11,044 matches
-
zori, în golful piraților, cu cele două vase. După un schimb de focuri ce părea favorabil celor de pe Adventure, pentru că măturaseră puntea lui Ranger cu salve de tun, Blackbeard și-a apropiat vasul de cel al lui Maynard, pentru abordaj. Înșelat de numărul mic de marinari de pe puntea lui Jane, piratul a crezut că va câștiga fără probleme confruntarea. Dar mica armată legală se ascunsese dedesubt, în cală, așa că lui Blackbeard i s-a întins o capcană asemănătoare celei pe care
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
uităm, romanul lui Radu Tudoran a survenit într-o epocă profund ostilă libertăților artistice, când numai gravele compromisuri estetice mai permiteau publicarea textelor literare ! Deși marginalizat atunci de regimul comunist din mai multe cauze, Radu Tudoran a reușit să-i înșele vigilența, și asta s-a întâmplat deplin doar în romanul Toate pânzele sus !. Cărțile sale ulterioare, aproape toate romane, vor face câteva concesii realismului socialist, e-adevărat, minime. Cum bine observa Angelo Mitchievici, într-unul dintre cele mai relevante eseuri
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Goneam noi din toate puterile, dar la urmă tot ne-a ajuns. Cine sunteți voi ?» ne-a întrebat pe grecește. N-am răspuns nimic întâia dată. După ce a strigat pe turcește să spunem numele vasului, căpitanul, crezând că are să-l înșele răspunde : - «Medghidieh» - numele corăbiei pe care o înecasem. «Medghidieh e la fund, și o să vă duceți și voi dracului după dânsa... Foc !» se auzi strigând pe vasul care se apropiase mult de noi. După câteva clipe, o lumină roșie scăpără
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
nu-mi aduc aminte bine cine și ce a vorbit. Știu sigur numai că au [36] vorbit împotriva lui „numerus clausus” Radu Budișteanu și Șerban Cioculescu. Pe când vorbea acesta din urmă, din banca întâia a amfiteatrului, unde - dacă nu mă înșel - stătea alături de Vladimir Streinu, combătând violent naționalismul și antisemitismul, eu și cu Ilie Remus, dintr-o bancă dinspre fund, am protestat împotriva termenilor întrebuințați, făcând apoi oarecare obstrucție. Ceea ce nu l-a împiedicat, de altfel, pe Șerban Cioculescu să-și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
din delegația ce a pornit aproape numaidecât la Berlin, pentru semnarea pactului de aderare a României la Axă, deoarece vorbesc foarte mediocru limba germană și nu voiam să mă simt stingherit. Cam în acest răstimp, dacă amintirea [222] nu mă înșeală, se judecase procesul reabilitării Căpitanului. Probele juridice erau așa de categorice, încât chiar fără admirabilul talent al lui Horia Cosmovici - demisionat din postul de Subsecretar de Stat la Președinție pentru a putea pleda - hotărârea nu putea fi îndoielnică pentru nimeni
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
care este chiar aceea cronologică. În legătură cu situația profesorului Andrieșescu mi s-a cerut un referat, eu fiind conferențiar definitiv în aceeași specialitate. Ca de obicei, nu mi-am păstrat vreo copie după referatul redactat, dar cred că amintirea nu mă înșeală și poate fi confirmată, probabil, cu dosarele de la Minister. Referatul era redactat cam în termenii următori: „Dl Profesor I. Andrieșescu și-a câștigat - în baza unei îndelungate activități pe teren și a numeroase lucrări de specialitate - un nume binemeritat în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mea ar fi influențată din cine știe ce motive personale. Ura cu care Pătrașcu vorbea despre Constant, numai fiindcă îl socotea adversarul lui Sima, nu se putea stăpâni nici față de mine și nu a cedat nici când i-am dovedit că se înșeală, amintindu-i câteva cuvinte ale lui Constant spuse în trenul ce ne ducea spre Roma în Noiembrie 1940, când comenta ridicula „lovitură” încercată de bătrânul Codreanu cu puține zile înainte: „Când ne vom întoarce la București, trebuie să pornim o
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
așa precum am crezut multă vreme, nu există decât două soluții în politica continentală contemporană: naționalismul sau comunismul. Dacă, ceea ce nu pare probabil, România va scăpa repede de comunism și de primejdia colosului asiatic de la Răsărit, atunci ne vom fi înșelat într-o oarecare măsură. Până atunci, prigoana împotriva legionarilor a început cu mai multă furie, arestările sunt tot așa de numeroase ca pe vremea lui Carol și a lui Antonescu, invectivele presei de stânga sunt tot așa de înveninate și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Nu sunt nici mai „mincinoși” și nici mai imorali când minciunile sunt „albe”, adică cele din categoria curtoaziei și flatării diplomatice. Dar ei pot să se folosească de noi, pot să ne ia din libertăți și drepturi, pot să ne înșele cu promisiuni false mai mult decât oricare alți actori ai vieții publice. De aceea judecata noastră în ceea ce îi privește este mai îndreptățit vigilentă și mai aspră. În același timp, pe noi, în calitate de cetățeni, nu ne absolvă nici o morală dacă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fiindcă are marele talent să nu spună nimic coerent cu dresajul anterior și cu tendința majoritară spre conservatorism de stânga. Nespunând nimic inteligibil, clar și ferm, a fost și mai este perceput ca un om de încredere, unul care nu înșală. Fiindcă nu a manevrat preferențial și direct banii publici era greu să-i devină universal transparentă goliciunea morală. Am ajuns în stadiul în care președintele și chiar mulți guvernanți au început să ne spună clar ce vor să ne ia
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
formațiuni politice (în cazul votului pe liste), compuse din politicieni care își respectă în linii fundamentale tipologia partidului din care fac parte. În acest fel, sperăm că dacă votăm liberali, național țărăniști, naționaliști, social-democrați etc., acești politicieni nu ne vor înșela flagrant și nu ne vor sfida pe față, odată văzuți cu boii în căruță. Nu de alta, dar noi îi plătim pe acești oameni ca să nu ne înșele, ci să facă ceea ce au promis. De multe ori ei nu se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
votăm liberali, național țărăniști, naționaliști, social-democrați etc., acești politicieni nu ne vor înșela flagrant și nu ne vor sfida pe față, odată văzuți cu boii în căruță. Nu de alta, dar noi îi plătim pe acești oameni ca să nu ne înșele, ci să facă ceea ce au promis. De multe ori ei nu se pot ține de promisiuni din motive relativ exterioare voinței lor: investițiile străine nu vin, presiunile sindicale sunt prea mari, solidaritatea cu guvernanții scade dramatic după luna de miere
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
am vrut noi: să ne reprezinte interesele și să-i plătim pentru asta. Le-am acordat încredere, prestigiu și, nu în cele din urmă, salarii incomparabil mai mari decât ale celor mai mulți dintre noi. Unii dintre ei nu doar că ne înșală, dar ne mai și sfidează cu dispreț suveran, comunicându-ne public faptul că nu dau doi bani pe sistemul prin care ocupă locuri în parlament, nici pe procedura prin care au ajuns acolo. Ne califică pe față drept imbecili și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mii de imbecili am consimțit să alegem și să plătim să ne facă legi un om care nu dă doi bani nici pe interesele noastre, nici pe noi ca persoane, nici pe democrație. Are dreptate alesul nostru că ne-am înșelat și am greșit. Ceea ce nu înțeleg eu este faptul că Domnia Sa continuă să se maculeze într-un parlament în care nu crede și să se complacă în a fi emanația voinței „gloatei de imbecili”. Un om de onoare nu ar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
celor 17 ani de democrație este aceea că cetățenii vor arunca periodic peste bordul puterii pe toți cei care fac promisiuni mincinoase. Prin urmare, cine vrea să rămână la putere pe termen lung știe că nu are nici o șansă dacă înșală electoratul. Text publicat în România Liberă, 14 decembrie 2006 Clientul nostru, stăpânul nostru! Malpraxisul în consilierea politică Cei care lucrăm și studiem în domeniul Științelor Politice (în genere al Științelor Sociale) știm că, spre deosebire de mulți oameni care aparțin altor domenii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
o s-o țin minte până la mormânt. Profesorul pusese următoarea întrebare, încuietoare, elevilor de curs superior: „care credeți că e axa drumului?” Nedumeriți, aceștia se uitau unii la alții așa că tot Sorin Gorovei a dat răspunsul: „chișătul boului”. Dacă nu mă înșel, în una din zilele anului 1948, el a intrat vesel în clasă și ne-a anunțat: - Flăcăi, am și eu flăcău. I se născuse, întârziat, dar mult așteptat vlăstarul, Ștefan Sorin. Meloman, profesorul dirija corul catedralei „Adormirea Maicii Domnului”. Chiar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
G. Mărgărit o îndrăzneală pe care numai scuza totalei inconștiențe o putea îmblânzi, o putea deplasa spre zone de veselă toleranță. Cel care se aventura să-i «dea de băut» în speranța unei vorbe de încurajare, constata repede că se înșelase amarnic. Filistina «generozitate» interesată provoca până la un prag insuportabil sporirea vehemenței critice a lui G. Mărgărit, revelația «nimicului» absolut al naivului conviv, al totalei sale insignifianțe. Labiș a înțeles că, dacă nu accepta acest examen incomod, dacă fuge biruit de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pus-o să stea acolo, cu toate că, până a doua zi, el nu s-a mai întors. Porecla și-o câștigase din pricina obiceiului de a-și da ochii peste cap în timpul prelegerilor. Tentați să creadă că nu-i vede, studenții se înșelau. Le observa fiecare mișcare iar indisciplinatul era pe loc apostrofat. Atunci privirea lui albastră devenea omenească, ba chiar de o mare finețe, însoțită de un zâmbet care trăda că, de fapt, profesorul nu era decât un ghiduș. ȘTEFAN CUCIUREANU Timp
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fiica Teresei, care era însărcinată. Fata a lucrat în hanul din preajmă San Lorenzo și, din cauza serviciului, înnopta deseori în afara casei. Hanul acela era frecventat de un comis voiajor din Veneția, care a amăgit-o cu vorbăriile sale și a înșelat-o cu promisiunea unei viitoare căsătorii. Foarte curând tânărul sărăntoc a dispărut din circulație, lăsându-i ca amintire această maternitate neprogramată. În 1887 s-a născut o nepoțică, căreia i-au dat numele de Marcellina, sărbătorită sincer de toți. Mama
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
jurnalul său: În afară de a mă acuza la episcop că nu respect Constituțiile, au apelat și la Roma, la Congregația Religioșilor, și m-au acuzat, fals, că nu respect Constituțiile: Roma a scris episcopului... (ceea ce aud, și aș vrea să mă înșel, e că au recurs la Roma consentiente Episcopo) (consimțământul episcopului, ndr.)». Don Calabria, crezând că va liniști apele, a schimbat superiorul de la Casa studenților din Nazareth și l-a substituit cu don Giovanni Franchini. Dar e mai rău, pentru că între
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de acest stagiu necesar. Dar mai ales nu știam că șeful partidului liberal nu-mi ierta faptul de a fi contribuit la un succes al partidului advers, conservator, prin activitatea depusă în cazul diferendului cu Bulgaria și pentru că s-a înșelat în mod public și pe deplin asupra rezultatului politicii noastre de așteptare răbdătoare, opusă celei de acțiune imediată, în forță, preconizată greșit de el însuși și de partidul liberal... În perioada vegherii armate a Italiei din 1914 pînă în 1915
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reprezentații în aer liber a operei Aida, sub bagheta lui Mascagni în momentul în care trompetele de argint sunau marșul întoarcerii triumfale a lui Rhadames un zvon trecu prin mulțime. Era vestea atentatului de la Sarajevo. Spectatorii, care nu se lăsau înșelați de cîntecul de leagăn al pacifiștilor, plătiți sau sinceri, au simțit trecînd un suflu vestitor al furtunii, în seninul acestei nopți înmiresmate de vară și au știut că moartea sîngeroasă a lui Franz Ferdinand deschidea porțile templului lui Ianus pentru
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ceea ce spunea un ministru străin șefului de guvern era demn de crezut, iar dacă agentul român care lucra în statul reprezentat de acesta trimitea informații sau sugestii contrare celor exprimate de respectivul ministru, cel care nu avea dreptate sau se înșela era agentul român. Supărătoare stare de lucruri pe care o agravau, în primul rînd temperamentul dominator al domnului Ion Brătianu, a cărui inteligență și capacități de om de guvern, foarte întinse, erau adeseori deservite de o foarte mare doză de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pusese atît de des la stîlpul infamiei, ar fi îndreptat valul de manifestanți spre locuința lui de pe via Cavour, apărată de trupe... Astfel a luat sfîrșit neutralitatea Italiei. Printr-un artificiu, de care Sonnino era primul ce nu putea fi înșelat, declarația de război nu era adresată decît Austriei, iar ambasadorul la Berlin, Pansa, avea misiunea de a sublinia cum trebuie această distincție, care nu a fost luată în considerație de Germania. Totuși, soldații italieni urmau să-i aibă în fața lor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sa plăcută, subliniată de o figură deschisă, pe care o luminau doi ochi de un albastru pătrunzător, i-a atras a priori o primire atentă. Cînd a prezentat cifra soldaților secerați de malaria de pe Vardar, aproape 90%, dacă nu mă înșel, și a arătat, cu documente, cum generalul englez aflat sub comanda sa refuza să recunoască această subordonare, pretinzînd să discute de la egal la egal fiecare plan de ofensivă și refuzînd să execute ordinele cu care nu era de acord, cauza
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]