10,758 matches
-
oameni obișnuiți. Pur și simplu nu se pricep foarte bine la activitatea de manageriat - asta e tot. Sînt persoane cu aptitudini reduse, lipsite de motivații, care au anumite speranțe, visuri, temeri și puncte vulnerabile. Nu au gene care i-au programat din leagăn să ajungă șefi dificili. Ca și noi, își doresc să aibă succes. Există un fapt încurajator: cei mai mulți dintre ei, dacă sînt tratați așa cum trebuie, pot deveni cel puțin tolerabili. Să nu uiți niciodată că, asemeni majorității oamenilor, îți
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
descrisă ca atare pentru a ascunde faptul că ea nu a existat niciodată sau, dacă va fi existat, că nu mai este de mult acolo unde era. Descriind Disneyland-ul ca hiperrealitate sau ca "stație imaginară", Baudrillard susține că: ,,[acesta] este programat să fie o lume infantilă cu scopul de a ne face să credem că adulții sunt în altă parte, în lumea "reală", și de a ascunde faptul că adevărata infantilitate este peste tot, în special la acei adulți care merg
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
menționează că protocolul este un plan standardizat pentru linia de investigație a cercetătorului) B. Proceduri de colectare a datelor B1 Numele locațiilor care trebuie vizitate și ale persoanelor de contact B2 Planul de colectare a datelor (conține perioadele de timp programate pentru vizitarea locațiilor, cât timp trebuie alocat fiecărei vizite și nivelul de efort necesar pentru realizarea fiecărui studiu de caz) B3 Pregătiri anterioare vizitării locațiilor (identifică documentele specifice care trebuie citite și locul În care acestea pot fi accesate) C.
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și musculare netede, datele obținute indicând că modificările celulelor musculare netede, în context apoptotic, sunt importante pentru arhitectura și tonusul venos. Trecerea în revistă a literaturii dedicate acestui subiect relevă însă faptul că sunt puține date despre rolul morții celulare programate în leziunile peretelui venei varicoase. Pornind de la datele existente în literatură, obiectivul urmărit a fost reprezentat de investigarea activității apoptotice la nivelul celulelor musculare netede din tunica medie a peretelui venos. Trebuie menționat faptul că am considerat relevantă exclusiv analiza
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
simple (în ansamblu prezent, cu intensitate crescută și medie) și, respectiv, complicate (în ansamblu absent) a evidențiat faptul că activitatea pro-apoptotică scade odată cu progresia bolii, echilibrul balanței apoptozei fiind perturbat. Consecutiv, aceste rezultate susțin ipoteza inhibării procesului de moarte celulară programată în boala varicoasă, ca verigă de legătură spre transformarea de tip fibros. Culturile celulare din venele varicoase au demonstrat că principalele componente ale peretelui venos, și anume celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evoluția bolii varicoase constituie un efect, și nu o cauză patogenică. • În procesul de remodelare matriceală la nivelul peretelui venos afectat este implicată intervenția MMP9, dar nu și a MMP2. Activitatea pro-apoptotică scade odată cu progresia bolii, procesul de moarte celulară programată în boala varicoasă având un potențial rol în transformarea de tip fibros a componentei colagenice. • Prezența mastocitelor și a limfocitelor T se corelează semnificativ statistic cu stadiile evolutive ale bolii varicoase. • Profilul ultrastructural al leziunilor specifice bolii varicoase, în cadrul căruia
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
anularea liberului arbitru, oricum nerecunoașterea discernământului uman în proiecția șanselor de câștig în complexul intersubiectivității. Din perspectiva logică este absurd să se investească un instrument, un mecanism cu capacitatea umană de a face. Acel instrument „face” un lucru dacă este programat pentru aceasta, dacă este încărcat cu softul adecvat, dacă este verificat că respectă algoritmul gândit de om pentru mecanism. Acest mecanism poate doar să ne lase să constatăm noi, oamenii, erorile noastre de calcul, excesele ambițiilor. El nu ne spune
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ignorat de mamă își poate suge îndelungat degetul mare de la mână, mai târziu, ajuns la școală, poate mânca fără să-i fie foame (compulsiv), poate fuma, se poate îmbăta sau își poate roade unghiile etc., orice pentru a umple vidul programat prin orar. Activitățile de acest tip sunt repetitive, registrul lor fiind fatalmente limitat, motiv pentru care le practicăm îndelung în goana după stimuli, cu riscul maxim de a deveni dependenți. Orarele școlilor organizează activitățile în mod repetitiv, generând învățarea ca
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
morale potrivite vârstei; 2. În al doilea rând să folosească atenționări oportune și binevoitoare, să-și încurajeze copiii cu afecțiune și atunci când uită de îndatoririle proprii să le amintească cu amabilitate, să-i atenționeze asupra hotărârilor sănătoase. Educația nu e programată să se desfășoare în anumite zile, ore sau locuri, ci e urmărită continuu în desfășurarea vieții zilnice, într-un climat familial prin de încredere, într-un stil de iubire. Practic, sistemul preventiv se sprijină în întregime pe cuvântul Sf. Paul
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
de stat al cărui ministru este, Jacques Chirac. Am o întâlnire de câteva minute cu Bayrou, în biroul său, fiindcă vrea să afle ce conține raportul meu. Apoi mă duc la sediul parizian al canalului de informații LCI. Emisiunea e programată pentru ora 21 și sunt prevenit că e vorba de o falsă transmisie în direct. Între înregistrare și difuzare e un decalaj de câteva minute. Telespectatorul nu știe asta, dar așa e mai comod pentru stăpânirea "efectului Clavel", după numele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
recunoaște meritele și calitățile. Critica inteligenței artificiale nu a întârziat să apară, începând cu critica noțiunii și a definiției de inteligență, naturală sau artificială (vezi Krueger, 2000Ă. Susținătorilor inteligenței artificiale li se aduce adesea contraargumentul umanului care nu poate fi programat, spre deosebire de o mașină computațională sau de un software care sunt prin definiție programabile: corpul și mintea umane rămân „demodate” din acest unghi, întrucât nu pot fi upgradate întocmai ca un sistem informatic. Critici precum Searle (1981, 1992Ă sau Dreyfus (1993
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
probleme nerezolvabile în principiu, pe când computerul nu face decât să urmeze un algoritm. Perspectiva rațiunii umane supuse algoritmizării converge cu imaginea omului software supraviețuind în mod informațional, imagine propulsată pe frontispiciul transumanismului, însă criticată pe măsura entuziasmului manifestat. Mintea umană programată într-un mod deopotrivă natural și artificial este un paradox formulat de către Hofstadter (1981Ă: tot ceea ce se întâmplă în minte în mod informal se derulează potrivit regulilor unui sistem formal, astfel încât creierul uman algoritmizat reprezintă un „eu” uman cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de conștiință de sine, de dorință sau de intenționalitate. Redusă la rangul de obiect și privată de trăsăturile subiectivității, mașina computațională este descrisă în termeni strict operaționali, în ciuda tuturor metaforelor vitalismului și ale cognitivismului. Mai mult chiar, logica mașinilor este programată, astfel încât este, în mare parte, predictabilă și nu poate satisface imaginația umană artistică (vezi excepția programului Aaron cu privire la posibilitatea ca inteligența artificială să poate fi percepută drept creativăă. În fine, pretențiile de a demonstra că mintea umană nu este decât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artificiale. În acest cadru, se discută și se cercetează structuri de cyberviață, având propriile caracteristici de adaptare și de reproducere sau deținând proprietatea selecției evolutive artificiale, care locuiesc în spațiul virtual, interacționează cu utilizatorul și între ele și care sunt programate să încerce să supraviețuiască, să comunice sau să întreprindă anumite acțiuni. Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
urmărește salvarea spiritualizată prin durere. Performările sale sunt autoportrete vii, mutante, desfigurări ale feței în scopul refigurării: se trece de la chirurgia estetică la „estetica chirurgiei”. Arta sa se identifică, nu doar cu o imagine, ci cu propriul chip: artista își programează transformarea deopotrivă pe corp și în imagine, prin chirurgie cosmetică și prin vizualul electronic. Așadar, își creează un corp fantomatic și fantasmatic, un asamblaj de o materialitate fluidă între elementul organic și tehnologia medicală și imaginală. Creațiile artistice devin, în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
perceput ca un aventurier care își joacă propriile limite fizice, cercetătorul de laborator riscă integritatea întregii umanități din zilele noastre, aventurându-se la extremitatea granițelor etice. Filosoful își exemplifică teoriile prin cazul unui australian bolnav de cancer care și-a programat voluntar sinuciderea asistată de computer: „Exemplu clinic al noii virtualizări a acțiunii sau teleacțiunea electronică șterge, simultan cu responsabilitatea savantului, culpabilitatea pacientului” (Virilio, 1998, p. 15Ă. Eseistul observă de asemenea că, în cadrul performanțelor-limită din domeniile roboticii și geneticii actuale, se
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
A4, tempera, acuarelă, pensule, creioane, tuș Materiale de lucru: coli format A3 / A4, tempera, acuarelă, pensule, creioane, tuș Evaluarea: în concordanță cu itemii prezentați Evaluarea: în concordanță cu itemii prezentați Precizări metodologice În conformitate cu manualele de clasa a VI-a și Programa școlară de Educație plastică, toate capitolele, temele plastice și exercițiile aplicative pot fi parcurse în spațiul muzeului în aer liber. Prezentăm în sinteză structura programei și a manualului, precum și corespondențele cu spațiul muzeal pe: a.segmentul activităților practice aplicative punctul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
T.B.C. ș.a. Toate dispensarele din Capitală dispuneau de servicii de chirurgie - activitate care cuprindea, desigur, intervențiile de mică chirurgie de urgență care se puteau efectua în ambulator, consultații și decizia (acolo unde era cazul), de trimitere pentru urgențe sau operații programate la spitalele proprii ale asigurărilor sau la alte spitale bucureștene cu secții de chirurgie, și contract de asistență pentru asigurați. La inaugurarea Dispensarului medical nr. 2 Obor (Șos. Iancului nr. 9) care a avut loc la 11 mai 1930 se
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru calitatea actului medical a fost o preocupare constantă pentru cadrele medicale ale spitalului chiar dacă, din varii motive, mult mai puțin cunoscută în lumea medicală. „Spitalul Universitar de Urgență Elias», ca să folosim titulatura actuală, a funcționat în regim de internări programate până în anul 2000, când în urma Ordinului Ministerului Sănătății din 01.11.2000 devine Spital de Urgență. S-a trecut în acest fel de la 7 secții existente la 30 de secții și compartimente, proces ce a însemnat un profund efort managerial
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
etc.), cea hemoragică, evident în condiții de stabilitate hemodinamică, parțial în cea ocluzivă și traumatică, precum și cu scop diagnostic atât izolat, cât și în cazurile din ce în ce mai dese de intervenții multidisciplinare, alături de colegi ortopezi sau neurochirurgi. Toracoscopia, efectuată în Urgență sau programat s-a adresat corectării revărsatelor aerice sau hemoragice, dar și formațiunilor tumorale periferice susceptibile a fi rezolvate pe aceasta cale. Clinica de chirurgie a contribuit din plin și în mod colegial la implementarea chirurgiei laparoscopice în domeniul intervențiilor ginecologice. Abordul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
MARTE la Souriau) se opune EROULUI și, mai exact, îi aduce prejudicii, lui sau altui personaj. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. receptor [addressee]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): DESTINATARUL (programat), ENUNȚATUL. Receptorul primește un MESAJ de la EMIȚĂTOR. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FUNCȚIE CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care Greimas o face structurii narative canonice, acea parte a acțiunii prin care SUBIECTUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pot să migreze la locul inflamației, să se diferențieze în celule dendritice și să funcționeze ca celule prezentatoare de antigen sau pot să colonizeze diferite organe ca macrofage tisulare, așa cum sunt celulele Kupffer, macrofagele alveolare sau peritoneale. În sepsis sunt programate să producă mai mulți mediatori antiinflamatori decât proinflamatori, pentru a preveni răspunsul imun sistemic necontrolat și a devia activarea lor de către țesuturile infectate. Eliberarea citokinelor și a mediatorilor inflamației are ca efect sistemic creșterea permeabilității capilare, ce antrenează pierderea proteinelor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ale modificării mediului în habitatul uman ne putem, pe drept cuvânt, întreba: care este destinul speciei? Putem vorbi de epuizare genetică sau biologică? Fibroblastele se multiplică doar de 50 de ori, de câte ori se poate multiplica ființa umană? Suntem programați să funcționăm, ca specie, un anumit interval de timp? Care este acesta? Coabitarea într-un spațiu limitat a mai multor specii generează apariția unui habitat concurențial. Suntem angrenați în lupta interspecifică în fiecare zi. Și-a identificat omul cu adevărat
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
fie luați cu asalt de petrecăreți. În timp ce ceasornicele atomice ticăiau în observatorul de pe colină, mulțimile de dedesubt așteptau un mare eveniment: Millennium Experience. Acesta era sponsorizat de stat și începea cu o „spectaculoasă ceremonie de deschidere“, pe care organizatorii o programaseră pentru - ați ghicit - data de 31 decembrie 1999. Pe data de 31 decembrie 2000, domul a fost închis, iar astronomii de pe colină și-au destupat sticlele de șampanie pentru a sărbători trecerea în noul mileniu. Firește, asta dacă ne gândim
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
IDEI PERICULOASE să numere de la unu la nouă, realizând astfel numai nouă pași în loc de zece. Pesemne că o astfel de problemă a ruinat o loterie din Arizona în anul 1998. În toate imprimatele nu apărea niciodată cifra nouă. „Nu o programaseră“, a recunoscut, timid, un purtător de cuvânt. foarte bine... pentru ei. Dacă zero nu pătrundea niciodată în mințile lor, era puțin probabil să mai fi constituit acum o problemă. Neantul haotic Însă ceea ce eu gândeam cu adevărat nu era lipsit
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]