10,247 matches
-
repolarizare Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată prezența modificărilor patologice ale segmentului ST sau undei T la 6,3 13% dintre subiecții vârstnici (10). Un alt studiu la subiecți cu vârsta peste 100 de ani demonstrează anomalii ale undei T în 42,9% dintre cazuri și subdenivelare a segmentului ST la 34,3% dintre cazuri (15). Se pare că la această categorie de vârstă istoricul de boală cardiacă se asociază semnificativ cu modificările de tip ischemic, ca subdenivelarea de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
se referea la publicațiile catolice(în principal reviste) care apăreau lunar, trimestrial sau anual, pentru o perioadă scurtă de timp, în orașe din țară unde impactul nu era la fel de vizibil. Denumirea ziarului nu a fost întâmplătoare. Farulul care răspândea acea "undă de lumină" menită să îndrume credincioșii catolici(nu doar din România) spre "limanul veșnic", reprezenta sursa prin care Biserica transmitea mesajul său credincioșilor. Redacția și administrația se aflau în București, pe strada General Berthelot, nr. 19390. Prețul unui număr a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la nivelul materialului celular al liniei primitive. Stabilirea structurii asimetrice a discului embrionar este urmată de migrări mezoblastice intense sub formă de unde care pornesc de la nivelul nodului Hensen și al liniei primitive și se dispun între ectoblast și endoblast. Prima undă migratorie este mediană și va forma notocordul, placa precordală și primordiile scheletului axial. Materialul celular cardiogenetic este dispus caudal de nodul Hensen și respectă axa asimetriei dreapta-stânga astfel încât prin metode specifice embriologiei experimentale s-au putut identifica poziția și volumul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
porțiunii atrioventriculare. Formațiunile conjunctive dure dispuse în jurul orificiilor atrioventriculare și arteriale se află toate în același plan, planul orificial, numit de clinicieni „planul ventil” al cordului. Miocardul ventricular este separat de cel atrial prin fibre conjunctive ce nu pot conduce unda de depolarizare atrială, impulsul ajungând la nivelul nodului atrioventricular, unde are o scurtă perioada de latență, după care strabate scheletul fibros al inimii pe calea fasciculului His, și ajunge la nivelul ventriculilor. * Morfologia cardiacă internă Cordul este un organ tetracameral
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mecanica cuantică. Christiaan Huygens (1629-1695) și Jean Augustin Fresnel (1788-1827) au admis că lumina este de natură ondulatorie, ceea ce venea în contradicție cu concepția corpusculară a luminii. Rezolvarea a adus-o Louis de Broglie în 1924, care a asociat o undă fiecărei particule materiale în mișcare. Descoperirea unei radiații misterioase, fapt hotărâtor asupra dezvoltării ulterioare a științei despre atom În anul 1895 a fost făcută una din cele mai remarcabile descoperiri din istoria științei mondiale. În ziua de 8 noiembrie 1895
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Roentgen reușit să studieze multilateral radiația X, timp de șapte săptămâni, cu mijloacele modeste pe care le-a avut la dispoziție. Cercetările au demonstrat că aceste radiații foarte penetrante sunt unde electromagnetice ca și lumina, dar cu o lungime de undă de câteva ori mai mică decât a luminii, se propagă rectiliniu, nu sunt deviate de câmpuri electrice și magnetice, produc ionizarea aerului și impresionează plăcile fotografice. Interpunând mâna sa între ecran și sursa de radiații, a avut surpriza de a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
te ceartă când Bați cărarea visului. * Cu toate că-l văd În fiecare noapte Atunci când visez Aceste-ntâlniri n-au preț Ca-nfățișarea-i vie. * De singură ce sunt Mă simt o trestie pe apă Smulsă din rădăcini De-ar fi o undă să mă-mbie, Aș însoți-o bucuroasă. * De când am intrat În iarna vieții mele, Dragostea ți-a pălit Ca frunza răvășită De ploile tomnatice. * Sei Shonagon (? 964-1012) A trăit în perioada Heian (794-1185), subperioada mijlocie, și este considerată, pe drept
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
20 și 90 de ani (21). Creșterea grosimii intimă-medie la vârstnici este însoțită de dilatare luminală și de o reducere a complianței și distensibilității, cu creșterea rigidității arteriale. Aceste modificări structurale poartă numele de arterioscleroză, proces diferit de ateroscleroză. Velocitatea undei de puls, index al rigidității arteriale, crește cu vârsta, atât la bărbați, cât și la femei. Rigiditatea arterială (RA) este un predictor independent al morbidității și mortalității cardiovasculare, precum și al mortalității totale în populația generală. Pe măsură ce pereții arteriali devin mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
rotație al planului luminii polarizate la trecerea printr-un strat de soluție de lungime l dm, având concentrația de 1 g substanță pură activă la 1 ml soluție și densitatea d la temperatura t. Rotația specifică depinde de lungimea de undă a radiației cu care se lucrează și de temperatură, fapt care impune raportarea ei la o anumită lungime de undă și la o anumită temperatură (de obicei lungimea de undă a liniei galbene a sodiului la temperatura de 20 0
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
g substanță pură activă la 1 ml soluție și densitatea d la temperatura t. Rotația specifică depinde de lungimea de undă a radiației cu care se lucrează și de temperatură, fapt care impune raportarea ei la o anumită lungime de undă și la o anumită temperatură (de obicei lungimea de undă a liniei galbene a sodiului la temperatura de 20 0 C). Metodele polarimetrice sunt metode optice de analiză pe baza cărora se poate determina concentrația unei soluții care prezintă activitate
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
d la temperatura t. Rotația specifică depinde de lungimea de undă a radiației cu care se lucrează și de temperatură, fapt care impune raportarea ei la o anumită lungime de undă și la o anumită temperatură (de obicei lungimea de undă a liniei galbene a sodiului la temperatura de 20 0 C). Metodele polarimetrice sunt metode optice de analiză pe baza cărora se poate determina concentrația unei soluții care prezintă activitate optică. Deoarece rotația specifică este o mărime aditivă, determinarea concentrației
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
studia adsorbția unui colorant (indigo - carmin sau orice alt colorant) aflat în soluție pe suprafața unui sorbent (Al 2 O 3 solid - dispersat în soluția de colorant) sub formă de suspensie. Dozarea se face spectrofotometric la 609 nm, lungime de undă la care colorantul are maxim de absorbție. Materiale și ustensile 1.Spectrofotometru; 2.Balon cotat; 3.Balanță analitică; 4.Fiole de cântărire (sau sticle de ceas); 5.Pahare Berzelius; 6.Pipete; 7.Agitatoare magnetice și magneți; 8.Al 2 O
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
O 3 solid; 9.Colorant indigo-carmin (M = 468 g/mol). Mod de lucru Se prepară 100 mL soluție de indigo-carmin 10 -3 M. Soluția obținută se supune diluției în vederea preparării unor soluții de concentrați . Se măsoară extincția la lungimea de undă 609 nm pentru fiecare soluție de colorant preparată. Se reprezintă grafic extincția în funcție de concentrație (pe abscisă, concentrația iar pe ordonată, extincția) și se determină coeficientul molar de extincție (panta dreptei reprezintă εxd, iar d=1cm). Se cântăresc la balanța analitică
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Al 2 O 3, care se introduc în 5 pahare Berzelius, adăugându-se ulterior câte 50 ml soluție de colorant . Se introduc magneți în probe și se pornesc agitatoarele magnetice (agitarea durează 30 minute). Se determină extincția la lungimea de undă 609 nm. Se reprezintă grafic extincția în funcție de concentrație (pe abscisă, concentrația iar pe ordonată, extincția). Se determină concentrația colorantului rămas în probă după absorbți (utilizând valoarea coeficientului molar de extincție determinat din curba de etalonare) (A=ε·c·d). Se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
fosforic și molibdatul de amoniu, în prezența unui amestec reducător format din clorură stanoasă și acid ascorbic. Rezultă un complex de culoare albastră , iar intensitatea colorației variază direct proporțional cu concentrația soluției. Se determină colorimetric această concentrație la lungimea de undă de 650 nm. Reactivi 1.Amestec reducător (clorură stanoasă - acid ascorbic) Soluția se folosește după 15 minute și se prepară pentru fiecare determinare. 2.Soluție molibdenică în acid sulfuric diluat Se cântăresc 16,67 g molibdat de amoniu apoi se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
colorant diazoic roșu. Dozarea colorimetrică a nitriților Principiul lucrării Metoda se bazează pe reacția de formare a unui compus diazoic roșu de către ionul NO 2, în prezența α-naftil aminei și a acidului sulfanilic. Intensitatea colorației se determină la lungimea de undă λ=520 nm. Reactivi 1. Soluție etalon de nitrit de sodiu (NaNO 2 ): 2 g NaNO 2 cântărite la balanța analitică se trec cantitativ cu apă distilată într-un flacon cotat de 1000 ml. Din această soluție se pipetează 5
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
repaus minim 20 minute, dar maxim 4 ore, la întuneric și la temperatura camerei, pentru dezvoltarea culorii. Din soluția colorată se umple o cuvă cu grosimea stratului de 1 cm și se măsoară intensitatea culorii la spectrofotometru, la lungimea de undă λ=520 nm, față de o soluție martor preparată din reactivi, înlocuind cei 10 ml de probă cu 10 ml apă distilată. Conținutul în nitriți se citește pe dreapta etalon. Prepararea dreptei etalon În șapte recipiente se introduc cu pipeta soluție
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
9 ml. Se adaugă 3 ml acid sulfuric concentrat, se adaugă 0,3 g periodat de potasiu solid, se fierb timp de 10 minute, se răcesc și se aduc la semn cu apă distilată. Se fac citirile la lungimea de undă de 525 nm, față de apa distilată ca martor de reactivi. Se trasează curba etalon cu valorile extincțiilor citite pentru probele etalon, trecând în abscisă concentrațiile în ion mangan și în ordonată valorile extincțiilor. Se obține o dreaptă care trece prin
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
bărbații tribului. E o primăvară timpurie, cu un vânt călduț dinspre Soare-Apune care a împins și a adunat ghețurile de pe fața Apei Mari către coada ei, împroșcînd cu clipirile soarelui ce se ridică din față, către locurile care își poartă undele Apa care Curge. Acum, la coada Apei Mari care Dă Nori, vuietul apelor a devenit asurzitor, însoțit de scrâșnetul și bubuitul sloiurilor care se prăvălesc învălmășit unele peste altele în hăul Apei care Curge. Asurziți și cutremurați, oamenii au încremenit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
care tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de creștere extraordinară de nivel și debit de Jiu, pe urma ploilor de vară, când în defileul de la Surduc apa Jiului a atins 12 m peste etiaj. Geograful francez subliniază spontaneitatea extraordinară a creșterii, ce s-a produs printr-o undă, debitul Jiului la Tg. Jiu atingând 12 400 m3/s, pentru viteza de 2,20 m/s. 50 Se știe că B. P. Hasdeu (în Istoria critică a Românilor, București, 1875) atribuie o origine dacică numelui Jiu, cu forma veche
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]