12,817 matches
-
dată Neamurilor, care vor călca în picioare sfînta cetate patruzeci și două de luni».” În acest templu ceresc, Neamurile prin proorocul mincinos, balaurul adică șarpele vechi ca simbol al vechiului Dumnezeu pe care Ioan îl numește Satana și fiara erau stăpîni pe curte unde și-au făcut de cap patruzeci și două de luni. Știm că Ili/Iisus a avut mai multe răfuieli cu vînzătorii de animale pentru jertfă din curtea Templului din Ierusalim și tot pe acolo au încercat iudeii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ce nu se vor închina icoanei fiarei. 13,16 Și a făcut ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi să primească un semn pe mîna dreap- tă sau pe frunte’’. Ne spune Minciunoi Împărat că fiara stăpînea lumea nu prin groază sau teroare ci prin semne care amăgeau oamenii pămîntului, de parcă toți erau niște orbeți care simțeau realitatea înconjurătoare cu vîrful mustăților. Ca într-un delir al nebunilor, fiara a ajuns simbol de cult pentru mulți dintre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
tăiate împrejur și să păzească legea lui Moise”. Să fie clar pentru toate neamurile dar și pentru iudei, ceea ce numim noi scrierile din Noul Legămînt sînt toate făcăturile unor iudei farisei care lucrau de zor la visul lor de a stăpîni lumea prin mozaism și schisma numi- tă fariseism iar mărturisirea de sus este de netăgăduit, snoavă ce nu are nimic, nici în cot nici în călcîi, cu religia crucii numită creștinism. Informațiile transmise de Saul arată că întîlnirea a avut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ale globului erau cei doi purtători de flacără, una în jos alta orientată în sus sau luceafărul de dimineață și luceafărul de seară. Globul era ținut în spate de un erou care descoperise și astronomia, știință pe care geții o stăpîneau foarte bine iar nouă de amintește de pelasgul Prometeu legat de muntele Caucaz de la Istru de către jupîn Zeus, pentru că le-a dat oamenilor dreptul la cunoaștere, adică să știe cum să-și rostuiască cele necesare vieții. Și Zeus era la fel de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care se dezinstituționalizează din ce În ce mai mult. Și raportul spectator exponat se transformă, experiența muzeală se reinventează, făcând apel la receptivitate, la contactul cu obiectul expus, prin convocarea și interacțiunea mai multor simțuri - nu doar vizual, ci și auditiv, tactil etc. Dacă stăpânim o metodologie a modulului de expunere a obiectelor de artă În muzee și, fără Îndoială, că urmând pașii acestor manuale curatoriale, am Învățat să expunem o pânză de Rembrandt sau o statuie renascentistă, mai sunt acestea valabile pentru lucrările lui
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
o vervă sarcastică neslăbită: "Tremuricii sunt acei mistici care, subnutrindu-se ca să agonisească fericirea slăbirii-limită a organelor, fericirea debilității morale fiindu-le, bineînțeles, permisă, și care, atingând prin inaniție idealul de sensibilitate al gelatinei și lichidelor, ajungeau să nu-și mai stăpânească vinele, brațele și încheietura gâtului, din care tremurau fără încetare ca apucații și numai în comun, deoarece, cu dârdâitul cinului întreg, probau semenilor și își probau lor înșiși atotputernicia lui Dumnezeu" . Nu lipsesc judecățile aspre la adresa acelei critici care în loc să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
subiectiv ceea ce e mai universal în noi. Dar chiar doctrinar vorbind, spectacolul diversității nu ne pune oare în față tocmai inepuizabila posibilitate a divinului de a se rosti pe sine însuși, fără ca vreo formulare dogmatică să îl capteze, să îl stăpînească integral? Nu oferă spectacolul diversității paradoxul intelectual al unui divin care se revelează în logica riguroasă a fiecărei doctrine și, totodată, în libertatea de dincolo de discurs a misterului său? Nu e diversitatea religioasă un foarte bun suport pentru a ne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
au să o covîrșească pe a mea. Sînt surprinsă de faptul că modul meu de a raționa nu e unanim împărtășit, că nu toți pleacă de la aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor la lucrurile publice, atmosfera democrației pluraliste ne pune zilnic într-un regim nenatural : ne chestionează calitatea de centru, ne provoacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat. Dar de aici rezultă totuși o conceptualizare care nu produce decît imaginea în negativ a portretului nostru. Deși renunță la soluția afirmațiilor extrapolate, mintea își stăpînește totuși bine subiectul transcendent, îl poate cuprinde în tabloul dual al contrariilor, fără ca posibilitățile ei să fie antrenate, ele înseși, într-un proces de trecere la limită. Simpla caracterizare prin negații a transcendenței riscă să mai adauge un capitol (strălucit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Fiecare religie are felul ei de a asuma chiar în țesătura istoriei și a socialului modelul divin al puterii care se autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
combina faptele de viață. Un copil va fi apt pentru școlaritate atunci când va putea să-și exprime corect gândurile, intențiile și trăirile emoționale și, mai ales, poate să verbalizeze adecvat, ceea ce vrea să comunice cu altul. Deci, este capabil să stăpânească limbajul ca instrument de informare, de comunicare și de exprimare.
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
of Government, Peter Laslett (ed.), pp. 141-264, Cambridge University Press, Cambridge, 1960, § 6, p. 144. 65 Ibidem. 66 Ibidem, § 5, p. 143. 67 "Și Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: "Creșteți și înmulțiți-vă și umpleți pământul și supuneți-l!; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, peste toate dobitoacele și peste tot pământul, peste toate vietățile ce se târăsc pe pământ!", Biblia sau Sfânta Scriptură, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Facerea, 1.28. 68 Locke, "First Treatise", § 16
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
of John Locke, Wilfrid Laurier University Press, Waterloo, 2004, p. 110. 73 "Iar femeii i-a zis: "Îți voi spori, înmulțindu-le, durerile și geamătul; în dureri vei naște copii; atrasă vei fi către bărbatul tău și el te va stăpâni"". Biblia sau Sfânta Scriptură, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Facerea, 3.16. 74 Locke, "First Treatise", § 47, p. 173. 75 Parker, The Biblical Politics of Locke, p. 112. 76 Locke, "First Treatise", § 48, p. 174. 77 Ibidem. 78
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sens al proprietății, deoarece proprietatea asupra persoanei este, de asemenea, ceva dobândit. Omul nu este de la bun început proprietar asupra persoanei, acest lucru fiind condiționat de dezvoltarea conștiinței și de asumarea obligațiilor morale. Omul este proprietar de sine în măsura în care își stăpânește natura prin munca conștiinței. Corespunzător celor două sensuri ale proprietății, "munca este o formă de activitate morală în două sensuri". James Tully, A Discourse on Property: John Locke and his Adversaries, Cambridge University Press, Cambridge, 2006, p. 110. 18 Manent
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
critice proiectate de Ion Scurtu: M. Eminescu, Scrieri politice și literare (București, 1905; erau acolo texte publicate între anii 1870-1877). Această din urmă antologie din gazetăria lui Eminescu a fost foarte importantă pentru istoria receptării publicisticii eminesciene. Critic scrupulos și stăpînit de acribie, Ion Scurtu cercetează nu doar periodicele la care a scris Eminescu, ci umblă, poate printre primii, în lada cu manuscrise pe care poetul o lăsase în custodie, din 1884, lui Maiorescu și pe care acesta o va dona
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un update pentru deceniul nouă al secolului trecut și îl poziționa pe Blaga în raport cu gîndirea occidentală. Viziunea blagiană căpăta astfel o mare rază literară, își mărea sfera receptorului, era a omului care nu suferă de plictis și nici nu este stăpînit de absurd, una care punea între paranteze "astenia sau chiar neurastenia"4 exprimate de spațiul filosofic german, francez sau englez. Cu o precizare însă: filosofia kantiană l-a influențat pe Blaga, de la Kant a păstrat filosoful nostru statutul autonom al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
om măsura lucrurilor să se producă o altă dislocare (mai exact dizolvare): a conceptului de om. Omul așa-zis modern, luat drept reper în schița asupra spiritualității românești, e situat de Vulcănescu undeva pe liziera condiției umane: nu-și mai stăpînește limitele și nu mai poate atinge pragul gidian al personalității maxime. După o atare fișă caracterologică a noii spiritualități, prinde tot mai mult contur ipoteza că noua orientare spirituală nu putea fi nicidecum apanajul generației de la 1922, și ea nouă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cuvinte a căror hermeneutică l-a preocupat parcă obsesiv pe Noica, prin dramatismul pe care-l imprimă comunicării umane. Și alături de ele, cu aceeași forță de teatralizare a legăturilor noastre existențiale, stau cuvinte precum: către, spre sau întru. Noica este stăpînit, cum spuneam, de forța sentimentului ce înconjoară ca un halou identitar ființa umană și o face să fie parcă mai vie decît este. Acum, cînd e vorba de comunicare-comunicații, sentimentul distanțelor este cel ce îi încordează reflecția. Amintindu-l pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
adevărat, un om întreg, așa încît nu te mai întrebi, în cele din urmă, dacă este sau nu atinsă de mediocritate. De aici o anumită îndoială exprimată de Noica în fața acelui sentiment al mediocrității, o stare care, e drept, poate stăpîni omul pînă la paralizia ființei sale, cum tot așa de steril pare a fi și un alt sentiment, cel al geniului neînțeles. În fond, Noica încerca să se distanțeze (cu oarecare patos, cum ar spune Nietzsche) și detașeze de prejudecățile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cărțile deceniului patru. Textele acestea sînt ale unui scriptor ce intră în scenă ca un actor dezabuzat, încruntat și care face semne să fie oprite de îndată surlele și trîmbițele, anunțîndu-și cu o nerăbdare organică subiectele dizertațiilor prezente și viitoare. Stăpînit de un orgoliu expansiv și excesiv, cu o furie interiorizată dar agresivă, care răzbate din bolgiile forului intim în pagina scrisă ca un vîrtej sălbatic, Cioran, tînărul, este asemenea unui vulcan a cărui erupție e oricînd iminentă. Este sincer bulversat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1964 despre căderea în timp120. Ispitit mai mult de cunoaștere, și mai puțin de nemurire, strămoșul nostru prim, cum îi place lui Cioran să-l numească, a fost astfel azvîrlit tocmai de atare cunoaștere în timp, în arcanele destinului, și stăpînit deopotrivă de perversitate și corupție, omul a acționat ca "profanator, ca trădător, ca agent al disoluției": Dacă ar fi avut o cît de slabă vocație pentru eternitate, omul s-ar fi mulțumit cu Dumnezeu, în apropierea căruia prospera, în loc să alerge
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lejer și au început să scoată din bestiarul ființei noastre tot ce era mai josnic, partea cea mai violentă și cea mai vulgară a lexicului limbii române. Curajul agresiv al unor avortoni ai gazetăriei, inși, unii dintre ei, care nu stăpînesc bine morfologia și sintaxa frazei, a devenit repede o modă: s-a scris și se scrie orice și mai ales oricum. Cu o înspăimîntătoare pentru că e perfectă! mediocritate, una profund superficială și saturată de cuvinte semantic obosite, de ofensiva obstinată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
petale de flori la presat. Acum am ezitat mult în fața aceluiași gest pe care, altădată, îl făceam cu atîta dezinvoltură și plăcere. Atitudinea mea în fața acestor mici provocări a fost ambiguă, ca să folosesc un eufemism. Primul impuls care m-a stăpînit, pentru a dezambiguiza puțin sensurile, s-a numit împotrivire. Id est: contra. Sînt multe motive care determină neîncrederea, poate nu numai a mea, în aceste jocuri de living sau obiceiuri practicate la nu știu ce picnic ori party. Avem de-a face
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Într-un singur stat era scopul istoric spre care se Îndrepta Întreaga mișcare națională a românilor din Transilvania. Încă din 1894, În vizita sa În Transilvania, Al. Odobescu scria din Sângeorz-Băi soției sale: „Aici, cu toții, și bărbații și femeile, sunt stăpâniți de dorința puternică de a scutura PRELEGERI ACADEMICE 11 jugul străin și de a face o singură țară cu noi ceilalți”. Și mai departe: „Așa să fie! Aș vrea să trăiesc destul pentru a vedea realizarea acestei frumoase aspirații generale
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Sub aspect economic, aceste metode sunt mari consumatoare de timp, solicită spații educaționale modulare, ergonomice, material didactic bogat și diversificat. Pentru a reuși În demersul său de a aplica gândirea critică prin cadrul Evocare/ Realizarea sensului/ Reflecție, profesorul trebuie să stăpânească foarte bine metodele active, ca element esențial al strategiei didactice și instrument esențial de realizare a obiectivelor activității instructive. În utilizarea acestor metode active trebuie să se țină cont de principiile care stau la baza lor: profesorii și elevii Își
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]