12,426 matches
-
plinirea vremii, lumea nu l-a cunoscut din cauza păcatului, care a întunecat chipul lui Dumnezeu în om, fără să-l distrugă. Cu alte cuvinte în rațiunea umană a continuat să pâlpâie o lumină de înțelegere fie și numai dibuită, a înțelepciunii divine, ghicită dincolo de aparențele făpturilor. Prezența lui Dumnezeu în lume, prezență de imensitate, cu expresia Fericitului Augustin și posibilitatea rațiunii omenești de a primi impulsuri spre adevărul divin, ne îndreptățesc să vorbim de revelația naturală ia neamurile păgâne, care n-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cugetării omenești, o întâlnim și la scriitorii apuseni. Iată cum o rostește unul dintre ei, Rhaban Maurus (776-856) în cartea sa De institutione clericorum, cap. II: „Adevărurile ce se găsesc în cărțile învățaților veacului nu trebuie atribuite decât Adevărului și înțelepciunii, pentru că aceste adevăruri n-au fost stabilite de la început de către ei în cărțile unde le citim, ci, pornind de la Ființa veșnică, au fost descoperite de ei în măsura în care Adevărul și înțelepciunea le-au îngăduit să le descopere; și astfel totul trebuie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în cărțile învățaților veacului nu trebuie atribuite decât Adevărului și înțelepciunii, pentru că aceste adevăruri n-au fost stabilite de la început de către ei în cărțile unde le citim, ci, pornind de la Ființa veșnică, au fost descoperite de ei în măsura în care Adevărul și înțelepciunea le-au îngăduit să le descopere; și astfel totul trebuie adus la un singur termen și ceea ce se găsește folositor în cărțile păgânilor și ceea ce e mântuitor în Scriptură”(Emile Brehier: Histoire de la Philosophie, t.I, pag. 535) Potrivit acestei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ști să lămurească potrivit darului, care variază de la om la om, una sau alta din laturile inepuizabile ale adevărului creștin. Din ansamblul lor convergent rezultă atmosfera unitară a culturii noastre. (Gândiți-vă la doctrina Sfinților Părinți). Căci ortodoxia este suprema înțelepciune a vieții ecumenice și ea nu are nevoie de ajutorul filosofiei naturale a unui singur ins spre a se justifica. Dar din caracterul de unilateralitate, pe care l am semnalat în cultura catolică, a decurs un mare și trist neajuns
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Știința nu e un absolut, ci o devenire continuă. Principial este exclus un conflict între religie și știință, de vreme ce aflarea prin observație și prin experiență a legilor naturale din univers nu înseamnă altceva, pentru credință, decât descoperirea puternicelor urme ale înțelepciunii divine în lumea pe care a creat o și o călăuzește spre destinația ei. Dacă romano-catolicismul de azi înțelege în acest chip știința, catolicismul medieval a făcut fatala greșeală de a îmbrățișa rezultatele științei antice ca pe un absolut și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
terestră. Umanismul, adică studiul literaturii antice, exista și în Evul Mediu, dar atunci era un umanism creștin. Adică o interpretare în sens creștin a autorilor păgâni. Virgiliu, de pildă, era citit în mănăstiri ca un profet al lui Hristos, iar înțelepciunea lui Cicero era utilizată în teologie. Acum umanismul e umanism păgân. Autorii vechi se citesc și se studiază pentru sensul direct, pentru ceea ce este pur omenesc în ei. O îndrăzneală din ce în ce mai mare se afirmă în cugetare, care refuză temeiul autorității
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cărții noastre. Aici ne vom mărgini, deci, să lămurim sensul sofianic al frumuseții așa cum iese mai ales din documentele biblice. în afară de Psalmi, care pun la îndemâna oricui această idee, izvoarele principale ale doctrinei sofianice le găsim în Proverbele lui Solomon, în înțelepciunea lui Solomon și în înțelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah. Sophia e termenul grecesc pentru înțelepciune. Dar filosofii ruși, care au actualizat-o, văd în ea frumusețea dumnezeiască manifestată în cosmos. Sophia este frumusețea”, zice Pavel Florenski(Pavel Florenski: Der
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mărgini, deci, să lămurim sensul sofianic al frumuseții așa cum iese mai ales din documentele biblice. în afară de Psalmi, care pun la îndemâna oricui această idee, izvoarele principale ale doctrinei sofianice le găsim în Proverbele lui Solomon, în înțelepciunea lui Solomon și în înțelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah. Sophia e termenul grecesc pentru înțelepciune. Dar filosofii ruși, care au actualizat-o, văd în ea frumusețea dumnezeiască manifestată în cosmos. Sophia este frumusețea”, zice Pavel Florenski(Pavel Florenski: Der Pfeiler und die Grundfeste der
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ales din documentele biblice. în afară de Psalmi, care pun la îndemâna oricui această idee, izvoarele principale ale doctrinei sofianice le găsim în Proverbele lui Solomon, în înțelepciunea lui Solomon și în înțelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah. Sophia e termenul grecesc pentru înțelepciune. Dar filosofii ruși, care au actualizat-o, văd în ea frumusețea dumnezeiască manifestată în cosmos. Sophia este frumusețea”, zice Pavel Florenski(Pavel Florenski: Der Pfeiler und die Grundfeste der Waheit în Ostliches Christentum, vol. II ). „Sophia se descoperă lumii ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
VIII, 23. „Mai înainte de veac, dintru început m-a zidit și până în veac nu voi avea sfârșit”, repetă ea în Sirah, XXIV, 9. Sophia „stă lângă scaunul lui Dumnezeu și cunoaște faptele sale”. La crearea lumii, ea era de față (înțelepciunea lui Solomon, IX, 9). „Când el a întemeiat cerurile, eu eram acolo” spune în Proverbe, VIII, 27. Și cum lumea a fost creată de Dumnezeu prin Cuvântul său, putem să raportăm Sophia la Logos îndeosebi, care e rațiunea supranaturală a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
eram acolo” spune în Proverbe, VIII, 27. Și cum lumea a fost creată de Dumnezeu prin Cuvântul său, putem să raportăm Sophia la Logos îndeosebi, care e rațiunea supranaturală a lumii. Într-adevăr la Sirah (II, 5) stă scris: „Izvorul înțelepciunii e Cuvântul lui Dumnezeu”. Participând la creație, Sophia se revarsă în universul întreg, îi imprimă formele mărețe, îl cârmuiește precum cârmuiește istoria și pe om. Solomon o numește „meștera tuturor”. „Ea este suflul puterii lui Dumnezeu, ea e curată revărsare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
numește „meștera tuturor”. „Ea este suflul puterii lui Dumnezeu, ea e curată revărsare a celui Atotputernic. Ea e strălucirea luminii celei veșnice și oglinda fără pată a lucrurilor lui Dumnezeu și chipul bunătății sale”. (înț. lui Solomon, VII, 25,26). „înțelepciunea ajunge cu tărie de la marginea lumii la marginea lumii și toate le întocmește prea plăcut”. (Același, VIII, 1). Toate lucrurile din lumea creată participă la Sophia ca la rațiunea lor de a fi, ca la puterea care le întocmește și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
VIII, 1). Toate lucrurile din lumea creată participă la Sophia ca la rațiunea lor de a fi, ca la puterea care le întocmește și le cârmuiește, ca la lumina ce le înnoiește, le desăvârșește și le înfrumusețează. Dumnezeu „a zidit înțelepciunea și a văzut-o și a măsurat-o și a revărsat-o peste toate lucrările sale. La toată făptura ea se află după măsura dărniciei sale și a hărăzit-o celor ce-l iubesc pe el”. Prin puterea ei, „toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
face prieteni ai lui Dumnezeu și prooroci”. (Același, VII, 27).în acest aspect de putere transformatoare, care face pe oameni asemenea lui Dumnezeu, Sophia ne apare ca acțiune a Duhului Sfânt, de sfințire și desăvârșire a creaturii. Făptura, participând la înțelepciunea divină, se preamărește în slava lui Dumnezeu, se îndumnezeiește. Toată această lume, readusă în ordinea spirituală, primordială, renăscută în Duh prin cea de a doua creație, care e opera Mântuitorului, lumea transfigurată în sfințenie și ridicată din nou la frumusețea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acord unanim, văd însăși frumusețea cosmică și o socotesc ca reflex al frumuseții transcendente, necreate. Tot astfel gândește sfântul Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, (mai ales în omiliile I și II), glorifică pe Dumnezeu ca „artist sublim” care prin înțelepciune a creat frumusețea cosmică. Operele lui Dumnezeu, zice acest doctor al ortodoxiei, sunt „plăsmuite artistic și înțelept și din frumusețea lucrurilor văzute, cunoaștem Sublimul mai presus de orice frumusețe”(Hexaimeron,Omilia, I,11 ). Am putea să rezumăm această idee cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în direcție întoarsă, se readună și se contopesc într-unui și același punct ideal al centrului de unde au pornit, tot astfel lucrurile izvorăsc din centrul divin, se multiplică și se întocmesc în timp și în spațiu după ordinea universală a înțelepciunii, pentru a se reîntoarce unificate în chip ideal în obârșia lor transcendenta. Multiplicitatea lor nu contrazice simplitatea principiului dumnezeiesc, fiindcă multiplicitatea e o desfășurare în timp și în spațiu, pe când principiul divin e dincolo de timp și spațiu, în ordinea transcendenta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumosului, după cum s-a putut vedea, universul ne apare poleit cosmic, ca un reflex al frumuseții supranaturale. Lumea e capodopera atotputerniciei creatoare a lui Dumnezeu și armonia unitară în care se rânduiesc părțile ei componente exprimă în forme finite infinita înțelepciune plină de dragoste a creatorului. De aici decurge sofianismul estetic al naturii, termen prin care trebuie să înțelegem făptura, iar sofianismul ei are un caracter obiectiv și atractiv, adică există în afară de noi și e înzestrat cu capacitatea de a ni
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al naturii, are o existență obiectivă. Nici Kant n-a contestat tăria argumentului teologic(Vezi minunata monografie a d-lui I. Petrovici: Viața și opera lui Kant.), dar tăria acestui argument se reazemă tocmai pe caracterul sofianic al lumii, pe înțelepciunea suverană, care-i proporționează părțile în unitatea armoniei universale și rânduiește mijloacele în finalitatea aceluiași organism. Dar tocmai această dispozitie a părților în unitatea întregului constituie frumusețea. Și fiindcă e foarte greu să găsim întrun tratat de estetică modernă o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În acest înțeles, de pildă, sufletul e forma corpului, pentru că el e principiul vital încarnat în corp și el e sensibilizat în expresivitatea unei fizionomii frumoase pe care o admirăm. Această formă, care e o urmă sau o rază a înțelepciunii creatoare, imprimată în inima lucrurilor și care dă proporția, ordinea și strălucirea întregului univers, se mai numește cu termenul aristotelic entelechie. De aceea Sergiu Bulgakov numește frumusețea sofianică „entelechia lumii”, înțelegând prin aceasta, ca și scolasticii, „splendoarea formei peste părțile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
entelechie. De aceea Sergiu Bulgakov numește frumusețea sofianică „entelechia lumii”, înțelegând prin aceasta, ca și scolasticii, „splendoarea formei peste părțile proporționate ale materiei”. Același înțeles răsare din cunoscuta exclamație a Psalmistului: „Cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, toate cu înțelepciune leai zidit”! Expresia: cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, s-ar putea lua drept o apreciere subiectivă, dar constatarea: toate cu înțelepciune le-ai zidit arată tocmai caracterul obiectiv al frumuseții revelate în opera lui Dumnezeu. Ea există independent
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Același înțeles răsare din cunoscuta exclamație a Psalmistului: „Cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, toate cu înțelepciune leai zidit”! Expresia: cât de minunate sunt lucrurile tale, Doamne, s-ar putea lua drept o apreciere subiectivă, dar constatarea: toate cu înțelepciune le-ai zidit arată tocmai caracterul obiectiv al frumuseții revelate în opera lui Dumnezeu. Ea există independent de noi. Ea nu există fiindcă ne place, ci ne place fiindcă există. Caracterul intrinsec al frumuseții e comunicabilitatea; ea ne cheamă, ne
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
experimenta prin intuiție spirituală, însăși strălucirea inefabilă a frumuseții dumnezeiești. Din această perspectivă sublimă, cosmosul îi apare, ca în ziua întâia și ca în ziua din urmă, înveșmântat în lumină sofianică, expresie ordonată în timp și în spațiu a nemărginitei înțelepciuni dumnezeiești. Vorbind în termenii cei mai proprii, există o estetică a sfinților, o filocalie, adică o iubire de frumusețea suprafirească, sub numele căreia ortodoxia cunoaște arta practică a contemplației transcendente. Ea îl determină pe Sergiu Bulgakov să scrie: „Ortodoxia are
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lume, prezență creatoare și providențială. Această prezență de imensitate, reflectată sofianic în univers, e obiectul magnific pe care-l contemplă David și-l preamărește în poesia Psalmilor, ce nu și-au găsit încă pereche artistică în toată literatura lumii Cartea înțelepciunii lui Iisus fiul lui Sirah e lauda cosmosului sofianic, întraripată de cea mai arzătoare simțire. Cedrul, finicul, trandafirul, scorțișoara, terebintul și vița de vie, apoi „străvezia tărie a cerului”, soarele, luna „ca un steag de aur în tabăra oștirilor înălțimii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
primesc senzațiile lucrurilor pentru a le transmite sufletului. Ca s-o poată primi, frumusețea trebuie să existe mai întâi în afară de ele. „Căci din mărimea și frumusețea făpturilor poți să cunoști bine, socotindu-te pe cel care le-a zidit” zice înțelepciunea lui Solomon (XIII.5). Existând în mod obiectiv, frumusețea e comunicabilă; ea ne atrage la sine, fie că e sensibilă, fie că E inteligibilă, după cum se rostește Maxim Mărturisitorul: „Precum ochiul sensibil îl atrage la sine frumusețea celor văzute, așa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
De fapt, dintre toate lucrurile de pe pământ nimic nu pare mai apropiat de această idee. În procesul zidirii lumii, distingem tot două momente deosebite, după modul nostru de înțelegere. Unul e ideea cosmosului existând din eternitate ca arhetip ideal în înțelepciunea divină, iar al doilea e concretizarea ei prin creația lumii în afara esenței divine, în timp și spațiu. Sfântul Grigore de Nazianz, răspunzând curiozității noastre naiv omenești de a ști ce făcea Dumnezeu înainte de crearea lumii, scrie că Dumnezeu contempla în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]