106,336 matches
-
(n. 6 iulie 1944, Roseți, județul Ialomița) este un poet român. Ca absolvent al Liceului "Nicolae Bălcescu" din Călărași, urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română - Universitatea din București (1963 - 1967). În anul 1964, a debutat cu poeme în revista bucureșteană, "Luceafărul". A publicat următoarele volume de versuri: Criticul literar Eugen Simion atrage atenția asupra cristalizărilor profunde, „nucleale”, din teritoriul poetic al lui George Alboiu
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
Cinematografie din București, cursuri abandonate, spre a se înscrie, în 1955, la Facultatea de Filologie, Universitatea din București. A fost redactor la diferite ziare și reviste: "Drum nou, Luceafărul" etc. După debutul editorial cu "Autoportret în august" (București, Editura pentru Literatură, 1962), publică următoarele volume de versuri: Poezia lui Grigore Hagiu se relevă - după cum subliniază criticul / istoricul literar Ion Pachia-Tatomirescu - «în perimetrul unui „modernism bine temperat“». Ca mai toți colegii de generație, Grigore Hagiu «e conștient de faptul că poezia înseamnă
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor, dar de data asta la o revistă de literatură, Luceafărul, din 1967 și până în 1973, an în care ia hotărârea autoexilării la Paris. În Franța anului 1991, Ilie Constantin, în urma susținerii tezei "Complicitatea fertilă - poeți români, 1951 - 1973 (La Complicité fertile - poètes roumains. 1951 - 1973)," la Institutul Național de
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
Doyle, despre o expediție pe un platou abrupt (numit ) din America de Sud, unde supraviețuiesc animale preistorice, precum dinozauri și alte specii dispărute. Personajul a fost introdus în această carte. Demn de semnalat este faptul că, deși este un roman important pentru literatura științifico-fantastică cu dinozauri, animalele ocupă doar o mică parte din narațiune, mai multă atenție fiind acordată unui război între oamenii evoluați și . Ed Malone, un reporter la "Daily Gazette", se duce la șeful său, McArdle, pentru a primi o misiune
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
Oțoiu, "Ochiul bifurcat, limba sașie. Proza generației '80", II, Paralela 45, Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. "Dicționar al scriitorilor din Banat", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Cornel Ungureanu, "Geografia literaturii române, azi. Banatul", vol.4, Pitești, 2005. Simona-Grazia Dima, "Labirint fără minotaur", Ideea europeană, București, 2007. Dorin Murariu, "Fragmentarium", Hestia, Timișoara, 2008. "Banatul din memorie" (coordonator - Smaranda Vultur), Marineasa
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. "Dicționar al scriitorilor din Banat", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Cornel Ungureanu, "Geografia literaturii române, azi. Banatul", vol.4, Pitești, 2005. Simona-Grazia Dima, "Labirint fără minotaur", Ideea europeană, București, 2007. Dorin Murariu, "Fragmentarium", Hestia, Timișoara, 2008. "Banatul din memorie" (coordonator - Smaranda Vultur), Marineasa, Timișoara, 2008 (studii de Daciana Branea și Dana Percec). Cristian Ghinea
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
trata ca "un lucru real" ceva ce nu e real. Când persoanele descriu evenimente non-biologice (precum un vulcan) sau o instituție socială (exp. guvern) ca fiind vii, de fapt comit eroarea logică a reificării. Reificările sunt în general acceptate în literatură și alte forme de discurs când abstracțiile reificate sunt cu intenție metaforică, precum în exemplul "Justiția este oarbă", dar devine o eroare logică dacă este folosit într-un argument care descrie o stare de fapt. De exemplu: "Justiția este oarbă
Reificare (eroare logică) () [Corola-website/Science/310609_a_311938]
-
De exemplu: "Justiția este oarbă; orbul nu poate să citească legile tipărite; prin urmare, a tipări legi nu folosește justiției." În retorică adesea este destul de dificil să se determine dacă reificarea a fost folosită corect sau incorect. Antropomorfizările ilogice (în literatură cunoscute ca personificări) sunt un subset specific de erori logice ale reficării, în care conceptele teoretice, nu numai că sunt considerate ca fiind vii, ba chiar cu trăsături umane și inteligente. Din latinul "res" (lucru) + facere (a face), reificarea se
Reificare (eroare logică) () [Corola-website/Science/310609_a_311938]
-
între reificare și materializare în funcție de abstracțiile implicate. În reificare de obicei sunt concepte filozofice sau ideologice, ca de exemplu "existență", "bine", "justiție". Reificările aplicate în metafore sau personificări literare, nu sunt ilogice, ci importante și folositoare unelte ale limbajului în literatură. Distincția între considerarea abstracțiilor ca existente material în retorică și folosirea lor în argumente care duc la o concluzie falsă, este adesea dificil de detectat, sau chiar de descris, în special când uzanța ilogică este intențională. Reificarea "nimicului" se regăsește
Reificare (eroare logică) () [Corola-website/Science/310609_a_311938]
-
a experimentat inocentă istoriei în cercurile avangardiste, în apropierea acelor spirite protestatare care încercau vehement remodelarea realului. Vasile Dobrian este un profesionist al scrisului. Asemenea multor artiști români, el se exprimă atât în limbajul picturii cât și în acela al literaturii. Colaborator frecvent al celor mai importante ziare și reviste de după război, el a publicat 7 volume de versuri, dintre care 4 la editură UNU a lui Șasa Până. La fel ca în pictură, Dobrian este și în poezie apropiat de
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]
-
case parohiale în localitate cu specificația că ""...În caz contrar, vom fi siliți să trecem la ortodocși, întreaga comună"". Făcând parte dintre vechile biserici de piatră ale Transilvaniei, fiind pictată în frescă, „Biserica "a veche"” este foarte puțin cunoscută în literatura de specialitate, unii autori recomandând efectuarea de săpături arheologice în vederea descoperirii de noi dovezi ale existenței sale. Petru Florianu datează ca an al construcției bisericii în 1675, în perioada de domnie a principelui calvin Mihai Apafi I, în timp ce istoricul blăjean
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
aceste furori orientale: ochi migdalați, blânzi și fini, însă străvezii, exaltați, față inverosibil de prelungă, de hidalgo, greco-spaniolă ca fizionomiile fanatice ale lui El Greco. El e de o gelozie arabă și la simpla impresie că o recenzentă n-a cruțat literatura nevestei aruncă furibund ocara, tot din lumea florilor «vâzdoagă». Lovea femeia cu o floare. Oricâte vini s-ar pune în sarcina femeii, este vădit că fanaticul erotic ce furase soția prietenului fără apărare nu era un om comod. O ținea
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
Centenarul Lecturii Publice), 18 noiembrie — Medalia aniversară — „Rădăuți 600” 1982 — premiul pentru critică al revistei "Luceafărul" INCLUS ÎN: • WHO IS WHO ÎN ROMÂNIA (Enciclopedia personalităților din România), ediția a VI-a, 2011, "Hübners Who is Who"; • Academia Română: "Dicționarul general al literaturii române" (P/R), Ed. "Univers Enciclopedic", București, 2006 • "Dicționarul biografic al literaturii române" (M-Z), Aurel Sasu, Ed. "Paralela 45", Pitești, 2006 • "Dicționar al Scriitorilor din Banat" (coordonator: Al. Ruja), Ed. "Universității de Vest", Timișoara, 2005 • "Enciclopedia Bucovinei" (vol. II
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
critică al revistei "Luceafărul" INCLUS ÎN: • WHO IS WHO ÎN ROMÂNIA (Enciclopedia personalităților din România), ediția a VI-a, 2011, "Hübners Who is Who"; • Academia Română: "Dicționarul general al literaturii române" (P/R), Ed. "Univers Enciclopedic", București, 2006 • "Dicționarul biografic al literaturii române" (M-Z), Aurel Sasu, Ed. "Paralela 45", Pitești, 2006 • "Dicționar al Scriitorilor din Banat" (coordonator: Al. Ruja), Ed. "Universității de Vest", Timișoara, 2005 • "Enciclopedia Bucovinei" (vol. II), Emil Satco, Ed. "Princeps Edit", Iași, 2004 • The ninth Edition of "The
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
delimitatoare, capacitate de sinteză, cu știința de a impune ceea ce este esențial în subiectele tratate, în cazul de față, romanul politic, romanul obsedantului deceniu, teoria curajului auctorial, tradiție și inovație în critică, problema generației literare etc. Preocuparea de a înțelege literatura ca pe un câmp de relații este evidentă în cartea următoare, "Vocația sintezei" (1985), cuprinzând „eseuri asupra spiritualității românești“, în care sunt discutate, fără idei preconcepute, relațiile dintre literatură și cultură (apoi dintre aceasta și istorie), dintre occidental și oriental
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
inovație în critică, problema generației literare etc. Preocuparea de a înțelege literatura ca pe un câmp de relații este evidentă în cartea următoare, "Vocația sintezei" (1985), cuprinzând „eseuri asupra spiritualității românești“, în care sunt discutate, fără idei preconcepute, relațiile dintre literatură și cultură (apoi dintre aceasta și istorie), dintre occidental și oriental, dintre protocronism și sincronism. [...] Următoarele cărți dedicate lui Marin Preda (1996) și lui Liviu Rebreanu (1997), schițează un nedisimulat și cu atât mai demn de interes proiect critic de
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
scrie trilogia Legea conservării scaunului, anunțată încă în 1987 (într-un interviu din „Tribuna“). Sociologul, mizând pe „argumentele“ prozatorului, avansează, în cheie postmodernă, o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist...» (Academia Română, "Dicționarul general al literaturii române, P / R", București, Editura Univers Enciclopedic, 2006, p. 495 sq.). Privitor la cartea lui Adrian Dinu Rachieru, "Nichita Stănescu — un idol fals ?" (2006), criticul literar Ion Pachia Tatomirescu remarcă: «Recenta carte a d-lui prof. univ. dr. Adrian Dinu
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
empirică din câmpul literelor, oferindu-i o justificare teoretică articulată. Interesul cărții provine deci și din această paronamare a celor mai importante discuții literare din ultimul deceniu, trecute prin filtrul noțiunilor sociologice clarificatoare. Intervenția lui dovedește o familiarizare cu câmpul literaturii nu numai sub aspect sociologic, ci și sub acela al substanței intime a acesteia. (...) Critica literară fără o sociologie minimă, refulată, nu există, ne atrage atenția Adrian Dinu Rachieru.” (M. Ungheanu, "Adrian Dinu Rachieru: Orizontul lecturii, "în "Luceafărul", nr. 42
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Academiei", București; Ed. "Știința", Chișinău - 2010) „"Poeți din Basarabia" aspiră să fie mai mult decât o antologie, ea se dorește a fi și o istorie critică, din care să nu lipsească strădania de a distinge între literar și cultural, între literatura adevărată (chiar minoră) și falsurile realist-socialiste.” „Datorită profesionalismului organizării, pertinenței analizelor, echilibrului aprecierilor, "Poeți din Basarabia" a deschis drumul cunoașterii de adâncime a unei bune părți a liricii scrise românește dincolo de Prut, în ultima sută de ani.” • "ION CREANGĂ. SPECTACOLUL
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
analitică a comentariilor contradictorii privind receptarea lui Eminescu azi, căutând o linie de mijloc între pozițiile atât de antagoniste (pasionante) ale combatanților. Eseurile îndeamnă la cumpătare și deopotrivă la rigoare, la cunoașterea, înainte de toate, în profunzime a întregului operei eminesciene.” • "LITERATURĂ ȘI IDEOLOGIE" (Editura "Excelsior Art", Timișoara, 2013) „Sociolog ca pregătire universitară, cu o erudiție organic asimilată, cunoscător, ca puțini alții, al fenomenului literar românesc și european, având ca nucleu receptiv criteriul estetic, Adrian Dinu Rachieru, spirit echilibrat și obiectiv, cu
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
a fost o revistă lunară de literatură, artă și cultură generală, publicată în epoca interbelică, în perioada 1934-1947, sub egida Fundației Regale Regele Carol al doilea. Modelul posibil al revistei a fost mensualul francez "Nouvelle Revue Française". "" a fost înființată la inițiativa regelui Carol al II-lea
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
al revistei a fost mensualul francez "Nouvelle Revue Française". "" a fost înființată la inițiativa regelui Carol al II-lea al României, care declara cu prilejul apariției primului număr al acestei publicații: Într-adevăr, revista a exercitat o influență majoră asupra literaturii și culturii române, reușind să se situeze deasupra curentelor partizane și să beneficieze de colaborarea celor mai de seamă scriitori, critici, istorici literari și savanți ai vremii. Ea a promovat literatura de calitate și spiritul critic, fără angajări ideologice. În
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
Într-adevăr, revista a exercitat o influență majoră asupra literaturii și culturii române, reușind să se situeze deasupra curentelor partizane și să beneficieze de colaborarea celor mai de seamă scriitori, critici, istorici literari și savanți ai vremii. Ea a promovat literatura de calitate și spiritul critic, fără angajări ideologice. În cei 14 ani de existență, revista a cunoscut câteva perioade distincte: Primul număr a apărut la 1 ianuarie 1934, sub conducerea unui comitet de direcție format din Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Octavian
Revista Fundațiilor Regale () [Corola-website/Science/310759_a_312088]
-
noii veniți urmând să fie așezați pe sesiile pustii(libere), existente aici. Printr-o recipisă trimisă de către guvernatorul Samuel von Brukenthal împărătesei Maria Terezia în data de 24 octombrie 1768, acesta explică problemele ridicate de înființarea miliției grănicerești: Din bogata literatură de specialitate care a fost publicată de-a lungul timpului, rezultă că racovicenii la fel ca și toată populația de-a lungul graniței militare, nu s-a înrolat de bună voie în miliția de graniță, asupra lor exercitându-se presiuni
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
Publicația subtitulată "Halbmonatsschrift für Kultur und Leben" (Scriere bilunară pentru cultură și viață) a fost scoasă de scriitorul Adolf Meschendörfer. Întors de la studii din Germania, Meschendörfer a încercat să introducă și în rândul concetățenilor săi noile idei din artă și literatură. El s-a angajat pentru o educare estetică, pentru combatrea dilentantismului și provincialismului, pentru promovarea tinerelor talentea în rândul populției săsești. Publicația a căutat să stabilească legături cu ceilalți germani din Ungaria, dar și cu comunitățile maghiare și române. În
Die Karpathen () [Corola-website/Science/310806_a_312135]