15,863 matches
-
învățătură. Tot acolo am putut vedea, în ultima clasă a ciclului gimnazial, că fetele au același statut din punct de vedere "militar", din moment ce participau la orele de tragere cu arma din cadrul disciplinei intitulate "Pregătirea pionierilor (sau a tineretului?) pentru apărarea patriei". Formal, regimul comunist promova egalitatea de gen. În plan informal, familia medie românească era una în care modelul patriarhal era (și cred că, în continuare, este) cel dominant. Curios este că, în familia mea, deși mama era cea care "articula
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mea afectivă. Cât privește existența unui model de feminitate, respectiv de masculinitate în plan social/comunitar, elementul oficial își făcea din nou simțită prezența - cuplul Ceaușescu reproducea, propagandistic, imaginea mamei și a tatălui iubitori, care au mereu grijă de copiii patriei. Așa reieșea din ședințele pionierești, din ziarul oficial al Partidului Comunist Român, pe care îl conspectam pentru orele obligatorii de învățământ politic și din reportajele proiectate în cele două ore de televiziune. Pentru a rezuma, stereotipurile de gen vehiculate în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și de trecerea de la etnocentrism la economocentrism, În sensul că „patriotismul” noii economii este determinat de apartenența la o zonă monetară, la un segment de piață, sau la o zonă liberă. Economic vorbind, patriotismul postmodern poate fi exprimat prin formula: „Patria mea este eficiența.” Noua economie presupune trecerea de la o Înțelegere parțială, segmentată a eficienței la o viziune integrală, holistă asupra acesteia. Cei doi profesori de la Iași consideră În cele din urmă că noua economie presupune o Întrepătrundere a economicului cu
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
precizări În legătură cu „biserica vie”: „Eu cer Biserică vie nu numai ca o formulă morală abstractă, ci ca o parte Însemnată a vieții de toate zilele a poporului român. Oare În tot trecutul nostru nu Împletea așa de puternic noțiunea de Patrie și noțiunea de Biserică Încât noțiunea de creștin se confunda cu aceea de Român? Interesele României au fost Întotdeauna interesele Bisericii sale, apărarea Țării era și apărarea credinței, Înălțarea religiei era și Înălțarea Patriei (...). Toate interesele României și ale Neamului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Împletea așa de puternic noțiunea de Patrie și noțiunea de Biserică Încât noțiunea de creștin se confunda cu aceea de Român? Interesele României au fost Întotdeauna interesele Bisericii sale, apărarea Țării era și apărarea credinței, Înălțarea religiei era și Înălțarea Patriei (...). Toate interesele României și ale Neamului Românesc sunt și interesele Bisericii. Biserica apărând România și Românismul se apără pe ea Însăși.” În acest fragment, „Biserica vie” presupune identificarea totală cu interesele națiunii române și colaborarea deplină cu autoritatea politică pentru
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
a acestui lucru fiind chiar cărțile semnate de el. Fie ca cel care are În mâna sa firul vieților și destinelor noastre să-i dea sănătate și putere de muncă pentru a-și manifesta din nou dragostea de neam și patrie În viitoarele lucrări! Prof. Dr.Cătălin Turliuc Prezența românilor pe actualul teritoriu al Ucrainei este relatată din cele mai vechi timpuri, de cercetătorii din țarile est-europene, dar În măsură mai largă de istorici și oameni de cultură români dintre care
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Bucovinei, Ținutul Herța. Argumentele și pledoariile În relevarea adevărului asupra fostului teritoriu din nord-estul României va trimfa, Clopotele ce rasună la cuvântul documentat al profesorului, răzbate pe Întreg arealul național, scrierile sale formează conștiințe, animă militanți, inspiră Înfăptuiri În slujba patriei. Scrierile sale sunt Îndemnuri, trezesc pasiuni, Înarmează pe cititor cu convingeri și dorința pentru dreptate. Sentimentele ce le inspiră cititorilor echivalează cu aportul unui șir de școli În slujba neamului. Scriitor prodigios, unele articole au fost apreciate pe plan mondial
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
la școlile de toate gradele. În timpul celui de-al II-lea război mondial s-au oferit În număr mare ca voluntari, și numele multora au rămas Înscrise pe crucile presărate pe meleagurile străine, semne ale atașamentului până la sacrificiu pentru apărarea patriei. O pagină Îndoliată a Înscris-o ocupația hortistă și dictatura alogenă, instaurate după război. Multe nume se află Încrustate În memorialul de la Sighet, și sute de mii de oameni au cunoscut represiunea anti-românească din lagăre, Închisori, de la canal ori
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
rar se îmbrăca în ținută de ofițer, cu cizmă. M. M.: Eu și-acum am urmele bătăturilor de la cizmă. Și v-a prins la făcută. S. B.: A intrat tacticos: "Ce executați voi aici?" Ce să raporteze Agalopol, că "Servim patria"? sau "Tovărașu', uitați, și noi la o bere"? A îngăimat ceva neconvingător. Șchiau s-a prins și a început să meargă printre paturi, s-a uitat pe sub cele suprapuse și a văzut că-i un grup de tovarăși în spatele dormitorului
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a Irlandei. Povestea lungii sale vieți (a trait 93 ani) poate fi rezumata astfel: de la sărăcăcioasa fermă la palatul prezidențial. Chiar dacă era de formație profesor de matematică, el a ignorat educația de-a lungul întregii sale cariere politice. Părinte al Patriei, a participat la toate marile evenimente ale istoriei contemporane ale Irlandei (și datorită longevității sale excepționale și, poate, în egală măsură, pentru că a avut norocul de a nu fi fost răpus de gloanțele britanicilor sau ale adversarilor săi politici). De
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
aș dori asta. Dar eu spun: lasă țara mea să moară pentru mine. Nu vreau să mor. La naiba cu moartea. Trăiască viață"217. Joyce respinge naționalismul irlandez, persiflînd concepția etnocentristă a acestei doctrine: numai irlandezii pot considera Irlanda drept patria lor. Bloom era evreu, si cu toate acestea el consideră locul unde se născuse drept patria să, determinînd reacția grosiera a Cetățeanului. O altă reacție caracteristică lui Joyce și care exprimă viziunea lui o găsim în următorul fragment (vorbind despre
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
mor. La naiba cu moartea. Trăiască viață"217. Joyce respinge naționalismul irlandez, persiflînd concepția etnocentristă a acestei doctrine: numai irlandezii pot considera Irlanda drept patria lor. Bloom era evreu, si cu toate acestea el consideră locul unde se născuse drept patria să, determinînd reacția grosiera a Cetățeanului. O altă reacție caracteristică lui Joyce și care exprimă viziunea lui o găsim în următorul fragment (vorbind despre francezi): Nu încearcă să facă o înțelegere cordiala cu perfidul Albion? Instigatorii Europei cum au fost
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Probabil că el însuși s-a simțit că un intrus în societatea irlandeză, unul din motivele principale pentru care a părăsit Irlanda, păstrînd și o amintire deloc favorabilă acesteia. În acea perioadă evreul era perceput ca un om internațional, fără patrie și fără un naționalism virulent, reprezentantul unui popor caracteristic spațiilor deschise, mișcării fără limite, ceea ce se integra perfect în concepțiile lui Joyce. Relevent pentru această idee este următorul pasaj: "Care erau primele amintiri despre Rudolph Bloom (decedat)? Rudolph Bloom (decedat
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
proprice dezvoltării individuale. Joyce nu a urmat tradiția spirituală a miticei Țară (renașterea spirituală celtica), dar nici tradiția literară engleză precum au făcut-o compatrioții săi Yeats sau Shaw, preferînd tradiția literară europeană căci pentru Joyce Europa a reprezentat adevărată patrie spirituală. Viziunea lui Joyce vine în consonanta cu crezul vieții lui (dacă putem presupune această, cu destulă îndreptățire) descoperit într-una din scrisorile lui: Nu voi sluji nimic din ceea ce nu cred indiferent dacă se numește casă, patrie sau biserică
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
reprezentat adevărată patrie spirituală. Viziunea lui Joyce vine în consonanta cu crezul vieții lui (dacă putem presupune această, cu destulă îndreptățire) descoperit într-una din scrisorile lui: Nu voi sluji nimic din ceea ce nu cred indiferent dacă se numește casă, patrie sau biserică și voi încerca să mă exprim într-o modalitate cît mai liberă cu putință folosind drept singure arme tăcerea, înțelepcinea și exilul." 221 XVIII Despre R. S. România în arhivele irlandeze Recent, Arhivele Naționale anle Republicii Irlanda au
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Dom, Kafiri, Dardii și Sindoi). Alții indianologi au constatat Însă că În prezent limba rromani nu mai corespunde cu nici un dialect viu din India deși aceasta se aseamănă cu mai multe limbi indiene poporul rrom nu și-a avut o patrie stabilă În India (!). Aplicații 1. Identificați pe harta din figura nr. 1 statele din Europa cu populație rromă. Desenați un tabel și scrieți În dreptul fiecărui stat procentul populației de origine rromă. 2. Căutați pe internet alte informații despre regiunea Punjab
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rezultând un limbaj zonal vechi de 300 de ani, recunoscut ca fiind ”graiul carpatic” al rromilor ardeleni. Cultura rromilor ardeleni, numită ”ungaro-țigănească sau ungaro-vlahă” de sorginte rromani, demonstrează capacitatea de adaptare și perenitate a acestui neam, socotit ca fiind ateritorialfără patrie și obârșie etnică. 5. 12. Ursarii se ocupau cu dresarea urșilor și prezentarea unor spectacole itinerante. Strămoșii lor au fost magicieni, dresori, saltimbanci etc. Pe lângă spectacolul lor clasic cu ursul În program mai intrau și lăutarii sau diverse numere de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dus la diminuarea treptată a producției de fier forjat. ȘTIAȚI CĂ...? - Cea dintâi atestare referitoare la extragerea fierului În zona Hunedoarei aparține dramaturgului grec Eschyl care a scris: “Între muntele Pharnax și Râul cel Mare și de netrecut se Întinde Patria mamă a fierului!”. Aceasta afirmație se referă la așezările de pe versantul răsăritean al Munților Poiana Ruscă. Nicolae Densușianu În volumul ”Dacia Preistorică”, identifică Muntele Pharnax cu Parângul, iar Râul cel Mare ca fiind Mureșul. Cei dintâi lucrători ai fierului din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
a fost adoptat alfabetul oficial al limbii rromani comune la cel de-al patrulea Congres Internațional al Rromilor de la Varșovia? Acesta „s-a alăturat și el simbolurilor identității rrome, ca o Încununare a voinței rromilor de a-și construi o patrie a spiritului care să fie recunoscută ca națiune de către toate celalalte națiuni ale lumii“ (Delia Grigore, ”Romanipe - Fundamente ale culturii romilor“). - Începând cu anul universitar 1992-1993, Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București i-au fost alocate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
122] DODOIU, ELENA, Predarea noțiunilor de teoria literaturii în școala generală, PredLRȘ, 53-57. [123] DOMINTE, CONSTANTIN, Sinteze de limba română [ediția a doua, București, 1981], în: RPed, 30, nr. 12, 1981, p. 57-57. [124] DRAGOTĂ, LIA; TOMA, MARIA, Nichita Stănescu: “Patria”, LLR, 7, nr. 1, 1981, p. 22-24. [125] DRĂGOI CĂLIN, Optimizarea procesului instructiv-educativ în casele de copii, București, EDP, 1981. [126] DRĂGOI, TEODOR; DRĂGOI, VALERIA: Abecedarul actual și componentele lui intructiv-educative, RPed, 30, nr. 5, 1981, p. 56-57. [127] DRĂGOTOIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
80] CORA, RODICA ȘT., Exerciții ortografice ilustrate, în “Tribuna școlii”, an 33, nr. 239, 22 mai. 1982, p.5. [81] COSTACHE, ADRIAN, [Sub titlul comun: Obiective fundamentale ale activității ideologice și educației patriotice: Cultivarea limbii și literaturii române] Limba română - patria noastră, a tuturor, învLicTehn, 30, nr. 12, 1982, 11. [82] COSTACHE, GEORGETA; COSTACHE, ADRIAN, Lectura suplimentară a elevului în sprijinul studierii literaturii române, în “Revista de pedagogie”, an 31, nr. 10 oct 1982, p. 29-32 (clasa a VI-a și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
EDP, 1982, 292 p. [238] RĂDUCAN, C., învățarea operațională a gramaticii, Tribșc, 26, nr. 246, 1982, 6. [239] SAMSON, MARIA ANTOANETA, Analiza corectă a propoziției subiective, LLR, 11, m. 2, 1982, 46-58. [240] SANDU AURICA, „Creșterea limbei românești și a patriei cinstire”, în învățămîntul liceal și tehnic profesional, an 30, nr. 8, aug. 1982, p. 8 (despre activități menite să ridice calitatea predării și îmbogățirii limbii și literaturii române în școlile din jud. Dolj). [241] SAVA, PROFIRA, Exersarea vorbirii dialogate în vederea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în prima treaptă de liceu, LL, nr. 3, 1984, 401-403. [64] MACARIE, AUGUSTIN, Comentariul literar și formarea limbajului de specialitate la elevii din clasa a VIII-a, Rped., 33, nr. 7, 1984, 42-44, 64. [65] MANU, DANA MARIA, Zaharia Stancu: Patria. în: LRȘ, p. 89-100.[reluare din LLR, 13, nr. 1, 1984, p. 27-28]. [66] MANOLESCU, NICOLAE, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1984 [67] MARCU, RODICA, Corect și greșit în limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
iun. 1985, p.[4], în Ateneu, 22, nr. 6, 1985. [42] CHISCOP, LIVIU, George Topîrceanu: Rapsodii de toamnă. [la rubr.: Consultații școlare]. în: CPub, 1, mar 1985, p. 4, în Ateneu, 22, nr. 3, 1985. [43] CHISCOP, LIVIU, Zaharia Stancu: Patria. [la rubr.: Consultații școlare]. în: CPub, 1, dec. 1985, p. 4, în Ateneu, 22, nr. 12, 1985. [44] CHISCOP, Liviu. Geo Bogza: Dobrogea ! Dobrogea ! [la rubr.: Consultații școlare]. în: CPub, 1, iun. 1985, p. 6, în Ateneu, 22, nr. 11
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
260 p. [107] MORĂRESCU, SIMON; MORĂRESCU, ELVIRA, KISS, ELVIRA, Limba română pentru clasa a IV-a. Școli și secții cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare. Vocabular român-maghiar. București, EDP, 1985, 260 p. [108] MUNTEANU, CORNEL, „Creșterea limbii românești Și-a patriei cinstire", înv Lic Tehn, 39, nr. 9, 1985, 16-17. [109] NEGREȚ, ION, Noua concepție privind învățarea limbii și literaturii române, în Contemporanul, Nr. 40 (2029), 4 oct 1985, p. 13. (programele de clasa a IX a bazate pe recenta cunoaștere
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]