102,802 matches
-
regizorul Werner Herzog l-a inclus intenționat pe Orellana în film dar ulterior a fost eliminat. În filmul "Indiana Jones și regatul craniului de cristal" (2008) Orellana, care s-a rătăcit în Amazon în timp ce căuta Eldorado, servește ca element al subiectului filmului.
Francisco de Orellana () [Corola-website/Science/331896_a_333225]
-
ziarului "Seara" al cărui director era prietenul său, Alexandru Bogdan-Pitești. Albumul conținea un număr de 42 de caricaturi alb-negru, dar care au fost executate în guașă și acuarelă. Nicolae Petrescu a fost sensibil la evenimentele politice din care-și extrăgea subiectele și personajele caricaturilor pe care le făcea. Pe lângă portretele caricaturizate pe diverse tematici cotidiene, Petrescu a făcut și caricaturi pe subiecte politice internaționale și militare. Astfel a făcut desene cu tematică inspirată din Al Doilea Război Balcanic și a satirizat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
au fost executate în guașă și acuarelă. Nicolae Petrescu a fost sensibil la evenimentele politice din care-și extrăgea subiectele și personajele caricaturilor pe care le făcea. Pe lângă portretele caricaturizate pe diverse tematici cotidiene, Petrescu a făcut și caricaturi pe subiecte politice internaționale și militare. Astfel a făcut desene cu tematică inspirată din Al Doilea Război Balcanic și a satirizat militarismul german reprezentat de către Împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei și de Împăratul Franz Joseph al Austriei. Asemenea a satirizat
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
fost o personalitate destul de puțin analizată de către specialiștii sau jurnaliștii ce au activat în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea sau în primele trei decenii ale secolului al XX-lea. De fapt, el nu s-a constituit ca un subiect special de studiu pentru nimeni. O constatare în plus, ar fi faptul că numele său a fost pomenit timp de un secol cu totul întâmplător în diferite analize care au avut tangență cu activitatea sa. Nicolae S. Petrescu a fost
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
printr-un profund caracter social sau politic, caricaturile lui Petrescu denotă o înțepătură fină, inteligentă, mai mult ca o șarjă prietenească. Dacă la Honoré Daumier textele care explicau caricaturile îi erau impuse de către alții, Nicolae Petrescu și-a ales singur subiectele și textele care le însoțeau. Coperta Albumului "Contimporani" are pe copertă un autoportret al autorului care țintește cu penelul ultimul „i” al titlului. Cele 25 de caricaturi care fac obiectul albumului încep cu clasica portretizare a lui Constantin I. Stăncescu
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
povara documentelor cu peceți. Constantin Nottara ("Nottara, cu toate acestea nota cea mai bună din teatru.") - este înfățișat cu un cap supradimensionat, aluzie la inteligența sa, îmbrăcat într-un frac și cu mâinile în buzunare. Alexandru Macedonski a fost un subiect preferat al lui Nicolae S. Petrescu-Găină în mod similar cu Constantin I. Stăncescu. Caricatura din Albumul Contimporani a lui Macedonski a fost considerată de către Paul Rezeanu ca fiind printre primele, dacă nu prima, din seria de desene - Macedonski - pe care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
ale cărei coperți au fost policrome, pe lângă cerneala neagră a desenului având accente de culoare, în special roșie. Majoritatea caricaturilor din revista "Țivil-Cazon" au fost realizate de către Nicolae Petrescu-Găină și în plus au fost preluate viniete din "Zeflemeaua". Caricaturile cu subiecte militare au avut ca sursă de inspirație viața cotidiană a ostașilor și a ofițerilor în timpul liber sau în cazarmă. Revista a publicat în două numere ale sale și portretele caricaturizate ale unor oameni politici și militari. Una din caricaturile remarcabile
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Se studiază investigarea consecințelor acțiunilor statului în plan internațional și a modului cum s-a construit, cum a fost operat în interiorul statului și cum s-a ajuns la decizie fără a se ține cont de ceilalți actori. a rămas un subiect controversat până în prezent. Mecanismele nu există în realitate în politică deciziilor, fiind doar un termen tehnic. Nu este o mecanică pură, ci o mecanică umană. Adevărata putere a Statelor Unite e că dețin o atracție formidabilă. Anual, milioane de oameni doresc
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
acelei decizii. Este o dimensiune normativă și una predictivă în sensul în care știind cum funcționează aparatul decizional al unui competitor din mediu internațional se poate prevede ce decizie ce motivație pentru decizie are oponentul. Există o literatura pe acest subiect care începe cu Richard Neustadt- un guru al administrație americane în materie de analiza mecanismelor decizionale. Este unul dintre creatorii sistemelor de decizie moderne. Pentru Europa guvernarea este o artă, pentru mediul anglo-saxon și american, guvernarea este o știință. Diferențele
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
de ridicole sunt acestea în comparație cu un război real. Unii critici au crezut că "Spec Ops: The Line" nu intenționează ca bătăliile să fie distractive, ci, mai degrabă, să fie o fantezie realistă și dicotomică. Scena cu fosforul alb a fost subiectul a multe dezbateri și a fost descrisă ca „deranjantă”, din cauza unor imagini precum cadavrul unei mame ce își ține copilul în brațe. Williams a răspuns la aceste plângeri, spunând că povestea a intenționat să-i înfurie pe jucători, iar unul
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
navele de război britanice au început un bombardament de 10 ore și jumătate asupra Alexandriei, în data de 11 iulie 1882. Motivele pentru care guvernul britanic a trimis o flotă de nave de război în apropierea țărmului Alexandriei este un subiect de dezbatere istorică, informațiile existente fiind controversate. În eseul lor din 1961 "Africa și dinastia Victorienilor", Ronald Robinson și John Gallagher argumentau că invazia britanică a fost ordonată pentru a reprima anarhia creată de revolta ‘Urabi, dar și pentru a
Războiul anglo-egiptean () [Corola-website/Science/335604_a_336933]
-
un substantiv (propoziții atributive), cât și propoziții în relație cu un verb. Funcția sintactica a pronumelui relativ care introduce o propoziție atributiva se poate recunoaște ușor înlocuind pronumele cu substantivul din regenta al carui loc îl ține, la cazul pronumelui: - subiect: Am apreciat elevă 1/ care se pregătește temeinic.2/ - nume predicativ: Nu știam 1/ care este rezultatul concursului.2/ -atribut pronominal genitival:El s-a așezat lângă o fântână 1/ a cărei apă se scurgea. 2/ - complement direct: Zmeul acesta
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
relativ, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul dativ, funcție sintactica de complement indirect. „În casa bunicilor am simțit nevoia să notez ceea ce era chiar sub ochii mei." ceea ce = pronume relativ compus, forma neutră, numărul singular, cazul nominativ, funcție sinatctica de subiect. Observație: Ceea ce este un pronume relativ compus cu sens neutru, când se referă la un fapt, la o situație anterioară : Vom discuta 1/ ceea ce ai propus.2/ Vedeam 1/ cât adevăr, câtă culoare se găsesc aici.2/ cât = adjectiv pronominal
Adverb relativ () [Corola-website/Science/335613_a_336942]
-
de ocrotire sanitară a copiilor și familiei, programe de asistență socială. În anii 1901 și 1906 Dr Szana a inițiat la Timișoara primele cursuri din Regatul Ungariei de îngrijirea sugarilor pentru asistente sanitare pediatrice, si a publicat manuale cu acest subiect Joseph Pungur (red) "Hungarian World Encyclopedia", Corvin History Society Edmonton, Corvinus Library Hamilton, Canada 2012 (traducere din maghiară în engleză) p. 2657
Sándor Szana () [Corola-website/Science/335660_a_336989]
-
1783 în posesia Arhivelor Ministerului de Externe din Moscova. Titlul complet al scrierii cunoscute îndeobște ca "Istoria ieroglifică" este "Istoriia ieroglifică în doasprădzece părți împărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor streine tâlcuitoare." Subiectul scrierii îl constituie aventurile complicate ale vieții politice a vremii, în care toate personajele sunt animale, dar reprezintă oamenii contemporani cu autorul. Cheia de la sfârșit lămurește numele adevărate ale actorilor romanului. "Istoria ieroglifică" este lupta între animale: "țara cuadrupedelor" este
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
atât pentru persoanele trecute în text cu nume de animale cât și pentru diferitele alegorii reprezentate de expresii poetice sau mai puțin poetice. "Este o carte în gustul artei barocului, cu umflarea ornamentelor care acoperă și ascund linia arhitectonică a subiectului... dar în spatele acestei luxuriante ornamentații se pot găsi o mulțime de fapte istorice și de idei politico-sociale și filozofice de cel mai mare preț" ( după P.P.Panaitescu, op.cit., p. 79). Romanul abundă în expresii plastice: Vidra e ""jigania cu talpă
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
prezintă o întâlnire pasivă, nedeliberată, cu sacrul, această experiență fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme de general”, „Incognito la Buchenwald...” și "Nouăsprezece trandafiri") care formează un ciclu, al cărui personaj principal este Ieronim Thanase, au ca subiect o căutare deliberată a unei întâlniri decisive cu sacrul, adică o evadare din condiționarea istorică ce a fost denumită „zen românesc”. În opinia lui Culianu, lumea și istoria sunt percepute de Eliade doar ca „un camuflaj al unei realități străine
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Curtea Supremă aproape tot mandatul lui Scalia până când s-a pensionat în 2010, spunea despre influența lui Scalia că „a avut un impact profund. O parte constructiv, o parte nefericit.” Dintre cei nouă judecători, Scalia a fost cel mai adesea subiect de articole în publicații specializate în drept. Scalia s-a în cazul " (2004), un proces intentat de către ateul care afirma că recitarea (cuprinzând și cuvintele „under God” „sub Dumnezeu”) în școli încalcă drepturile fiicei sale, care era și ea atee
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
gestul ca având semnificația „m-am săturat, pleacă!” și a punctat: „e un gest destul de puternic”. Gestul avea să fie ulterior parodiat de comedianul Stephen Colbert în cadrul în același an, la care judecătorul participa: camerele au arătat că, spre deosebire de majoritatea subiecților glumelor lui Colbert, Scalia râdea. Conform lui , ca președinte al , el a încercat să-l convingă pe Scalia să candideze pentru postul de vicepreședinte alături de în 1996. Boehner relatează că Scalia a ascultat propunerea și a dictat același răspuns pe
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
manifestări colective organizate în țară și în străinătate. Artista se impune prin finețea și inefilabilul culorilor ce denota stările de suflet echivalent al unei sensibilități delicate, mereu în căutarea și aflarea frumosului diversificat atât în gama tonală, cât și a subiectului redat. Vom găsi atât în acuarelele sale, cât și în picturile sale, aprofundări detaliate ale unor locuri cunoscute ori căutate, odihnă și tăcere în redarea iernilor, umbra și lumina în peisajele rurale, în căsuțele atât de divers dispuse în care
Marinella Tucaliuc () [Corola-website/Science/335699_a_337028]
-
ce ascunde inima 350. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Moartea lui Minato 351. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Celulele lui Hashirama 352. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Orochimaru, Fugarul Ninja 353. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Subiectul de Teste al lui Orochimaru 354. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Căile lor proprii 355. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Sharinganul țintit 356. Kakashi - În Umbra Trupelor Speciale ANBU - Un Shinobi al Frunzei 357. Kakashi - În Umbra Trupelor
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
un volum tipărit de Editura Caietele Inorogului din Paris, apoi a apărut în următorii ani în traducere franceză și germană, înainte de a fi inclusă în volumul "În curte la Dionis", tipărit în anul 1981 de Editura Cartea Românească din București. Subiectul nuvelei îl constituie anchetarea de către Securitate a bătrânului Zaharia Fărâmă, fost director al unei școli primare de pe strada Mântuleasa, și relatarea de către acesta a unor întâmplări stranii petrecute într-un trecut apropiat.<ref name="Ștefănescu 2/2003">Alex. Ștefănescu, „La
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
trecere pe Tărâmul celălalt sau zborul fără oprire al unei săgeți trase de un alt copil năzdrăvan pe nume Lixandru) petrecute într-un alt timp și într-o altă lume, divagând permanent în ciuda încercărilor anchetatorului de a-l aduce la subiect. Întâmplările istorisite de Fărâmă s-au petrecut cu câteva zeci de ani în urmă. Relatarea sa începe cu expediția unor elevi ai școlii de pe strada Mântuleasa pe maidanele Bucureștilor în căutarea unei pivnițe inundate care ar reprezenta, după spusele băiatului
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
și Odesa, în timp ce Lixandru, spirit erudit, învață limba ebraică și caută trecerea pe sub pământ, în pivnițele de pe fostele pământuri ale boierilor Calomfiri, nemaifiind văzut de nimeni din 1932. Poveștile învățătorului încep să intereseze mai multe persoane, fiecare urmărind un anumit subiect. Astfel, ofițerul Dumitrescu vrea să afle informații despre dispariția aviatorului Darvari și este iritat că bătrânul îi relatează alte povești; cercetările sale duc la descoperirea faptului că maiorul Borza fusese bătăuș în cartierul Tei și agent al Siguranței, iar impostorul
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
fi sesizată doar de indivizi inițiați. Potrivit profesorului Nicolae Manolescu, criticii literari au făcut mai multă hermeneutică pe nuvela „Pe strada Mântuleasa...” decât pe orice altă proză scurtă a lui Eliade, cu excepția, poate, a nuvelei „La țigănci”. Nuvela are ca subiect anchetarea abuzivă și irațională a unui bătrân învățător, Zaharia Fărâmă, de către Securitate, acesta fiind bănuit că știe secrete de mare importanță. Ancheta începe fără un motiv aparent, fiind provocată de comportamentul suspect al bătrânului care încercase să-și viziteze un
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]