10,741 matches
-
legea nu poate limita competența instanțelor judecătorești, și anume a plenitudinii lor de jurisdicție cu privire la stabilirea titularului dreptului de proprietate, într-un mod care să nesocotească esența exproprierii realizate, și, pe cale de consecință, să conducă la încălcarea prevederilor Constituției, în speță, a dreptului de proprietate al statului astfel cum acesta este prev��zut la art. 136 alin. (2) din Constituție. 20. Având în vedere cele anterior expuse, pentru a da eficiență efectelor produse prin expropriere, așadar, pentru a da posibilitatea instanțelor
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
și din perspectiva victimei imediate. În alte cuvinte, nu poate fi primită pretenția de reparare a unui prejudiciu prin ricoșeu dacă fapta ilicită cauzatoare nu are simultan acest caracter și în raport cu pierderea suferită de victima nemijlocită. Or, în cazul de speță ajuns în divergență, când, ca urmare a accidentului auto provocat din vina conducătorului, fie el asigurat ori terț care utilizează autovehiculul persoanei asigurate, survine decesul acestuia, nu există o victimă nemijlocită a faptei ilicite. Conducătorul auto își generează sieși un
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
existența unei răspunderi civile delictuale a persoanei asigurate ori a celui ce a cauzat evenimentul rutier. Or, precum s-a arătat, este reparabil un prejudiciu prin ricoșeu doar dacă sunt întrunite condițiile răspunderii civile și în cazul prejudiciului inițial. În speță, prin ipoteză, deși există o victimă nemijlocită a faptei ilicite (conducătorul auto vătămat sau decedat), aceasta nu poate răspunde față de sine însăși, vătămarea sa corporală și/sau decesul fiind rezultate ale propriei sale fapte, și, prin urmare, este de neconceput
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
decedat), aceasta nu poate răspunde față de sine însăși, vătămarea sa corporală și/sau decesul fiind rezultate ale propriei sale fapte, și, prin urmare, este de neconceput să se discute despre răspunderea sa față de membrii propriei familii (în cele mai multe ipoteze de speță șoferul este și decedat). De altfel, atât sub reglementarea vechiului Cod civil, cât și sub cea a noului Cod civil, fapta victimei înseși este văzută ca una din cauzele înlăturării răspunderii civile delictuale. În concluzie, cât timp nu se pune
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
de muncă din întreprinderile din industria materialelor de construcții. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 23. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat asupra ambelor aspecte ale problemei de drept a cărei dezlegare se solicită, pronunțând următoarele decizii de speță: Decizia nr. 258 din 20 septembrie 2004, pronunțată asupra unui recurs în anulare de Completul de 9 judecători; deciziile nr. 423 din 6 februarie 2002, nr. 3.343 din 6 noiembrie 2002, pronunțate de Secția de contencios administrativ; Decizia nr.
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
neavând așadar caracter punitiv, ci eminamente preventiv, nu pot fi reținute nici criticile autorilor referitoare la încălcarea prezumției de nevinovăție [art. 23 alin. (11) din Constituție și art. 48 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene]. În prezenta speță, Curtea observă faptul că, față de autorii excepției, s-a dispus efectuarea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute și pedepsite de art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 din Legea nr. 165/2013 , având în vedere că acestea devin incidente atunci când există o hotărâre judecătorească prin care au fost stabilite despăgubirile cuvenite, ceea ce nu este cazul în speță. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin încheierile din 19 martie 2015 și 26 ianuarie 2015, pronunțate în dosarele nr. 33.927/300/2013, respectiv nr. 37.583/3/2014, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția
DECIZIE nr. 1 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269759_a_271088]
-
de valorificare a titlului de despăgubire. Dar, din acest punct de vedere, este firesc ca, în temeiul principiului de drept tempus regit actum, modalitatea de acordare a despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data emiterii deciziei administrative, în speță titlul de plată, care, potrivit noii legi, este emis de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în temeiul art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 . 23. Totodată, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 4 septembrie 2012
DECIZIE nr. 1 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269759_a_271088]
-
statuat că autoritățile statului nu pot invoca lipsa disponibilităților bănești sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii administrative prin care s-a constatat deja cuantumul unei despăgubiri. În contextul legislativ examinat în speța de față nu se pune problema neexecutării de către organele statului a obligației de plată a despăgubirilor, aspect față de care instanța europeană a sancționat, în cauza menționată, încălcarea dreptului de proprietate privată garantat de Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea
DECIZIE nr. 1 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269759_a_271088]
-
desemnarea unui anumit arbitraj instituționalizat ca fiind competent în soluționarea unui anumit litigiu sau tip de litigii, părțile optează automat pentru aplicarea regulilor sale de procedură. Orice derogare de la această prevedere este nulă, afară numai dacă, ținând seama de condițiile speței și de conținutul regulilor de procedură indicate de părți ca fiind aplicabile, conducerea arbitrajului instituționalizat competent decide că pot fi aplicate și regulile alese de părți, stabilind dacă aplicarea acestora din urmă este efectivă sau prin analogie. ... (3) Dacă părțile
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
îndeplinirii a două condiții suspensive, respectiv aprobarea Comisiei Europene și publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului care cuprinde schema de ajutor notificată Comisiei. 22. Așadar, tribunalul a reținut că doar prima condiție suspensivă a fost îndeplinită în speță. 23. În ceea ce privește a doua condiție suspensivă, tribunalul a constatat că, în cauză, nu s-a dovedit realizarea acesteia întrucât, din Adresa din 26 februarie 2014, rezultă că proiectul hotărârii Guvernului a fost doar transmis spre publicare la Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
a lungul timpului o serie de controverse, care au fost lămurite atât de Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și de instanța constituțională. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat printr-o serie de decizii de speță, precum și printr-o soluție de unificare a jurisprudenței, adoptată în ședința din 30 iunie 2014, în sensul în care este respectat principiul neretroactivității legii civile, în ipoteza în care Agenția efectuează, în baza și ulterior intrării în vigoare a Legii
DECIZIE nr. 804 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
126 din Constituție, trebuie reglementată prin lege. Or, prevederile din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară permit ca aceste elemente să fie reglementate prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, ceea ce contravine Legii fundamentale. În ceea ce privește incidentele procedurale, în speță cererea de recuzare, repartizarea cauzelor se face completului imediat următor, fără respectarea principiului repartizării aleatorii. Dispozițiile Codului de procedură civilă nu fac distincție între cereri introductive și cereri incidentale în instanță, astfel încât nici în ceea ce privește repartizarea cauzelor nu ar trebui făcută
DECIZIE nr. 764 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a dispoziţiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi art. 191 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispozițiilor entităților învestite cu soluționarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat irevocabil/definitiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate. 24. În speță, asupra existenței și întinderii dreptului la despăgubiri nu s-a pronunțat niciuna dintre instanțele de judecată chemate să soluționeze contestația împotriva deciziei de invalidare în discuție (Curtea de Apel Craiova, prin sentința rămasă irevocabilă prin decizia pronunțată de Înalta Curte
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
40, Curtea de la Strasbourg a decis că legea internă pertinentă trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, circumstanțele care pot rezulta dintr-un act determinat. 25. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 26
DECIZIE nr. 897 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3), art. 64, art. 346 alin. (7) şi art. 347 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270332_a_271661]
-
drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activitățile care constituie obiectul ei, situație în care Biroul permanent al Camerei Deputaților anunță organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speță, aflate în arhiva Camerei Deputaților. ... Articolul 75 La cererea a minimum 50 de deputați din cel puțin două grupuri parlamentare, Camera Deputaților va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 40-59 și ale art. 72 alin. (2)-(5
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (**republicat**) (*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270212_a_271541]
-
adoptării reglementării în regim de urgență, nu doar să enunțe această necesitate. Motivarea nu înseamnă justificarea pe fond a măsurilor propuse, ci a caracterului urgent a acestora, adică să se motiveze necesitatea adoptării lor prin ordonanță de urgență. Or, în speță, motivarea are un caracter general, fără a menționa informații concrete de natură să justifice urgența măsurilor propuse, și nu cuprinde nicio mențiune cu privire la impactul financiar asupra bugetului, deși unul dintre motivele emiterii actului l-a reprezentat reducerea costurilor administrative și
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
în alte cazuri". Arată că textul criticat este neconstituțional și prin faptul că nu permite instanței competente să judece contestația în executare și să efectueze inclusiv un examen al fondului cauzei. În continuare, expune situația de fapt, apreciind că în speță s-a produs o eroare judiciară cu consecința privării sale de libertate. 6. Judecătoria Arad - Secția penală apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt conforme Constituției. Arată că procedura de soluționare a erorilor materiale ivite în cursul întocmirii actelor în cadrul
DECIZIE nr. 819 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 598 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269143_a_270472]
-
termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. ... (4) Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267925_a_269254]
-
și anume, dacă interpretarea art. 188 din Codul civil este corectă, respectiv dacă acest articol se referă în realitate la tăcerea legii, și nu la orice situație prevăzută pentru orice tip de activitate. În această interpretare, în tăcerea legii, în speță, ar urma să fie aplicabile dispozițiile art. 2 și art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 , în materia întreprinderilor individuale legea netăcând, precizând, în mod expres, că ele nu au personalitate juridică. Prin urmare, opinia procurorului
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
18^1 din Legea nr. 78/2000 . O concluzie contrară ar presupune acceptarea ideii că legiuitorul a prevăzut dispoziții care să permită sustragerea de la răspunderea penală a unor entități, persoane juridice, constituite doar în scop infracțional, așa cum este cazul în speță. Inculpații persoane fizice și inculpata Întreprinderea Individuală N.S.B au opinat că o întreprindere individuală nu are personalitate juridică și nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni, un atare punct de vedere regăsindu-se inclusiv în practica Direcției Naționale
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
inculpata Întreprinderea Individuală N.S.B au opinat că o întreprindere individuală nu are personalitate juridică și nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni, un atare punct de vedere regăsindu-se inclusiv în practica Direcției Naționale Anticorupție care, într-o speță similară, a dispus trimiterea în judecată exclusiv a inculpaților persoane fizice, nu și a întreprinderii individuale. V. Punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele de judecată arondate În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
135 din Codul penal. VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența națională relevantă În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate, exclusiv în jurisprudența Curții de Apel București, patru hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță. 1.1. Consacrarea opiniei majoritare se regăsește în Decizia penală nr. 685/A/11.05.2015 a Curții de Apel București - Secția I penală și în sentințele penale nr. 5/27.01.2015 și nr. 44/19.05.2015, ambele
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
ce face obiectul sesizării; - chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. În speță, sunt îndeplinite toate cele trei cerințe anterior enunțate. Curtea de Apel București - Secția I penală este învestită, în Dosarul nr. 3.570/87/2014, cu soluționarea apelului declarat, printre alții, de inculpata Întreprinderea Individuală N.S.B. împotriva Sentinței penale nr. 29
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
fost sancționată contravențional persoana juridică ce deține vehiculul cu care s-a săvârșit contravenția, și nu conducătorul auto, în temeiul dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 , care prevăd că utilizatorul (în speță persoana juridică care, în baza unui contract încheiat cu un terț, execută lucrări de transport al unor materiale cu un vehicul înmatriculat pe numele acestuia) răspunde contravențional pentru fapta conducătorului auto, angajat sau, după caz, colaborator al acestuia, de a
DECIZIE nr. 309 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. c) şi d) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273858_a_275187]