106,336 matches
-
stilist literar român, eseist, director al Muzeului Literaturii Române, unul dintre cei mai apropiați, profunzi și exhaustivi critici literari ai lui Nichita Stănescu. A absolvit colegiul Sfântul Sava din București în 1969, respectiv ulterior, în 1974, "Facultatea de limbă și literatură română", "secția română-franceză", la Universitatea din București. Debutul literar al lui Alexandru Condeescu s-a produs în anul 1972 în reviste studențesti și de specialitate cu articole de critică, istorie și stilistică literară, așa cum sunt revistele "Amfiteatru", "Limbă și literatură
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
literatură română", "secția română-franceză", la Universitatea din București. Debutul literar al lui Alexandru Condeescu s-a produs în anul 1972 în reviste studențesti și de specialitate cu articole de critică, istorie și stilistică literară, așa cum sunt revistele "Amfiteatru", "Limbă și literatură", respectiv la "Luceafărul", din 1977, unde a fost titularul rubricii "Debut" până în anul 1987. Alexandru Condeescu a publicat numeroase articole, studii, prefețe in revistele literare ale vremii, fiind în același timp, până în 1989, redactor al revistei "România pitorească". La data
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
prefețe in revistele literare ale vremii, fiind în același timp, până în 1989, redactor al revistei "România pitorească". La data de 17 octombrie 1990 a fost numit, prin ordinul ministrului culturii de atunci, Andrei Pleșu, în funcția de director al Muzeului Literaturii Române, funcție care a păstrat-o timp de 17 ani, până în 2007, data decesului său prematur, similar cu cel al marelui poet pe care l-a antologat și studiat critic intensiv și extensiv. Din februarie 1992 a fost redactorul-șef
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
-o timp de 17 ani, până în 2007, data decesului său prematur, similar cu cel al marelui poet pe care l-a antologat și studiat critic intensiv și extensiv. Din februarie 1992 a fost redactorul-șef al revistei editate de Muzeul Literaturii Romane, "Manuscriptum". Printre altele, în calitate de director al Muzeului Literaturii Române, Alexandru Condeescu a înființat Editura Muzeului Literaturii Române, a coordonat o serie de expoziții și colecții inedite și a organizat o largă varietate de activități cu scriitori, artiști, regizori și
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
său prematur, similar cu cel al marelui poet pe care l-a antologat și studiat critic intensiv și extensiv. Din februarie 1992 a fost redactorul-șef al revistei editate de Muzeul Literaturii Romane, "Manuscriptum". Printre altele, în calitate de director al Muzeului Literaturii Române, Alexandru Condeescu a înființat Editura Muzeului Literaturii Române, a coordonat o serie de expoziții și colecții inedite și a organizat o largă varietate de activități cu scriitori, artiști, regizori și actori, colocvii, spectacole, lecturi publice, poeme-teatru, cluburi de lectură
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
pe care l-a antologat și studiat critic intensiv și extensiv. Din februarie 1992 a fost redactorul-șef al revistei editate de Muzeul Literaturii Romane, "Manuscriptum". Printre altele, în calitate de director al Muzeului Literaturii Române, Alexandru Condeescu a înființat Editura Muzeului Literaturii Române, a coordonat o serie de expoziții și colecții inedite și a organizat o largă varietate de activități cu scriitori, artiști, regizori și actori, colocvii, spectacole, lecturi publice, poeme-teatru, cluburi de lectură, dezbateri și discuții, cenacluri și expoziții literare de
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
Cluj, Ed. Dacia, 2001, p. 292-295; Geo Vasile, "Poezia română între milenii. Dicționar de autori", Cluj, Ed. Dacia, 2002, p. 204-205; Călin Teutișan, "Fețele textului", Cluj, Ed. Limes, 2002, p. 80-87; Laurențiu Ulici, "Prima verba", vol. IV, București, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2004, p. 345-346; Henri Zalis, "O istorie condensată a literaturii române (1880-2000)", vol. I, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2005, p. 193-195; "Dicționarul general al literaturii române", coordonator Eugen Simion, P-R, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2006, p. 109-110; Aurel Sasu
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
milenii. Dicționar de autori", Cluj, Ed. Dacia, 2002, p. 204-205; Călin Teutișan, "Fețele textului", Cluj, Ed. Limes, 2002, p. 80-87; Laurențiu Ulici, "Prima verba", vol. IV, București, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2004, p. 345-346; Henri Zalis, "O istorie condensată a literaturii române (1880-2000)", vol. I, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2005, p. 193-195; "Dicționarul general al literaturii române", coordonator Eugen Simion, P-R, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2006, p. 109-110; Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române", M-Z, Pitești, Ed. Paralela 45
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
Cluj, Ed. Limes, 2002, p. 80-87; Laurențiu Ulici, "Prima verba", vol. IV, București, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2004, p. 345-346; Henri Zalis, "O istorie condensată a literaturii române (1880-2000)", vol. I, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2005, p. 193-195; "Dicționarul general al literaturii române", coordonator Eugen Simion, P-R, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2006, p. 109-110; Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române", M-Z, Pitești, Ed. Paralela 45, 2006, p. 310; "Dicționar analitic de opere literare românești", ediție definitivă, vol. I, Cluj
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
345-346; Henri Zalis, "O istorie condensată a literaturii române (1880-2000)", vol. I, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2005, p. 193-195; "Dicționarul general al literaturii române", coordonator Eugen Simion, P-R, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2006, p. 109-110; Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române", M-Z, Pitești, Ed. Paralela 45, 2006, p. 310; "Dicționar analitic de opere literare românești", ediție definitivă, vol. I, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2007, p. 20-22; Irina Petraș, "Literatura română contemporană. O panoramă", București, Ed. Ideea Europeană, 2008
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
Enciclopedic, 2006, p. 109-110; Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române", M-Z, Pitești, Ed. Paralela 45, 2006, p. 310; "Dicționar analitic de opere literare românești", ediție definitivă, vol. I, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2007, p. 20-22; Irina Petraș, "Literatura română contemporană. O panoramă", București, Ed. Ideea Europeană, 2008, p. 664-671; Gheorghe Grigurcu, "Exerciții de adevăr", Iași, Ed. Timpul, 2011, p. 348-358; Irina Petraș, "Oglinda și drumul. Prozatori contemporani", București, Cartea Românească, 2014, p. 302-307. Laurențiu Ulici, "Paradoxul grămezii", în
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
întâmplării", „Steaua”, 1989, nr. 11-12; Victor Felea, "„Narațiuni întâmplătoare”", în „Tribuna”, 1990, nr. 9; Traian T. Coșovei, "Gramatica răbdătoare", în „Contemporanul-Ideea europeană”, 1991, nr. 45; Horea Poenar, "Ipostaze diferite ale poeticului", în „Steaua”, 1998, nr. 2-3; Geo Vasile, "Acatist în contra literaturii leneșe", în „Luceafărul“, 1998, nr. 8; Ioan Țepelea, "O conștiință poetică modernă", în „Unu”, 1998, nr. 10-11, Ruxandra Cesereanu, "Antologiile de autor in aeternum?", în „Steaua”, 2001, nr. 5-6; Iuliu Rațiu, "„Întoarce-te, Esthera”", în „Echinox”, 2001, nr. 5-6; Mircea
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
(sau Muzeul Național al Literaturii Române) este un muzeu din București, dedicat literaturii române. Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957 de academicianul Dumitru Panaitescu - Perpessicius. Inițial, muzeul a funcționat într-o clădire din șoseaua Kiseleff nr. 10, iar între
Muzeul Literaturii Române () [Corola-website/Science/308846_a_310175]
-
(sau Muzeul Național al Literaturii Române) este un muzeu din București, dedicat literaturii române. Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957 de academicianul Dumitru Panaitescu - Perpessicius. Inițial, muzeul a funcționat într-o clădire din șoseaua Kiseleff nr. 10, iar între 1964-1966 în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu
Muzeul Literaturii Române () [Corola-website/Science/308846_a_310175]
-
(sau Muzeul Național al Literaturii Române) este un muzeu din București, dedicat literaturii române. Muzeul Național al Literaturii Române a fost înființat la 1 iunie 1957 de academicianul Dumitru Panaitescu - Perpessicius. Inițial, muzeul a funcționat într-o clădire din șoseaua Kiseleff nr. 10, iar între 1964-1966 în fosta casă a lui Mihail Sadoveanu din strada Muzeul Zambaccian la
Muzeul Literaturii Române () [Corola-website/Science/308846_a_310175]
-
grăniceresc „George Coșbuc” din Năsăud și Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș, finalizându-și studiile liceale în 1938. Între anii 1938 și 1942 a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cluj, obținând diploma de licență în specialitatea istoria literaturii române cu teza: "Hyperion demonic". Între anii 1942-1944 urmează cursurile Școlii de ofițeri în rezervă din Arad. În perioada septembrie-noiembrie 1944 a fost combatant în cel de-al Doilea Război Mondial. Revenit acasă după război, a lucrat ca profesor suplinitor
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
profesor titular la Liceul Ortodox din Cluj (1946-1948) și profesor la Școala Pedagogică din Cluj (1948-1956), îndeplinind o perioadă și funcția de inspector școlar. A început din 1949, în paralel, o carieră universitară mai întâi ca asistent la Catedra de literatură română modernă a Facultății de Litere și Filozofie din Cluj, iar începând din 1956 ca lector universitar la Facultatea de Filologie din Timișoara, unde a predat: folclor literar, literatură română (marii clasici) și critică literară. Alături de profesorul Gheorghe Tohăneanu impune
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
paralel, o carieră universitară mai întâi ca asistent la Catedra de literatură română modernă a Facultății de Litere și Filozofie din Cluj, iar începând din 1956 ca lector universitar la Facultatea de Filologie din Timișoara, unde a predat: folclor literar, literatură română (marii clasici) și critică literară. Alături de profesorul Gheorghe Tohăneanu impune erudiția științifică în cercetarea academică timișoreană. A fost numit conferențiar universitar în 1963, iar în anul 1968 a obținut titlul de doctor al Facultății de Litere a Universității din
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
perioada studenției a fost membru al Cercului literar de la Sibiu și a fost unul dintre semnatarii Manifestului publicat în revista Cercului literar. A publicat studii literare în revistele "Tribuna", "Orizont" etc., prefețe și studii introductive și s-a preocupat de literatura română din perioada marilor clasici (Mihai Eminescu, Titu Maiorescu) și de opera unor mari scriitori ardeleni (Liviu Rebreanu și Lucian Blaga). Autor al unei vaste opere științifice formate din 15 cărți și 216 studii, a fost distins cu diferite premii
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
familiei regale române, și cumnat al lui Titu Maiorescu. Marie Charlotte von Bardeleben s-a născut pe 4 ianuarie 1852 în orașul Greifswald din Pomerania Inferioară. Tatăl său, Marie Charlotte, care prefera să fie numită Mite, a urmat studii de literatură, filozofie, pictură și canto, întâi la Greifswald, apoi la Berlin, unde familia s-a mutat în 1868, și ulterior în Anglia. În 1868 Adolf Carl Heinrich von Bardeleben este numit professor de chirurgie la Universitatea din Berlin și șef al
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
considerând că posibilitățile de a acorda o bună educație fiilor săi sunt mai favorabile în Imperiul German. Georg-Titus a urmat o școală de ofițeri și a devenit ofițer de carieră iar Emanuel a urmat studii medicale, fiind totodată atras de literatură. El a colaborat, între altele, la revista satirică germană "" și a publicat un volum de pasteluri. A decedat la 45 de ani în urma unui accident de automobil. Deși era mistuită de dorul de România, păstrând contacte strânse cu reprezentanți ai
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
(26 octombrie 1883 - 8 noiembrie 1970) a fost un celebru escroc și autor american de cărți de literatură motivațională. Opera sa cea mai celebră, "De la Idee la Bani", este una dintre cele mai bine vândute cărți din toate timpurile. Cercetările întreprinse de Hill au vizat credințele personale și rolul pe care acestea îl au asupra succesului. Conform cu ce
Napoleon Hill () [Corola-website/Science/308863_a_310192]
-
taurină distribuită în tot corpul, adică de 70 de ori mai multă taurină decât o cutie de băutură energizantă, care conține 1000 mg. Se poate remarca faptul că, deși taurina este adesea descrisă ca fiind un aminoacid (chiar și în literatura de specialitate), ea este, de fapt, un acid amino-sulfonic, deoarece îi lipsește grupul carboxil. Deși au fost identificate polipeptide de dimensiuni reduse care conțin taurină, nu s-a descris nici o aminoacil-ARNt-sintetază care să recunoască taurina și să fie în stare
Taurină () [Corola-website/Science/308860_a_310189]
-
Dinu Flamand (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud) este un poet, eseist, jurnalist francez, diplomat, originar din România. Este de asemenea un traducător inspirat din literatura franceză, spaniolă, italiană și portugheză, precum și comentator politic al actualității în presa românească și în cea internațională. În ianuarie 2011 a fost distins cu Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Este licențiat al Facultății de Filologie a
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]
-
următor". Din august 2011 devine consilier al Ministrului de externe. Este numit în 2013 ministru consilier la Ambasada României de la Paris și reprezintă România la Organizația Internațională a Francofoniei până în noiembrie 2014. După căderea regimului comunist a fost reintegrat în literatura țării sale de origine. Volumele sale de versuri și de critică literară, dar și unele traduceri, au obținut mai multe premii naționale și internaționale. I s-au atribuit burse și participări la programe internaționale de creație: Yowa City,SUA,1983
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]