16,963 matches
-
primei conflagrații mondiale, tendința, printre tineri de a căuta în profesor altceva decît se cerea, un conducător, și nu un profesor. Dar acea catedră nu putea și nu poate fi ocupată decît în calitate de profesor. Și, din nou apelează la situația academică din America: "Tinerii americani învață mult mai puține lucruri decît ai noștri. Cu toate astea, în ciuda numărului incredibil de examene, dată fiind orientarea vieții lor școlare, ei n-au devenit acei perfecți susținători de examen care sînt tinerii germani. Birocrația
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cauză, obturează detașarea, mai ales față de propria persoană. Voi da un citat mai larg și ilustrativ, inclusiv pentru actualul politician român: "Vanitatea este o trăsătură de caracter foarte răspîndită, și probabil că nimeni nu e scutit de ea. În cercurile academice, în cercurile savanților, este chiar una profesională. Dar în cazul savanților, oricît de antipatic s-ar manifesta, ea este relativ inofensivă, în sensul că, de regulă, nu deranjează cu nimic activitatea științifică. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul politicianului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
democrația formală", de "universalități procedurale", și, chiar, de democrația procedurală. Pe importanța substanțială a acestor forme au pus accentul numeroși autori, axându-se sau nu pe partea empirică. Definiția lui Schumpeter (1964: 257), la care apelează multe nume din mediul academic, este, înainte de toate, una procedurală: "Metoda democratică este instrumentul instituțional folosit pentru a ajunge la decizii politice, în baza cărora anumiți indivizi obțin puterea de a decide prin intermediul unei competiții care are ca obiect votul popular". Între timp, Kelsen (1981
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și utopic atunci când nu se dovedește a fi chiar nerealist și dăunător; se explică astfel frecvența democrațiilor lipsite de calitate. O linie interesantă de cercetare pare a fi: aceea de a identifica, înainte de toate, problemele teoretice care apar pentru lumea academică pe de o parte, pentru lideri politici și pentru cetățeni pe de alta, în scopul de a îmbunătăți un anumit sistem democratic. Analiza unora dintre aceste probleme va fi tratată în capitolul următor. Nu se va aborda, însă, problema indicatorilor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
on Democratic Transitions, Berkeley, University of California Press. Dix, R.H., 1982, "The breakdown of authoritarian regimes", în The Western Political Quarterly, 35. Dobry, M., 2000, Democratic and Capitalist Transition in Eastern Europe: Lessons for the Social Sciences, Dordrecht- Boston, Kluwer Academic Publishers. Dogan, M., 1988, Comparing Pluralist Democracies: Stains on Legitimacy, Boulder, Colo., Westview Press. Dowding, K.M. și R. Kimber, 1983, "The meaning and use of political stability", în European Joumal of Political Research, XI. Duverger, M., 1951, Les partis politiques
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
apoi cursul și toate activitățile practice ale laboratorului de Hidrobiologie de la prof.dr.doc. Sergiu Cărăușu. A onorat cu adevărat această disciplină până la ieșirea la pensie. Cursurile sale erau documentate, cu o structură logică și erau prezentate la un nivel cu adevărat academic. Cursul de Hidrobiologie, apărut în 1980 stă mărturie calității sale de mare profesor și culturii vaste de specialitate. Profesorul și biologul Taisia Boișteanu a încetat din viață la 13 mai 1997 și a fost înmormântată la cimitirul Mănăstirii Galata din
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sever de selecție, după anul pregătitor, a devenit student la Facultatea de Construcții. Și aici a avut parte de renumiți profesori precum: Pompei, Ciorănescu, Abason, Bianu, Bălan, Gheorghiu (baronulă, Tomescu, Aurel Beleș, Hanganu și Victor Popescu, care au păstrat verticalitatea academică a Școlii Politehnice bucureștene și, îndeosebi, a Facultății de Construcții, dând României o pleiadă de ingineri de excepție. Examenul de diplomă, cu tema „Hangar de avioane cu structură în suprafață subțire” la prof. Hanganu, îl obține cu calificativul Magna cum
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a Academiei se �mpli-ne?te sub controlul ra?iunii, care integreaz? modelele antice sau interpret?rile acestora de c?tre mae?trii italieni precum Vignole, Scamozzi, sau chiar Bernini; Academia Fran?ei de la Romă, instituit? �n 1666, faciliteaz? contactele. Sistemul academic este unul dintre simptomele centra-liz?rîi. El garanteaz? construirea spa?iului estetic al puterii conceput �ntru gloria suveranului, chiar ?i �n afară scenografiei versailleze, mai ales preconiz�nd deschiderea unor pie?e cu statuia monumental? a regelui, la Paris (Place
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Marelui premiu al Romei le vor studia �n Italia ?i �n Grecia, ?i de care dau seam? �n lucr?ri arheologice ?i de compozi?ie, trimise anual la Academia de Arhitectur? a Institutului Fran?ei de la Paris. Aceast? formă?ie �academic?� � calificativ devenit peiorativ dup? 1840 � este de o remarcabil? eficacitate prin raport la obiectivul s?u: �a preda dispozi?ia, compo-zi?ia, ra?ionamentul, raporturile de opozi?ie, [care] s�nt elementele primordiale ale artei� (Rapport sur l�enseig-nement de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
multe din cazuri, opozi?ia dintre arhitect ?i inginer. �ntr-adev?r, �n partea dinspre pia??, ele evoc? �n acela?i timp un arc de triumf ?i un palat, cu holul salon de ceremonie ?i cu forum modern � desenate �n forme academice de un arhitect. �n partea dinspre calea ferat?, hala, metalic? ?i transarent?, este o oper? de strict? inginerie, celebr�nd �n func?iona-litatea să simpl? lumea mă?inii. La Paris, Gară de Est (1847-1852) este datorat? arhitectului F. A. Duquesney ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ale acestui nou tip manifest? grij? pentru statutul social, �n special magazinul �Bon march� (1869-1872), conceput de L. A. Boileau (1812-1896) ?i a c?rui structur? metalic? ordoneaz? un spa?iu riguros func?ional, dar vibr�nd de o ornamenta?ie academic?, care se asorteaz? cu aceast? nou? form? de comer?, evident spectaculos. Vastele holuri foarte luminoase, animate de sc?ri monumentale ?i de galerii, se ofer? jocului aparen?elor al societ??îi bune. v�r?e?te aceast? goan? dup? emfaza
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
culturalist� (F. Choay) s�nt finalmente componentele majore ale unei g�ndiri urbanistice care alimenteaz? ?i ast?zi �nc? dezbaterea �n leg?tur? cu ora?ul. 4. Episodul eliberator al stilului Art nouveau Excesele eclectismului ?i ale rigidit??îi ideologiei academice suscit?, la sf�r?ițul secolului, un efect de saturare ?i un refuz al formalismului istoricist, care pare anacronic, fiind impropriu expresiei societ??îi moderne. Cei care, �n vremea aceea, caut? bazele unei arte noi, care s? �nglo-beze arhitectură ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de antidoturi contra masific?rîi produc?iilor ?i comportamentelor. Este ceea ce vor repro?a fondatorii mi?c?-rîi moderne, �n anii �20, stilului Art nouveau c?ruia �i vor recunoa?te totu?i voin?a de a rupe cu istoricismul academic. FORM? Problemele cu totul noi, prin natura ?i �ntinderea lor, pe care i le pun arhitecturii dezvolt?rile industriei ?i schimb?rile sociale din secolul al XIX-lea, mai ales �n oră?ele aflate �n expansiune, suscit?, cum ?tim, multe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Colecția ACADEMICĂ 268 Seria Litere Remus BEJAN este conferențiar universitar, preda literatura engleză și americană și studii culturale, la Universitatea "Ovidius" din Constantă. Este autorul mai multor manuale de specialitate și cărți, între care, Confession aș Literature (1998), Britain. Past and Present
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
copiii și tinerii cu deficiențe nu pot fi instruiți și educați eficient prin metode și forme de activitate școlară obișnuite, uzuale în școlile de masă și întrucât aceștia nu pot accede la standarde obișnuite de performanță și competențe cu caracter academic, ei trebuie atent diagnosticați, triați pe tipuri și grade de deficiență și educați în unități școlare instrumentate, sprijinite și specializate în consecință, adică în școli speciale. Aparent, se are în vedere binele copiilor cu cerințe educative speciale, dar într-o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
domeniul curriculumului școlar delimitări ale curriculumului comun, de bază, diferențiat, adaptat; sistemul unitar de formare a personalului didactic. Integrarea școlară, ca proces, este dificil de realizat în interiorul unui sistem de evaluare bazat pe competiție, care valorizează doar nivelurile de achiziții academice ridicate. Chiar dacă, în aparență, copiii parcurg același curriculum, asta nu înseamnă că ei au aceleași experiențe și competențe educaționale ca și colegii lor ori că împart aceleași experiențe sociale cu ei. Interacțiunea pozitivă între copiii cu cerințe educaționale speciale și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de a răspunde cerințelor acestora; altfel spus, situația actuală a numeroase instituții școlare nu răspunde încă nevoilor tuturor elevilor, inclusiv a celor cu dizabilități (în modelul actual, școala cultivă mai ales competențele intelectuale, concurența și promovează achiziția cunoștințelor de ordin academic și nu poate răspunde adecvat nevoilor educaționale de bază ale tuturor copiilor, inclusiv ale celor cu dizabilități); pentru copiii cu dizabilități severe și profunde, inclusiv pentru cei aflați în instituțiile de protecție rezidențială, nu există programe oficiale de educație, nu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
raportare la cei din jur (inclusiv educatorii și managerii școlilor). Astfel, școala pentru diversitate sau școala incluzivă se adresează individualităților, dar oferă în același timp soluțiile colaborării și cooperării pentru învățare, deoarece ea nu este numai un teritoriu al cunoștințelor academice, ci și unul al experiențelor practice și al relațiilor interumane. Fiecare școală care dorește să fie deschisă și flexibilă, prin aplicarea principiilor incluziunii, trebuie să demonstreze, prin managementul pe care îl propune, următoarele: înțelegerea reală și recunoașterea incluziunii ca o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
slabe apărute pe parcursul activității la clasă, reacția/ feedbackul elevilor etc. în cazul în care cadrul didactic al clasei desfășoară o activitate în parteneriat cu un profesor de sprijin, acesta din urmă acordă sprijin și în cazul activităților care urmăresc achiziții academice (cu precădere matematică și științe ale naturii, limbă și comunicare), periodic sau atunci când prezența sa este necesară. Sprijinul acordat de acesta se realizează pe baza unui program de educație personalizat și a programei/programelor școlare adaptate. Activitatea educațională cu elevii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
unor adaptări succesive, cerute de evoluția educabilului beneficiar; principiul interacțiunii în predare presupune corelarea activității curente a doi agenți educativi, în clasă, la lecție, dincolo de interacțiunea substanțială a fiecăruia dintre ei cu educabilii; principiul învățării interactive deplasează accentul de pe învățarea academică pe învățarea în grup. B.4. Principii de întărire a influenței educative principiul dezvoltării rețelelor de sprijin se referă la multiplicarea locurilor în care se află potențialele resurse ale integrării educative; principiul economiei de sprijin în integrare se referă la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Colecția ACADEMICA 259 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu. Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERREOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Adams, "Towards an Understanding of Inequity", în Journal of Abnormal and Social Psychology, vol. 67, 1963, pp. 422-436. Adams a analizat conceptul de relative deprivation în studiul "Inequity in social exchange", în Advances in experimental social psychology, L. Berkowitz (ed.), Academic Press, New York, vol. 2, 1965, pp. 267-299. 33 Vezi Paul S. Goodman și Abraham Friedman, "An Examination of Adams' Theory of Inequity", în Administrative Science Quarterly, vol. 16, nr. 3, 1971, pp. 271-288. Vezi, de asemenea, Karol Edward Sołtan, "Empirical
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
42 - EUR din Roma Conceptul principal al lucrării este acela de a prezenta povestea proiectului urban EUR (Esposizione Universale di Roma ), de la concepție, până În ziua de azi, când Încă este În curs de dezvoltare. Documentarul va avea un scop pur academic , cu o abordare specifică și non-comercială. Limbile În care va fi realizat filmul vor fi engleza și româna, cu/fără subtitrare. Cu acest proiect, vreau să Încep un studiu al celor mai cunoscute proiecte de dezvoltare urbana planificată din Europa
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
lăsată în seama "aprecierii". Când Sir Sidney Lee, în prelegerea sa inaugurală, a spus că "în istoria literară căutăm condițiile externe - politice, sociale, economice - în care este produsă literatura" *1, n-a făcut decât să rezume teoria majorității cercetătorilor literari academici. Rezultatul lipsei de claritate în ceea ce privește problemele de poetică a fost uluitoarea dezorientare a covârșitoarei majorități a cercetătorilor ori de câte ori au fost puși în fața sarcinii de a analiza și de a evalua efectiv o operă literară. 188 În anii din urmă s-
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Colecția ACADEMICĂ 206 Seria Știin]ele limbajului Coordonatorul seriei ȘTIINȚELE LIMBAJULUI este Sanda-Maria Ardeleanu B.P. Hașdeu (1838-1907) a fost un savant român de formație enciclopedica, spiritul sau erudit manifestându-se în multiple direcții: istorie, folclor, literatura, lingvistică și filologie etc. Are meritul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]