnalului de Începere a luptei pentru instaurarea republicii În Ploiești, revoluționarii in nuce inițiază un
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pretinzând paraferna cheltuită cu luxul di notorietate publică.”. Așadar, procurorul oferă informații complete despre natura conflictului dintre opozanți și reprezentanții guvernului În urbea X. E dezvăluită cauza neînȚelegerilor dintre directorul prefecturii (amant interesat de oficializarea relației amoroase clandestine cu fosta nevastă a lui Albert Gudurău, fecior de ex-senator și nepotul unui ex-deputat) și Gudurăi, membri marcanți ai partidului aflat În opoziție. Pricina neînȚelegerilor e, așadar, o femeie. Peste ițele Încâlcite ale unor daraveli matrimoniale destrămate se suprapun diferențele partinice, interesele politice
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
În scenă, părând epuizată psihic, deznădăjduită. Cauza e, se Înțelege din secvența clarificării relației dintre ea și Chiriac, gelozia acestuia, neîncrederea În fidelitatea ei. Chiriac nu are acces, deocamdată, la lumea de dincolo de marginea mahalalei, nu o poate Însoți pe nevasta Jupânului la petreceri. Acum, În scena ultimă dinaintea Împăcării lor, Veta Îi vorbește despre temerile ei cât timp a fost departe de casă, adică de amant: „Știam eu că o să mi se Întâmple mie un necaz mare; mi se făcuse
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de Chiriac e considerată «un necaz mare», mai mare decât pierderea afacerii, prin translare În sfera preocupărilor lui Jupân Dumitrache. Veta e prăpăstioasă și are imaginație maladivă, Întreținută de datele realului: ștergându-și pușca, Chiriac s-ar putea accidenta mortal. Nevasta jupânului e Îndrăgostită cu toată ființa ei de amant, se teme pentru viața acestuia și se amăgește cu ideea că, dacă ar fi acasă cât timp amantul e prins Într-o Îndeletnicire ce-i primejduiește viața, l-ar putea proteja
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
arunce ocheade, să flirteze, să-și manifeste disponibilitatea pentru o nouă relație amoroasă. Ieșirea la Union, așadar, e departe de a reprezenta o modalitate de socializare, dovadă și faptul că Jupân Dumitrache privește ostil insistența unui intrus În a curta «nevestele oamenilor»: „După port nu semăna a fi negustor. Mă pomenesc că vine și se pune la altă masă alături. Cu fața spre masa noastră și cu spatele la comèdie. Șade rezemat Într-un peș, șade, șade, șade, și se uită lung și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a dat mâna cu toată lumea. și cu gunoierii !”. Mai aflu și faptul că resturile de sarmale risipite prin interior provin de la Primăria din Iași, „sunt de la cantina de ajutor social, au muncit femeile de acolo toată noaptea, săracele, știu de la nevasta mea, că-i angajată acolo, pe curățenie”, și că nu trebuie să mă las înșelat de imaginea actuală a cortului, „azinoapte, pe frig și pe ploaie, cortul era plin de oameni. Se încălzeau ca animalele, unii pe alții, știți cum
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toți laolaltă. Lângă baldachinul plin de flori, „punctul zero”, pelerinajul funcționează la foc continuu, raclele strălucesc în mii de ape sub luminile orbitoare ale lămpilor cu sodiu. Se intră și se iese intens pe sasul secundar de acces : rude, iubite, neveste, verișoare etc. ale preoților, pompierilor, jandarmilor, oficialilor de la primărie. Oricine are un dram de putere simbolică în organizarea pelerinajului pare a se folosi de ea în aceste momente. Ceva mai departe, lângă gardurile de protecție, se află o familie numeroasă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
semințe, în tăcere, apoi femeia mă întreabă, curioasă, după ce mă măsoară cu atenție cu coada ochiului, pe furiș : „Auzi, mămică, ce cauți tu aicea la pelerinaj ? Răspunsul meu : pentru că sunt curios să aflu. Ce să afli mămică ? Ești însurat ? Ai nevastă, ai copil ? Te înțelegi bine cu nevasta ?”. Răspund pozitiv, voios chiar, dialogul începe să-mi placă enorm. „Vreo amantă, probleme cu dragostea ? Te văd om realizat, atunci de ce ai mai venit aici, măi mamă ? Că aicea vine lume la necaz
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
curioasă, după ce mă măsoară cu atenție cu coada ochiului, pe furiș : „Auzi, mămică, ce cauți tu aicea la pelerinaj ? Răspunsul meu : pentru că sunt curios să aflu. Ce să afli mămică ? Ești însurat ? Ai nevastă, ai copil ? Te înțelegi bine cu nevasta ?”. Răspund pozitiv, voios chiar, dialogul începe să-mi placă enorm. „Vreo amantă, probleme cu dragostea ? Te văd om realizat, atunci de ce ai mai venit aici, măi mamă ? Că aicea vine lume la necaz și la suferință, nu la bucurie !” Mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
era mai tradițional, mai respectuos, mai cum să spun... era parfumul fructului oprit, ce mai ! Când venea aici, simțea că face un lucru împotriva sistemului comunist, cum să vă explic eu ca să mă înțelegeți, era ca și cum te-ai uita la nevasta altuia ! Criza îi împiedică pe țăranii din satele din jur să mai coboare aici, la pelerinaj. Este cea mai săracă populație, nu le mai ajung banii nici de o pâine.” Nu uită să aducă în discuție „ipocrizia preoților, care folosesc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]