106,336 matches
-
ca Stendhal, Balzac și Mérimée. Atât în Europa (Franța, Anglia), mai întâi, cât și mai tarziu, în Portugalia, în această perioadă (secolul al XIX-lea) au loc numeroase frământări sociale, cât și revoluții atât în rândul științei cât și a literaturii. În Franța are loc pentru prima dată o reacție împotriva miturilor și a iluziilor de mentalitate romantică. Această reacție, se va răspândi curând în toată Europa, inclusiv în Portugalia unde apare o generatie liberală, progresista. Această mișcare împotriva romanticilor se
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
împreună cu Eça de Queirós "Aș Farpas" (1871). Era mai în vârstă decât confrații săi și s-a format într-un alt mediu: în provincialul Porto, pe care l-a descris admirabil în studiul sau despre Cămilo. În "Aș Farpas" atacă literatura romantică înarmat cu lecturile din Proudhon și critica, în lumina gânditorilor socialiști, moravurile politice ale liberalismului portughez, dând dovadă de un puternic simt al caricaturii. După plecarea lui Eça în America și Anglia, Ramalho se intoarce către Teófilo Braga, care
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
care se supune unui concept și, uneori, unui fapt bine calculat; unele versuri par proverbe. Cunoscut ca si poet, Eugénio de Andrade câștiga în 2001 "Premiul Camões" pentru întreaga activitate literară. Este unul dintre cei mai mari poeți lirici din literatura portugheză. El este marele poet al dragostei vremurilor noastre. În semptembrie 2003, a primit premiul de poezie "Pen Clube Português" pentru opera să "„Os sulcos da șede”". Secolul al XX-lea începe cu Râul Brandăo care face parte din aceeași
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
pentru a supraviețui. Puțini au știut să descrie asemeni lui văile și munții, pădurile, apele și păsările, zăpada și primăvară. Opere: "Aș Terras do Demo" (Țară Diavolului) și "Malhadinhas". Aceste două volume se numără printre cele mai bune povestiri din literatura portugheză. Stilul lui Aquilino, stufos, adeseori prea puțin suplu, este o creație a unui gen care, inspirat sau nu de el, va fi dus mai departe de scriitorul brazilian Guimaraes Roșa. Dar lumea lui Aquilino a murit cu excepția câtorva epigoni
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
gen care, inspirat sau nu de el, va fi dus mai departe de scriitorul brazilian Guimaraes Roșa. Dar lumea lui Aquilino a murit cu excepția câtorva epigoni, cum este Jorge Reis. Ferreira de Castro a fost unul din precursorii neorealismului în literatura universală. Este unul din scriitorii portughezi cu opere traduse în toată lumea, ale cărui scrieri abordează aspecte sociale și ideologice. Publică primul său roman, "Criminoso por ambiçăo", în 1916, la vârsta de 18 ani, urmat de încă două române, în același
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
un sclav pe o plantație. Adevărată sa carieră a început atunci când, după ani de ziaristica și de roman-foileton, s-a hotărât să aștearnă pe hârtie experiență să de emigrant. Odată cu "Emgrantes" și "A Selva" (Pădurea), intră pentru prima oara în literatura portugheză experiență muncitorului și marele spațiu, pădurea amazonică. În plus, cum Ferreira de Castro n-avea o formație universitară și nici cultură, operă să este ruptă de tradiție, atât de cea tematica cât și de cea stilistica. Miguel Torga, cu
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Ferreira de Castro n-avea o formație universitară și nici cultură, operă să este ruptă de tradiție, atât de cea tematica cât și de cea stilistica. Miguel Torga, cu pseudonimul Adolfo Correia Rocha, este considerat cel mai mare povestitor din literatura portugheză. Proza să, ca și cea a lui Régio, este o continuare a poeziei sale, sau invers. Una din principalele sale opere, "Diário" (Jurnal), apărută în câteva volume, conține note în versuri și proza. Dar poate că proza este adevărata
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
queirosiene sau camiliene. Ea este a doua revelație, după Fernando Pessoa, al doilea miracol portughez al secolului, si va fi recunoscută ca atare abia atunci când, distanțându-se în timp, vom putea măsură reală să dimensiune: cea mai originală contribuție a literaturii de limbă portugheză, alături de brazilianul Guimareas Roșa, la literatura mondială. José de Sousa Saramago este un scriitor portughez. În 1998 a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Saramago reușește să construiască pe teme deseori suprarealiste (de exemplu desprindera peninsulei iberice de
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Fernando Pessoa, al doilea miracol portughez al secolului, si va fi recunoscută ca atare abia atunci când, distanțându-se în timp, vom putea măsură reală să dimensiune: cea mai originală contribuție a literaturii de limbă portugheză, alături de brazilianul Guimareas Roșa, la literatura mondială. José de Sousa Saramago este un scriitor portughez. În 1998 a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Saramago reușește să construiască pe teme deseori suprarealiste (de exemplu desprindera peninsulei iberice de continentul european), române cu o acțiune și cu protagoniști
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
-se în timp, vom putea măsură reală să dimensiune: cea mai originală contribuție a literaturii de limbă portugheză, alături de brazilianul Guimareas Roșa, la literatura mondială. José de Sousa Saramago este un scriitor portughez. În 1998 a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Saramago reușește să construiască pe teme deseori suprarealiste (de exemplu desprindera peninsulei iberice de continentul european), române cu o acțiune și cu protagoniști "foarte" din realitate! Românul "Ensaio sobre a segueira" (Eseu asupra Orbirii sau Orașul Orbilor) conține în detaliu
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
plăcea lui să fie totul, frumos și modest, noblețea și eleganța stilului fiind sesizabile mai ales în simfoniile de culori pe care le crea. În corpul de bibliotecă de află diverse volume, de la cele despre antichitatea greacă și latină până la literatura franceză a secolelor XVI - XVIII. Portrete ale membrilor familiei, păstorași și țărănci, ca și peisajele grigoresciene cu care suntem obișnuiți tronează pe pereții acestei încăperi. Se pătrunde apoi în cea mai mare cameră a casei și cea mai importantă prin
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
programă de învățământ avansat în comparație cu liceele obișnuite, din Viena, și a studiat apoi la universitate, unde a fost studentul favorit al distinsului germanist Karl Müllenhoff (1818-1884). După ce și-a luat doctoratul, a devenit în 1864 "Privatdozent" (lector) pentru limba și literatura germană. În 1868 a fost numit profesor "ordinarius" (plin). În 1872 a primit o ofertă similară de la Strasbourg și, în 1877, de la Berlin, unde în 1884 a fost ales membru al Academiei de Științe. Activitatea literară a lui Scherer poate
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
primit o ofertă similară de la Strasbourg și, în 1877, de la Berlin, unde în 1884 a fost ales membru al Academiei de Științe. Activitatea literară a lui Scherer poate fi cuprinsă în trei categorii : în Viena filologie, în Strasbourg profesor de literatură, iar în Berlin autor. Prima lui operă a fost o biografie a filologului Jakob Grimm (1865, 2nd ed. 1885); următoarea, în colaborare cu fostul său profesor, Müllenhoff, "Denkmäler deutscher Poesie und Prose aus dem 8. bis 12. Jahrhundert" (1864, ed.
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
8. bis 12. Jahrhundert" (1864, ed. 1892). Prima operă importantă a sa a fost "Zur Geschichte deutschen Sprache" (Berlin, 1868; 3rd ed., 1890), o istorie a limbii germane, care se concentrează pe domeniul legilor fonetice. A contribuit la secțiunea de literatură alsaciană a cărții scrise de Ottokar Lorenz "Geschichte des Elsasses" (1871, 3rd ed. 1886). Alte lucrări importante sunt "Geschichte Poeten der deutschen Kaiserzeit" (Strassburg, 1875); "Geschichte der deutschen Dichtung im 11. und 12. Jarhundert" (1875); precum și "Vorträge und Aufsätze zur
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
der deutschen Kaiserzeit" (Strassburg, 1875); "Geschichte der deutschen Dichtung im 11. und 12. Jarhundert" (1875); precum și "Vorträge und Aufsätze zur Geschichte des geistlichen Lebens in Deutschland und Österreich" (1874). Cea mai cunoscută operă a lui Scherer este o carte despre literatura germană, "Geschichte der deutschen Literatur" (Berlin, 1883; 10th ed., 1905. Această operă se remarcă prin claritatea cu care detaliile sunt coordonate cu studiul general și elucidant al literaturii germane de la începuturile ei, și până la moartea lui Goethe. Pe lângă multe alte
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
1874). Cea mai cunoscută operă a lui Scherer este o carte despre literatura germană, "Geschichte der deutschen Literatur" (Berlin, 1883; 10th ed., 1905. Această operă se remarcă prin claritatea cu care detaliile sunt coordonate cu studiul general și elucidant al literaturii germane de la începuturile ei, și până la moartea lui Goethe. Pe lângă multe alte tratate filologice, Scherer a scris în special despre Goethe ("Aus Goethes Frühzeit", 1879; "Aufsatze über Goethe", 1886), și a fost unul dintre fondatorii Arhivelor Goethe de la Weimar. Un
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
de ani, nu s-a tipărit în țară nici o carte dorziană. Manuscrisele erau însă copiate cu mâna sau la mașina de scris, în clandestinitate și în condiții de mare risc. Existența acestor acțiuni dovedește cât de mare era setea după literatura creștină, și în general cât de mare era atașamentul românilor la ideea de libertate de opinie, după Cortina de Fier ridicată de puterea sovietică la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial . La fel de primejdioasă și ilegală era răspândirea operei prin
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
tuturor așteptărilor, tocmai într-o perioadă de mai mare deschidere spre Occident prin relații economice și culturale, în 1982, l-au arestat pe poet și l-au condamnat la doi ani de închisoare pentru delictul de tipărire și răspândire de literatură interzisă. Traian Dorz a fost însă eliberat după câteva luni, în urma intervenției opiniei publice din străinătate. Ajuns din nou în mijlocul fraților săi de credință, eroul creștin își va continua lupta cu și mai multă dârzenie pentru apărărea adevărului și pentru
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
fi o adevărată lovitură editorială internațională. Drepturile au fost deja vândute în peste douăzeci de țări, printre care Marea Britanie (Penguin Random House, Century), SUA (Simon and Schuster), Germania (Random House, Goldmann), Franța (Leș Escales), Italia (Longanesi), Spania (Penguin Random House, Literatura), Olanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Brazilia și așa mai departe".[http://www.theguardian.com/books/2015/oct/12/uk-romanian-author-eugene-chirovici-book-of-mirrors-english <nowiki>[citește articol-lb.engl]</nowiki>] " Interviuri " https://www.facebook.com/EugenOvidiuChirovici http://www.chirovici.com/ http://eochirovici.ro/ http://www.petersfraserdunlop
Eugen Ovidiu Chirovici () [Corola-website/Science/308808_a_310137]
-
caracterizată de o consistență unitară, chiar și în cazul în care pasta pare a fi stropită. Critica de artă a vorbit foarte mult despre peisajele sale, uneori nejustificat. Conform curentelor artistice ale vremii sale, oamenii erau atrași mai mult de literatura semănătoristă și astfel aveau tendința de a aprecia mai ales melancolia unor lucrări intitulate " Toamna", lirismul fetelor pierdute " Între nalbe" sau optimismul debordant al "Horelor" pe care le-a pictat. Verona a rămas însă inflexibil la succesul de public sau
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Tinerimea artistică", exista o efervescență datorată revistei "Semănătorul" care a apărut pentru prima oară în data de 2 decembrie 1901, cu o zi înaintea constituirii Societății "Tinerimea artistică". Critica de specialitate a afirmat faptul că "Semănătorul" s-a manifestat în literatură asemenea "Tinerimii" în arta plastică. Cele două au umplut golul prin afirmarea unei imagini a realității rurale din România. Acest lucru s-a datorat identificării problematicii dramei și vieții acesteia. Arthur Verona cunoștea această tendință de redescoperire a tradițiilor artistice
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Crescent, Glasgow. Ambii părinți proveneau din familii cu trecut științific. William avut parte de o educație care i-a asigurat o veritabilă erudiție, începută în orașul natal, la Academia din Glasgow și Universitatea din Glasgow, unde a studiat matematică și literatură. Era considerat excepțional în tot ce făcea: sport, limbi străine, matematică sau muzică. A încercat chiar și fabricarea sticlei și își prepara singur vasele pentru substanțele din laborator. Unicul copil al familiei Ramsay trebuia să devină ministru, în viziunea părinților
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
(n. 21 octombrie 1918; d. 26 septembrie 1992) a fost un profesor de limba și literatura engleză al Universității din București, traducător, și membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în limba și literatura engleză din România, efectuând stagii de specializare la catedrele universităților din Londra și Cambridge. Opera
Dan Duțescu () [Corola-website/Science/308847_a_310176]
-
n. 21 octombrie 1918; d. 26 septembrie 1992) a fost un profesor de limba și literatura engleză al Universității din București, traducător, și membru al Uniunii Scriitorilor din România. A fost unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în limba și literatura engleză din România, efectuând stagii de specializare la catedrele universităților din Londra și Cambridge. Opera sa principală este "Limba engleză fără profesor", reeditată într-un număr mare de ediții, aceasta rămânând, pentru generații de cursanți, principalul manual de învățare al
Dan Duțescu () [Corola-website/Science/308847_a_310176]
-
(n. 15 februarie 1950, București d. 15 august 2007, București) a fost un antologator de ediții, critic, istoric și stilist literar român, eseist, director al Muzeului Literaturii Române, unul dintre cei mai apropiați, profunzi și exhaustivi critici literari ai lui Nichita Stănescu. A absolvit colegiul Sfântul Sava din București în 1969, respectiv ulterior, în 1974, "Facultatea de limbă și literatură română", "secția română-franceză", la Universitatea din București
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]