10,558 matches
-
ne conduce la Înțelegerea acestuia ca: model de evoluție a culturii unei comunități; model de comportament al membrilor comunității, de conduită; răspuns al omului la condițiile de existență. ,,Modelul cultural - definire și Înțelegere sociologică” (capitolul al patrulea) precizează că, abordând problematica modelului cultural din perspectiva sociologică, putem să ne apropiem de aceasta prin studiul și interpretarea Încercărilor de definire a modelului cultural ca model explicit. Autorul realizează o prezentare a teoriilor și studiilor de definire și caracterizare a noțiunii de model
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din anii ’60-’80, dintre care Marianne Mesnil, John Cole și David
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Vasile Șoflău), cosmopolitism și transmigrație la oamenii de afaceri italieni din România (Cristina Papa și Veronica Redini), implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și În jurul ideii de romanitate (M. Herzfeld, I. Bot), apoi reinterpretarea unora dintre lucrările clasice ale etnografiei și folclorului românesc (N. Constantinescu, G. Pizza) și a unor ,,artefacte” sau ritualuri revendicate În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și instructiv din sistemul de Învățământ. Cum ar putea școala să acționeze astfel Încât ierarhia competențelor stabilite de ea să se regăsească și În societate, Înlăturând astfel decalajul existent, și care pare să se adâncească tot mai mult? Să amintim de problematica psihotehnicii, atât de dezvoltată În secolul trecut, inclusiv În țara noastră, unde au funcționat institute de psihotehnică. Capitolul 4 („Competența socială și profesională - interferențe”) descrie dimensiunile competenței - profesional, socioemoțional, intelectual, civic și moral -, aducând argumente din studii și cercetări. În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adîncul ei. Din acest punct de vedere, libertatea în sens laic poate fi privită ca un reflex îndepărtat, dar valorificabil, a ceea ce constituie rostul ultim al umanului : libertatea verticală, eliberarea de condiționări prin participare la divin. Există, desigur, o masivă problematică religioasă a liberului arbitru, care, bine exercitat, pregătește eliberarea omului. Totuși, libertatea nu își atinge sensul maxim dacă e privită numai ca libertate de alegere, ca opțiune, oricît de nobilă, între mai multe posibilități. Chiar plaja de variante în cadrul căreia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
profilul său cultural și ideologic. Or, atât abordările normative, cât și cele empirice de dată recentă, identificabile în literatura internațională și, în spațiul românesc, în volumele semnate sau editate de cei mai sus pomeniți atestă complexitatea conceptuală și fenomenală a problematicii populismului. Relevarea acestei situații permite observația că, și prin traducerea în limba română a volumului, specialiștii și studenții în științe politice, dar și analiștii politici, jurnaliștii și politicienii au acces la un cadru analitic în măsură să le ofere o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
complementare, nu pot fi excluse unele interferențe între acestea. Adesea, actorii populiști susțin că rezultatele regimurilor democratice sunt nesatisfăcătoare, iar pentru remedierea acestei situații, propun anumite ajustări ale dimensiunilor procedurale specifice sistemului democratic (întărirea suveranității populare în dauna constituționalismului. Dincolo de problematică interferențelor, așa cum se poate observa în figura 1.1, fiecare dintre aceste dimensiuni se referă la o situație ideală în care democrația poate să-și îmbunătățească performanțele, pentru a putea dobândi o legitimitate durabilă și pentru a-și rezolva tensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Enyed. Este co-editor al ediției din 2012 a lucrării Handbook on Political Change in Eastern Europe și co-editor al European Journal of Political Research Political Data Yearbook. Printre interesele sale de cercetare se numără populismul, transformarea sistemului de partied și problematica clivajelor politice. Sarah L. de Lange predă Politică Comparată la Universitatea din Amsterdam. A avut o bursă Jean Monnet la Robert Schumann Centre for Advanced Studies, European University Institute. Interesele sale de cercetare privesc: partidele politice, familiile ideologice ale acestora
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
realizate către cercetătorii care au contribuit la acest volum. Astfel, lucrarea este tematic și metodologic coerentă, toate contribuțiile fiind configurate în conformitate cu o logică structurală comună, și aceasta în pofida diversității cronologice sau tematice a respectivelor contribuții. Cum putem evalua astăzi actualitatea problematicii centrale a acestui volum care își propune să evalueze relația dintre calitatea democrației și emergența sau resurgența fenomenului populist? Editorii volumului se întrebau - și nu erau primii care făceau acest lucru - dacă populismul reprezintă o amenințare la adresa democrației, percepută ca
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
specifică și complementară formării sale universitare inițiale. Terapiile de tip TCC sunt terapii validate în plan științific și în ceea ce privește rigurozitatea instrumentelor. Totuși, pentru fiecare pacient, în cadrul acestei terapii active și angajate, totul așteaptă să fie construit, creat, imaginat. Intr-adevăr, problematica (care s-a stabilit după analiza funcțională) fiecărui pacient provoacă aplicarea unei palete de exerciții „pe măsură”, progresive, gradate și de fiecare dată stabilită împreună cu acesta. Patru cazuri Pentru a ilustra aceste idei, iată parcursul și povestea a patru pacienți
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
diagnostice concomitente (tulburări anxioase, tulburări de dispoziție, tulburări de somn, tulburări somatoforme și tulburări de abuz de substanțe). Severitatea fiecărei tulburări este evaluată pe o scară cu nouă valori (de la 0 la 8), care ajută terapeutul și pacientul să identifice problematica care se manifestă cel mai frecvent în viața sa. Iată un rezumat de profil diagnostic al pacientei Marie. Tabel 1. Rezumatul profilului diagnostic al pacientei Marie în momentul evaluării inițiale (DSM-IV) Axe Coduri Diagnostice Severitate la ADIS-IV Axa I 300
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a fost, fără îndoială, primul care a creat un Institut de sexologie (echipă pluridisciplinară de psihiatri, medici și non-medici, la facultatea de Medicină de la Praga). Este greu să neglijăm contribuția lui Freud (1856-1939) în tentativa unei clarificări mai globale a problematicii sexuale subiacente, unde conștient și inconștient sunt întotdeauna prezente în cadrul tratamentului. Au apărut apoi lucrările lui Kinsey (1894-1956) și Masters și Johnson (1971), care au propus o veritabilă mediatizare a problemei, deschizând calea spre un real studiu al sexualității umane
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
niveluri de analiză, eficiența integrării riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de dizabilități. Analiza microsocială are În vedere: disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul integrat prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor pe care le au În primire educația
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
critic experiența lui Wundt, făcând două observații de mare finețe analitică: a) psihologia experimentală centrată pe viața sufletească a individului ar fi trebuit să servească drept fundament indispensabil cercetării vieții sociale. Dar la Wundt nu se face legătura între tratarea problematicii psihologiei popoarelor și rezultatele psihologiei experimentale; b) psihologia popoarelor descrisă de Wundt nu pleca de la popor sau de la națiune, ci doar de la manifestările lor variate, ignorându-se o resursă explicativă esențială (Bădescu și Ungheanu, 2000, 446-471). Lecția franceză s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
topografice” simultan cu studiul distribuției populației în teritoriu (Stahl, 1932). Pe baza conlucrării dintre sociologie și disciplinele particulare au apărut noi direcții de cercetare sociologică, cum sunt sociologia istorică, sociologia creației populare, a familiei, sociologia geografică, medicală, economică, sociopsihologie. Prin problematica abordată, conceptele și ipotezele utilizate explicit și implicit în demonstrațiile asupra evoluției istorice și a tendințelor satelor românești, prin unghiul de vedere interdisciplinar introdus în analiza sociologică a spațiului rural, sinteza monografiei sociologice gustiene a devenit o instanță critică ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un nou model al relațiilor dintre experții culurii naționale, pe de o parte, și birocrația statală și elitele politice, pe de altă parte. O nouă generație de intelectuali, ieșiți de pe băncile facultăților României Mari, derivându-și legitimitatea din expertiza în problematica culturii naționale, dar și din competența în canoanele științifice occidentale, vor ajunge să se ciocnească cu generația intelectuală mai veche, bine situată instituțional, dar poate chiar mai important, cu noile elite politice și statale, mai puțin dependente acum de legitimare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ceea ce am putea numi, conform opiniei lui James Clifford, travelling cultures (Clifford 1997), teme și temeri culturale, științifice și politice străine sunt transferate și transformate de savanții români. E interesant de observat fapul că toți acești noi experți intelectuali în problematica culturii și a spațiului național sunt și călători academici, prinși destul de profund în dialectica ambiguă a rutelor și rădăcinilor - ca să parafrazăm o carte celebră a aceluiași James Clifford - brokeri ai diferitelor culturi europene, chiar dacă vor lua la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trebuie să-l joace sociologia în noul context apărut odată cu criza liberalismului este prea „german”, nu neapărat într-un sens de tip völkisch ci prin faptul că este prea legat de politicile și instituțiile germane și greu de tradus pentru problematica altor state și națiuni (Golopenția, 2002, 16). Științele sociale, născute în secolul al XIX-lea liberal, trebuie să se supună, crede Golopenția, unor schimbări radicale pentru a se adapta la un secol al XX-lea foarte riguros administrat. Scopul principal
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
c) importanța: semnificația motivațională rezultată din nevoile prioritare și din conexiunea cu alte expectanțe; d) congruența: informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media suprareprezintă criminalitatea, mai ales cea cu violență) induce bias-uri în opinia publică despre acest fenomen. De exemplu, dacă în Barometrul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
organizațiile sunt o parte adânc înrădăcinată în existența noastră cotidiană. Ne naștem într-o familie cu ajutorul unei organizații. Apoi ne petrecem o foarte mare parte din viață în instituții formale și grupuri informale. Cele mai rafinate studii de etnologie tratează problematica relațiilor de socialitate, vecinătate și rudenie, însă metodele au fost folosite pentru a analiza și alte sisteme de categorii. Descrierea normelor comunităților din Mărginimea Sibiului încearcă să folosească această abordare metodologică pentru explicarea sistemului normativ instituit și asumat, care reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
validității. Paginile care urmează vor arăta că opțiunile noastre au fost indicate, de cele mai multe ori, de studiile metodologice ale specialiștilor Băncii Mondiale, pe de o parte, și de procedurile aplicate de Institutul Național de Statistică, principalul furnizor de studii dedicate problematicii sărăciei în România. Așa cum se va vedea, în unele cazuri am fost obligați să alegem proceduri diferite de cele utilizate de institutul oficial al statisticii românești. În paginile de mai jos, vom încerca să ne argumentăm opțiunile susținând că produc
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
durează un timp limitat, după care migranții se întorc 8. În final, pentru înțelegerea proceselor și a dinamicilor transnaționale, voi utiliza un cadru analitic util, care este dat de distincția (și relația) dintre local și translocal. În acest sens, ca problematică metodologică în această cercetare, analizez ce înseamnă „local” pentru migranții români din Milano și care este relația dintre practicile de integrare economică și încorporare în societatea italiană, pe de o parte, și practicile transnaționale 9, pe de altă parte. De
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui. Ziceam atunci că voi lucra acasă eu și cu geniul meu. Cum m-am mai liniștit, am scăpat și de înfumurare. Văd că Nicolai Hartmann e un cap sistematic poate fără pereche, plin de grija realității concrete, pasionat de problematica vieții etice, de la care pot învăța cu carul, tot lucruri pe care le‑am căutat. Lucruri dacă nu scăpărătoare, cel puțin orânduite, se găsesc la mulți alții”. La capitolul acesta al primului contact cu profesorii germani este plină de culoare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
universitară, adresându-se în special profesorilor, cercetătorilor și studenților. În spațiul universitar din România, tema comunicării nonverbale a început să fie abordată în mai multe lucrări, în special lucrări de comunicare, însă nu ca temă centrală, ci ca subtemă a problematicii mai largi legate de procesul de comunicare. Consider că luarea în considerare în procesul de cercetare socială a aspectelor nonverbale ar aduce un plus de cunoaștere. Cunoașterea unor aspecte legate de comunicarea nonverbală ar fi utilă cercetătorilor din domeniul științelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de etnometodologie (H. Garfinkel). În acest capitol, R. Scott introduce problematica și totodată tema relației complexe dintre instituții și organizații și a cercetărilor care și-au propus acest tip de analiză. Rădăcinile acestor abordări sunt plasate la un triplu nivel: a) cel al proceselor intraorganizaținale (distanța formal-informal) al analizelor lui P.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]