10,262 matches
-
No. 7 al ședinței Secretariatului C.C. al P.M.R. din 19 mai 1954 La ședință participă tovarășii Gh. Apostol, N. Ceaușescu, M. Dalea și I. Fazekaș. Au fost invitați șefii secțiilor C.C. al P.M.R. Ședința a început la ora 10.10. Prezidează tov. Gh. Apostol. Ordinea de zi: Cu privire la schemele de organizare ale Secțiilor C.C. al P.M.R. și ale instituțiilor centrale de partid. Tov. Gh. Apostol propune să se discute fiecare proiect de schemă prezentat, separat. 1.În urma discuțiilor, Secretariatul C.C. al
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
C. al P.M.R. din 1 iunie 1954 Ședința a început la ora 10. Au fost de față tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, M. Constantinescu, E. Bodnăraș, P. Borilă, D. Coliu, N. Ceaușescu și Al. Drăghici. A prezidat tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Tov. Gheorghiu-Dej: Se propune la ordinea de zi: 1.Aprobarea materialului cu privire la pregătirea anului școlar 1954-1955 în învățământul de partid. 2.Informare cu privire la activitatea Secretariatului C.C. 3.Propuneri privind orarul de vară pentru organele și aparatul de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
al ședinței Secretariatului C.C. al P.M.R. din 14 iunie 1954 Sunt prezenți tovarășii: N. Ceaușescu, M. Dalea și J. Fazekaș. Sunt invitați pe rând tovarășii: Bene Vasile, Răutu Leonte, Gheorghiu Vladimir și Dragomir C. Ședința începe la ora 10,15. Prezidează tov. N. Ceaușescu: Ordinea de zi: 1.Proiectul de modificare a hotărârii Biroului Politic cu privire la îmbunătățirea muncii organizațiilor de bază ale partidului din M.A.I. și la intensificarea controlului activității lor din partea organelor de partid, pe baza indicațiilor Biroului Politic
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
al ședinței Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 23 sept. 1954 Sunt prezenți tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Chivu Stoica, E. Bodnăraș, C. Pârvulescu, P. Borilă, D. Coliu și N. Ceaușescu. Ședința începe la ora 10.30. Prezidează tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Ordinea de zi: I.Informații în legătură cu desfășurarea conferințelor regionalelor de partid. II.Propuneri în legătură cu întărirea conducerii Organizației de Partid și a Sfatului Popular al Capitalei. III.Măsuri în legătură cu pregătirea Congresului P.M.R. IV. Unele probleme ale relațiilor cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
al P.M.R. din 6 noiembrie 1954 Participă la ședință tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, M. Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș, C. Pârvulescu, P. Borilă, D. Coliu, N. Ceaușescu și Al. Drăghici. Ședința începe la ora 12. Prezidează tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Ordinea de zi: 1.Propuneri în legătură cu trimiterea unei delegații a P.M.R. la Congresul Partidului Comunist Belgian. 2.Unele probleme în legătură cu elemente arestate de M.A.I. 1. [...] 2.În urma discuțiilor, Biroul Politic a hotărât următoarele: a) În legătură cu grupul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din 1 februarie 1956 Participă la ședință tovarășii: Gh. Gheorghiu-Dej, I. Chișinevschi, N. Ceaușescu, Al. Drăghici. Au fost invitați tovarășii Pintilie Gheorghe, Tănase Evghenie, Șerb Ion, Mureșan Alexandru, Alexandru Ion, Stancu Aurel și Bene Vasile. Ședința începe la ora 18. Prezidează tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Ordinea de zi: Probleme M.A.I. În urma discuțiilor, Secretariatul C.C. al P.M.R. stabilește: a)Să se ia măsuri pentru întărirea spiritului de partid în munca conducerii (sic!) M.A.I., întărirea muncii colective, folosirea criticii și autocriticii și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Fragmente din stenograma Plenarei C.C. al P.C.R. consacrată prezentării și dezbaterii raportului delegației P.M.R. la Congresul al XX-lea al P.C.U.S. Plenara C.C. al P.C.R. din 23-25.03.1956 [...] Ziua III 25 martie 1956 Ședința se deschide la orele 9. Prezidează tov. I. Chișinevschi. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej dă citire raportului delegației P.M.R. la Congresul la XX-lea. Tov. Miron Constantinescu dă citire raportului cu privire la Cultul personalității și urmările ei. După pauză, ședința reîncepe la orele 16, sub conducerea tov. Iosif Chișinevschi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
24 aprilie 1956 Participă la ședință tovarășii: Gh. Apostol, E. Bodnăraș, P. Borilă, N. Ceaușescu, Chivu Stoica, I. Chișinevschi, M. Constantinescu, Al. Drăghici, Gh. Gheorghiu-Dej, Al. Moghioroș, D. Coliu, L. Răutu, L. Sălăjan, Șt. Voitec. Ședința începe la ora 10. Prezidează tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Ordinea de zi: I.Cu privire la salarizarea lucrătorilor de la M.F.A. și M.A.I. II.Sinteză și proiect de hotărâre privind studiul dezvoltării agriculturii în regiunea Timișoara. III.Referat despre încheierea preschimbării carnetelor de partid efectuată între anii 1953-1955
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
partid, președinții sfaturilor populare regionale, șefii secțiilor Comitetului Central, miniștri, rectorul Academiei „Ștefan Gheorghiu”, șeful Consiliului Politic al Trupelor M.A.I. și redactorii-șefi ai presei centrale, iar la punctul IV, adjuncții ministrului Afacerilor Interne. Ședința începe la ora 9,00. Prezidează tovarășul Nicolae Ceaușescu. Tov. Nicolae Ceaușescu: Dragi tovarăși, Deschidem lucrările plenarei. La ordinea de zi se propune: 1.Directivele cu privire la elaborarea planului cincinal 1971-1975 și a liniilor principale ale dezvoltării economiei naționale în perioada 1976-1980; 2.Proiectul de hotărâre a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Janos Fazekaș, Mihai Gere, Petre Lupu și Manea Mănescu. Au fost invitați tovarășii: Vasile Patilineț, Virgil Trofin, Roșu Gheorghe, Pățan Ion, Marinescu Ion, Vijoli Aurel, Cioară Gheorghe, Adrian Dimitriu, Tuzu Constantin și Popescu Dumitru. Ședința începe la orele 13,00. Prezidează tovarășul Nicolae Ceaușescu. ORDINEA DE ZI: I.Unele propuneri ale Consiliului de Miniștri. II.Cu privire la continua îmbunătățire a activității Ministerului Afacerilor Interne și întărirea controlului de partid asupra muncii acestuia. În urma discuțiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărât
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
discutat organizarea muncii în cadrul Secretariatului. PARTIDUL COMUNIST ROMÂN COMITETUL CENTRAL PROTOCOL NR. 14 al ședinței Secretariatului din ziua de 18 august 1969 Au participat tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popescu, Mihai Gere, Vasile Patilineț. A prezidat tovarășul Nicolae Ceaușescu. ORDINEA DE ZI: I.Cu privire la organizarea muncii în cadrul Secretariatului C.C. al P.C.R. La propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, Secretariatul a hotărât ca tov. Gheorghe Pană să răspundă de activitatea Secției Cadre, Direcției Relațiilor Externe, Institutului pentru relații cu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Filimon Ardeleanu, Ștefan Pavel, Constantin Mândreanu, Larisa Munteanu, Paul Nagy, Traian Ștefănescu, Constantin Opriță, Constantin Mleșniță, Marin Dragnea, Constantin Mitea, Adrian Păunescu, Octavian Paler. Ședința a început la ora 10,00 și s-a terminat la ora 13,10. A prezidat tovarășul Nicolae Ceaușescu. ORDINEA DE ZI: I.Reducerea cotei de hârtie repartizată presei și stabilirea normelor unitare de structură pentru redacțiile ziarelor și revistelor. II.Concluzii rezultate din controlul efectuat la unele organe de miliție, procuratură și justiție. III.Propuneri
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
destul de inconsecvent, schimb�ndu?? i radical pozi? ia �n momentele decisive. Profesorul Cuza, apel�nd la unul din aforismele lui �l numea �un socialist șui generis�26. �n mijlocul nesf�r? ițelor greve, r? zvr? tîrî ? i tulbur? ri, doctorului Lupu �i pl? cea s? prezideze negocierile cu grevi? ții. Regele era tot mai �ngrijorat ? i i? a cerut lui Iorga �s?? l opreasc? pe Lupu�. Siguran? a a intrat fire? te �n disput? cu acuză? îi lipsite de fond. Pe la mijlocul lui februarie 1920, Lupu i? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
istoria rom�nilor. El conducea Sec? ia de Istorie a Academiei Rom�ne. Atacul a fost lansat �n 1929 la Sibiu, la Congresul profesorilor de istorie din liceele din Rom�nia, pe care Iorga a fost, fire? te, invitat s?? l prezideze. Istoricul P.�P.�Panaitescu a fost cel care a aruncat m? nu? a �n cadrul discursului s? u: vechea genera? ie de istorici era o genera? ie romantic?. Ace? tia au sacrificat adev? rul din considerente na? ionale, ceea ce avea sens �nainte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iilor revizioniste ale ungurilor, Iorga �i amintea interlocutorului s? u c? ace? tia ? tiau la fel de multe lucruri despre Transilvania că ? i despre Groenlanda sau ? ara de Foc. C�ț prive? te propunerea instituirii unui plebiscit, Iorga �ntreba: cine ar urma s?? l prezideze? ? i (dat fiind c? bro? ură destinat? lui Kornis a fost scris? de Iorga �n 1940), el �ntreba dac? asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. Dup? care �? i amintea cum �i maltrataser? ungurii pe rom�nii din Transilvania, �ncheindu?? i pamfletul printr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ales vice? pre? edinte al acestuia. Continuau ? i lucr? rile Conferin? ei Mondiale de bizantinologie re�nviat? de Iorga �n 1924. Bizantinologii s? au �ntrunit la Atena �n 1930 ? i la Sofia, �n august 1933. Din cauz? c? sec? ia de istorie era prezidat? de istoricul bulgar P. Mutafcev (cu care avusese polemici violente), Iorga a refuzat s? participe 120. Ultimul Congres Internă? ional de Bizantinologie a avut loc la Romă, �n septembrie 1936, la care Iorga a participat. Continuă s? fie cople? it de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
n legionar ? i tovar?? apropiat al lui Boeru), care locuie? te la La Garenne Colombes, �n cadrul unei �ntrevederi pe care mi? a acordat? o, grupul de legionari r? mă? i al? turi de Boeru a convocat un �Juriu de Onoare� prezidat de generalul Ion Gheorghe, ultimul ambasador al lui Antonescu la Berlin, ? i de al? îi. Juriul l? a disculpat de asasinarea lui �n ciuda tuturor probelor care dovedesc contrariul. Conform acestei versiuni, el nu s? ar fi dus la Sinaia �mpreun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
atribuia mult mai ț�rziu Boeru. Noul rol este produsul poverii ru? inii pe care o resim? ea. Ru? inea această eră at�ț de intens resim? it? , �nc�ț, la �nceputul anilor �60, c�? iva legionari au convocat Juriul de Onoare prezidat de generalul Ion Gheorghe (ultimul ambasador la Berlin al lui Antonescu) că s? -l disculpe pe Boeru de asasinarea lui Iorga. Indiferent de decizia acestui �Juriu de Onoare�, Boeru a contrazis categoric, de mai multe ori, �descoperirile� f? cute �n trecut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
facă să credem că, a cunoaște liniile generale sau modelul unui sistem (cum ar fi Codul civil german sau cel francez) este suficient. Această apartenență reprezintă o bună ocazie de a intui spirtul general al reglementării, mentalitatea juridică ce o prezidează. Ea nu conduce, însă, la o identitate de reglementări și de soluții. Nu mai puțin, însă, existența codurilor, ocupând un loc special în rândul legilor organice remarca, în mod nuanțat, autorul amintit reprezintă una dintre caracteristicile tuturor sistemelor naționale care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
între statele membre interesate în domeniul de securitate și apărare (cooperarea structurată permanentă). Totodată, este asigurată vizibilitatea și coerența acțiunii europene în aceste domenii, prin înființarea postului de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate, care va prezida Consiliul Relații Externe și va fi, în același timp, unul dintre vicepreședinții Comisiei. El va dispune, așa cum prevedea TC, de un serviciu diplomatic european. Instituția Ministerului de Externe al Uniunii Europene considerată nepotrivită de o serie de state, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
noul tratat, fiind înlocuită cu aceea de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, numit de Consiliul European. Potrivit prevederilor Tratatului, Înaltul Reprezentant va conduce politica externă și de securitate comună a Uniunii. Înaltul Reprezentant va prezida Consiliul Afacerilor Externe și va fi, în același timp, unul dintre vicepreședinții Comisiei. Se constată însă și unele dispoziții noi, care denotă luarea în considerare a unor interese și elemente naționale specifice. Astfel, potrivit prevederilor noului tratat, între 1 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
riscuri. Ai grijă în ce te lansezi!!" Era mai mult decât o atenționare. La data respectivă, dimineața, împreună cu un mai tânăr coleg diplomat, Victor Crecea, ne-am prezentat la locul reuniunii Comisiei. Nu fără emoții. Lucrările au fost deschise și prezidate de noul președinte Peter Sager. După o scurtă prezentare de circumstanță a scopului reuniunii, am fost invitat să iau cuvântul. După ce am mulțumit pentru onoarea ce se face țării mele, prin invitația adresată, am trecut în revistă contactele și întâlnirile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
valabil și poate lua hotărîri, dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel puțin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacă dețin cel puțin 1/2 din capitalul social. Adunarea generala a acționarilor este prezidată de președintele consiliului de administrație, iar în lipsa acestuia de către unul din vicepreședinți, desemnat de președinte. Președintele consiliului de administrație desemnează, dintre membrii adunării generale, un secretar care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156565_a_157894]
-
dintre membrii adunării generale, un secretar care să verifice lista de prezență a acționarilor și să întocmească procesul-verbal al adunării. Procesul-verbal al adunării se va scrie într-un registru sigilat și parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat ședința și de secretarul care l-a întocmit. La ședințele ordinare și extraordinare ale adunării generale a acționarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților. Articolul 16 Exercitarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156565_a_157894]
-
muncă cu personalul societății, pot fi invitați și reprezentanții salariaților. Articolul 16 Exercitarea dreptului de vot în adunarea generală a acționarilor Hotărîrile adunărilor se iau prin vot deschis. Acționarii votează, de regulă, prin ridicare de mîini. La propunerea persoanei care prezidează, sau a unui grup de acționari prezenți sau reprezentați, ce dețin cel puțin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul să fie secret. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156565_a_157894]